957 matches
-
deoarece, din moment ce, dacă atunci...), dacă ipotetic real și ficțional, cînd ipotetic real, precum și mărcile simple ale unui argument (chiar, de altfel, în plus, nu numai...). Asocierea dintre o componentă argumenativă și o asumare enunțiativă este sensibilă, de exemplu, în rolul conectorului din moment ce de la începutul unui cîntec de-al lui Eddy Mitchell 32: T55 Nimic nu-i pierdut [e1] din moment ce mă iubești [e2] Sprijinindu-și e1 pe "din moment ce" e2, enunțătorul presupune o stare anterioară de interacțiune în care interlocutoarea lui îi va
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a iubi eu), ci și validitatea consecinței pe care enunțătorul a ales s-o desprindă din ea: Nu s-a terminat între noi" (e1) și deci " Nu ai nici un motiv să mă părăsești". Îl putem considera pe din moment ce drept un conector polifonic care lasă să se audă vocea (PdV) destinatarului vizat de argumentație. Simplificînd, vom reține patru categorii de conectori: • Conectori argumentativi, sau mărci ale argumentului: deoarece, din moment ce, căci, într-adevăr, cum, chiar, de altfel etc. Cu valoare de justificare și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sînt calculate". Enunțul de regie [e1] nu se mulțumește să atribuie discursul citat, el atribuie enunțătorului și o calificare ce va fi rediscutată. Propozițiile enunțate sînt unite prin conectorii DESIGUR și DAR și un semn de punctuație. Între punctuație și conector, cele două puncte /:/ semnalează o legătură conjunctivă fără conector. Cuvîntul DESIGUR care vine după cele două puncte subliniază că [e3] (ne asumăm riscuri) este un fapt și un argument pentru o concluzie subiacentă la negația din propoziția precedentă: s-ar
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
să atribuie discursul citat, el atribuie enunțătorului și o calificare ce va fi rediscutată. Propozițiile enunțate sînt unite prin conectorii DESIGUR și DAR și un semn de punctuație. Între punctuație și conector, cele două puncte /:/ semnalează o legătură conjunctivă fără conector. Cuvîntul DESIGUR care vine după cele două puncte subliniază că [e3] (ne asumăm riscuri) este un fapt și un argument pentru o concluzie subiacentă la negația din propoziția precedentă: s-ar putea crede (deci) că "noi [..] sîntem [...] niște kamikaze" ( C
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
negația din propoziția precedentă: s-ar putea crede (deci) că "noi [..] sîntem [...] niște kamikaze" ( C). Interpretantul este invitat să tragă această concluzie din [e3] (p). DESIGUR subliniază o primă mișcare de adeziune la înlănțuirea [e3 DESIGUR p >> deci >> concluzie C]. Conectorul DAR răstoarnă această primă logică introducînd un nou argument [e4], care duce la aserțiunea-concluzie (non-C) dată de la-nceput [e2] și care respinge astfel punctul de vedere al opiniei comune adverse (PdV1). Ansamblul acestei argumentații se sprijină pe disocierea noțiunii de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
13 În mișcarea argumentativă subliniată de conectori, legătura dintre argumente și concluzie ține de un sistem de norme. Proprietatea unui sistem de norme este de a depinde de un anumit univers de sens atribuibil unuia sau mai multor enunțători. Un conector semnalează un punct de vedere enunțiativ (PdV) și gradul de asumare enunțiativă de către locutorul (L) enunțurilor atribuite direct sau nu unor enunțători (E1, E2). Conectorul DESIGUR semnalează mai întîi logica unui prim punct de vedere (PdV1), atribuit unui enunțător E1
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a depinde de un anumit univers de sens atribuibil unuia sau mai multor enunțători. Un conector semnalează un punct de vedere enunțiativ (PdV) și gradul de asumare enunțiativă de către locutorul (L) enunțurilor atribuite direct sau nu unor enunțători (E1, E2). Conectorul DESIGUR semnalează mai întîi logica unui prim punct de vedere (PdV1), atribuit unui enunțător E1 de care locutorul se distanțează prin modalizare ("am putea crede că": L-E1). Locutorul aderă, în schimb, la [e2] și la [e4] (PdV2: L = E2). 5
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
enunțiativ pe care l-am putea numi "obiectiv" în sensul în care urmele subiectivității sînt șterse. Segmentul [A] este în întregime sub dependența PdV1 al lui TU generic. Segmentul [B] aduce o transformare progresivă a acestei percepții și, la sfîrșit, conectorul reformulativ ÎNTR-ADEVĂR recategorizează referentul și modifică astfel PdV1 al lui TU într-un PdV2 al Locutorului: aceste animale [...] sînt oameni. Substituibil cu adverbul EFECTIV, conectorul ÎNTR-ADEVĂR introduce confirmarea izotopiei umane declanșată prin lexemele glas articulat, picioare și față
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
TU generic. Segmentul [B] aduce o transformare progresivă a acestei percepții și, la sfîrșit, conectorul reformulativ ÎNTR-ADEVĂR recategorizează referentul și modifică astfel PdV1 al lui TU într-un PdV2 al Locutorului: aceste animale [...] sînt oameni. Substituibil cu adverbul EFECTIV, conectorul ÎNTR-ADEVĂR introduce confirmarea izotopiei umane declanșată prin lexemele glas articulat, picioare și față umană. Ceea ce este spus sub incidența lui ÎNTR-ADEVĂR, în poziție de concluzie a lui B, infirmă PdV1 al lui TU. Afirmația se referă la realitatea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
prin lexemele glas articulat, picioare și față umană. Ceea ce este spus sub incidența lui ÎNTR-ADEVĂR, în poziție de concluzie a lui B, infirmă PdV1 al lui TU. Afirmația se referă la realitatea efectivă a lumii (este sensul etimologic al conectorului). Nici un locutor nu asumă explicit această nouă stare a realității, prezentată ca adevărată. Locutorul-enunțător suport al PdV2 ("ei" sînt oameni = același, ca ceilalți oameni, ca noi) se disociază de PdV1 al lui TU ("ei" sînt animale = alteritate). Moralistul, deși detașat
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fac să oscileze reprezentarea între umanitate și animalitate. Sintagma nominală din [D1] (ceilalți oameni) confirmă PdV2 introdus la sfîrșitul lui [B], iar partea finală merge în sensul care pare a fi asumat, în ultimă instanță, de către moralistul semnatar al volumului. Conectorul ȘI ASTFEL din ultimul segment este apropiat de un DECI sau de un PRIN ACEST FAPT. Acesta subliniază că propoziția p este un argument pentru concluzia q care urmează după ȘI ASTFEL. Argumentul este prezentat ca fiind susținut de o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Act de discurs A4 DECLARATIV. Actele succesive nu sînt juxtapuse, ci legate între ele astfel încît să formeze un segment textual coeziv și coerent. Cele două acte de discurs asertiv-constatativ sînt legate printr-un act înglobant de concesie, marcat prin conectorul ÎN CIUDA: A2-Constatativ <OR.Arg. CONCESIVĂ> A3-Constatativ. Pe această structură se grefează, pe de o parte un act Expresiv (A1), care se referă la A3, și, pe de altă parte, un act Declarativ care ia forma performativului explicit (A4) și care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
structură se grefează, pe de o parte un act Expresiv (A1), care se referă la A3, și, pe de altă parte, un act Declarativ care ia forma performativului explicit (A4) și care, făcut posibil de către A3, se referă la A2. Conectorul ÎN CIUDA semnalează că propoziția p-A2 este un argument slab în raport cu propoziția q-A3. Propoziția p este un argument pentru o concluzie non-q, dar propoziția q este mai importantă (argument mai puternic) și face astfel posibil performativul din încheiere A4. Această structură
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
e00), sînt ele înseși cuprinse într-un macro-act de respingere înglobant, care asociază subtitlul și § 1: Schema 15 Acest macro-act de refutație este apoi întărit de o explicație care pornește de la reluarea lui non-q (Nimic nu-i pierdut) urmată de conectorul DEOARECE, marcă a introducerii unei explicații. Încheierea mișcării explicative este semnalată de IATĂ DE CE. Mișcarea explicativă cuprinde micro-actele următoare: • Acte de ASERȚIUNE (e4 bis): acest război este un război mondial. (e5): În universul liber... nu s-au manifestat încă. • Act
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
este un bun exemplu de perioadă construită pe baza unui paralelism (legare a semnificantului prin repetiția lexicală și sintactică a subiectului și a verbului la perfect compus) care întărește semantic o antiteză construită pornind de la o negație și articulată în jurul conectorului DAR: T63a Franța a pierdut o bătălie! Dar Franța nu a pierdut războiul! Alineatul și punctuația exclamativă întăresc paralelismul gramatical și transformă cele două fraze tipografice într-o unitate argumentativă de sens pe care o putem considera ca pe o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
aruncînd țara în robie. [P2] (e5) TOTUȘI, nimic nu-i pierdut! Aici intervin doi factori de legare. Pe de o parte, legarea ternară a semnificantului face din suita de gerunzii e2 + e3 + e4 o unitate ritmică. Pe de altă parte, conectorul concesiv TOTUȘI unifică opunîndu-le, fraza tipografică P1 și fraza exclamativă P2. Putem vorbi deci de o primă frază periodică ritmică cu patru membri [P1], urmată de un enunț [e5-P2] nonperiodic în sine, dar cuprins într-o perioadă concesivă care face
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
să închidă segmentul și să introducă ultimul membru al perioadei: [Perioada B] B1. [ele] au ca un glas articulat, ȘI CÎND B2. [ele] se ridică în picioare, B3. [ele] arată un chip omenesc, ȘI ÎNTR-ADEVĂR B4. [ele] sînt oameni; Conectorul ȘI din B2 articulează cei doi membri care conțin cele două părți ale întregului (glas și picioare) care sînt cei doi indici ai umanității (facultatea limbajului articulat și poziția lui homo erectus). Conectorul CÎND aduce cel de al treilea membru
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ȘI ÎNTR-ADEVĂR B4. [ele] sînt oameni; Conectorul ȘI din B2 articulează cei doi membri care conțin cele două părți ale întregului (glas și picioare) care sînt cei doi indici ai umanității (facultatea limbajului articulat și poziția lui homo erectus). Conectorul CÎND aduce cel de al treilea membru în care conotația negativă a lexemului chip este corectată de adjectivul omenesc. Lexemul ca din B1 și verbul a arăta din B3 nu semnalează decît o aparență perceptuală a umanității. Reformulativului ÎNTR-ADEVĂR
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
se vadă rezolvarea dramei, dar pînă la urmă se dovedește a fi deceptiv. Situația finală-Pn5 este definitiv negativă: Janinetti a murit. A existat deci o transformare și, în plus, o rezolvare deceptivă. În timp ce în T13 segmentarea în patru fraze și conectorul DAR final decupează macro-propozițiile narative, în T11 acțiunile și evenimentele trebuie reconstruite izolîndu-le în sînul mișcării sintactice a frazei. Pentru aceasta, trebuie solicitate toate urmele segmentării și conexiunii. În ciuda prezenței a doar două verbe la perfect simplu și a unui
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
T13: P1-e1 P2-e2 P3-e3 P4-e4 [DAR] P4-E5 Nu se poate defini nici o regulă de segmentare proprie secvențelor. Am văzut la T11 și T13 că o secvență narativă poate fi bine segmentată (propoziții narative separate de cuplul majusculă-punct sau printr-un conector puternic în T13) sau slab decupată (T11). Dacă secvența se dezvoltă, adeseori regrupările de propoziții din sînul macro-propozițiilor narative sînt subliniate de schimbări de paragrafe 8. Aplicarea schemei de punere în intrigă este un proces interpretativ de construire a sensului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cauză] D-l Loas, primarul din Plouézec, a sfîșiat un tricolor [fapt explicat] și (2) DEOARECE preferă drapelul alb [cauză 1] ȘI DEOARECE D-l Loas, primarul din Plouézec, a sfîșiat un tricolor [cauză 2], a fost revocat [fapt explicat]. Conectorul DEOARECE este suficient pentru a semnala imediat forma explicativă a acestui text-perioadă. 5.2. Structuri periodice retroactive Spre deosebire de T56, explicația poate să nu fie semnalată de la început, ci să survină la o relectură declanșată de conectori precum iată de ce. Să
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
DE CE îi poftesc pe toți francezii, oriunde s-ar afla, să se unească cu mine întru acțiune, întru jertfă și întru nădejde. În (63a), mișcarea este internă frazei care vine să reia și să justifice aserțiunea problematică precedentă, introdusă prin conectorul concesiv TOTUȘI care semnalează elementul problematic [p] ce trebuie explicat: "Nimic nu-i pierdut [p], DEOARECE > incidență la dreapta > acest război este un război mondial [q]". În schimb, în (63b), incidența la stînga a conectorului IATĂ DE CE introduce enunțul îi
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
aserțiunea problematică precedentă, introdusă prin conectorul concesiv TOTUȘI care semnalează elementul problematic [p] ce trebuie explicat: "Nimic nu-i pierdut [p], DEOARECE > incidență la dreapta > acest război este un război mondial [q]". În schimb, în (63b), incidența la stînga a conectorului IATĂ DE CE introduce enunțul îi poftesc pe toți francezii... ca pe un fapt cauzat/justificat de cotextul anterior: mișcarea explicativă (63a) este inserată în mișcarea explicativă (63b) a cărei incidență la stînga înglobează întregul cotext anterior. Avem aici ilustrarea dublei
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un fapt cauzat/justificat de cotextul anterior: mișcarea explicativă (63a) este inserată în mișcarea explicativă (63b) a cărei incidență la stînga înglobează întregul cotext anterior. Avem aici ilustrarea dublei mișcări textuale explicative de bază: mișcare la dreapta, deschisă de un conector explicativ și care-și așteaptă marca de încheiere (63a), și mișcare la stînga, care determină o privire retrospectivă asupra unei porțiuni mai scurte sau mai lungi din cotextul anterior văzut ca explicativ (63b și T74). Folosirea lui IATĂ DE CE/DE
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o amintire din copilărie". La sfîrșitul acestei povestiri autobiografice, în (75d), în poziție de ratificare [P.expl 3], apare un indicator de închidere a secvenței explicative: "DE ACEEA < incidență la stînga < vă vorbesc limpede [p']". Incidența la stînga a acestui conector se întinde pînă la (75a): "Trebuie să vă spun DE CE p > incidență la dreapta >". Incidența la dreapta lui (75a) se oprește odată cu (75d). Așadar bucla se închide în mod exemplar în această secvență explicativă completă. În centrul acestei secvențe, povestirea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]