694 matches
-
doar o etapă în evoluția formelor artistice, ci o întrerupere a acelei ordini culturale". 2.2.3. În ce privește al doilea component al structurii corelative constatăm că ambele variante pot apărea fără (semi)adverbului inclusiv și. 2.2.3.1. Uneori conectorul este însoțit de un modificator, la fel ca și în cazul construcției discutate anterior (vezi supra, 2.1.3.1). Emfatizarea celui de-al doilea component se poate realiza prin asocierea cu modalizatori intensivi (chiar), cumulativi (deopotrivă), modalizatori de izolare
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
0 Cotidianul 56 150 1 70 1 7 0 TOTAL OCURENȚE 581 762 28 301 5 37 1 În ipostază de corelativ frastic totuși apare mai degrabă în structuri cu propoziții concesive relative sau conjuncționale având ca prim termen un conector nespecific (cf. GALR II: 594-595). Oricum ar fi, pe adresa de la numerele 9-11 exista totuși un contract de vânzare-cumpărare din 1940, care atesta posesia Mariei Mihaescu (EZ) Și totuși, oricât de importantă ar fi transpunerea românească a lui Heidegger și
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
a putut totuși vedea că "it struggled to rule the world and when it prevailed all went well with us" (Al. Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante). 3.2. Fără a avea rol de corelativ într-o structură cu un conector, totuși apare în context cu un circumstanțial concesiv în următoarele situații: a) dacă circumstanțialul concesiv este realizat prin participii, adjective sau adverbe (cf. GALR II: 598) Căutarea aceasta e mai mult sau mai puțin irelevantă, deoarece un personaj, chiar univoc
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
Fără a pune în umbră necesitatea faptei neezitante și a respectului față de legea morală, socotim totuși că buna practicare a virtuții nu are decât de câștigat de pe urma reflexivității inteligente (A. Pleșu Minima moralia). 3.3. În cele mai multe contexte, totuși este conector transfrastic, întrucât exprimă raportul semantic de concesie (opoziție) la nivelul discursului, antrenând progresia tematică 20. Dar ideea că "se poate și altfel" sau că, odată gestul făcut, "s-ar fi putut și altfel" generează coșmarul celui nehotărât. Lucrurile ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
frastic destul de limitat, conectorii concesivi tipici (deși, chiar dacă, cu toate că) fiind destul de puternici pentru a exprima - singuri - semnificația "condiție, ipoteză contrazisă"21. Se observă, în schimb, o tendință bine conturată de folosire a lui totuși (cu semnificație nealterată) în ipostaza de conector transfrastic, cu rolul de a introducere a unei noi teme în discurs 22. 4. TRECERI DINSPRE CLASA CORELATIVELOR ÎNSPRE CLASA CONECTORILOR Structura pe de o parte..., pe de altă parte este menționată în GALR în subcapitolul rezervat conectorilor de structurare
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
orice caz, ceea ce se întâmplă în România (G. Liiceanu, Despre limită). Ocurența lui pe de altă parte "desprins" din structura corelativă antrenează însă alteori modificări semantico-pragmatice. Astfel, se observă tendința de "golire" a sensului, pe de altă parte devenind un conector trasfrastic cu rolul pragmatic de trecere la altă idee sau de introducere a altei teme în discurs, temă legată - mai mult sau mai puțin - de cea anterioară (de tipul "în altă ordine de idei"/"în aceeași ordine de idei"): O
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
lui nu numai ..., ci(dar (și) în textele artistice; în schimb, în textele estetico-filozofice situația este inversată, fiind preferată structura nu numai..., ci/dar (și). 5.1.2. Adverbul totuși funcționează ca un corelativ frastic mai ales în construcții unde conectorul propozițional este polivalent. În schimb, se observă tendința de transgresare în clasa conectorilor transfrastici - fără pierdere de informație. Avansăm ipoteza că într-o situație similară este și atunci din structura dacă..., atunci. In acest caz, este necesară o cercetare mai
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
atunci fiind corelativ și în construcții temporale (atunci... când). 5.1.3. O transgresare spre clasa conectorilor pragmatici se produce și în cazul structurii corelative pe de o parte..., pe de altă parte, unde al doilea component tinde să devină conector pragmatic. Spre deosebire de totuși, conectorul pe de altă parte are tendința de a funcționa la nivel discursiv cu o semnificație "deviată". Graficul de mai jos ilustrează faptul că pe de altă parte este folosit ca pereche corelativă în concurență cu cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
în construcții temporale (atunci... când). 5.1.3. O transgresare spre clasa conectorilor pragmatici se produce și în cazul structurii corelative pe de o parte..., pe de altă parte, unde al doilea component tinde să devină conector pragmatic. Spre deosebire de totuși, conectorul pe de altă parte are tendința de a funcționa la nivel discursiv cu o semnificație "deviată". Graficul de mai jos ilustrează faptul că pe de altă parte este folosit ca pereche corelativă în concurență cu cealaltă ipostază a sa (de
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
pe de altă parte are tendința de a funcționa la nivel discursiv cu o semnificație "deviată". Graficul de mai jos ilustrează faptul că pe de altă parte este folosit ca pereche corelativă în concurență cu cealaltă ipostază a sa (de conector discursiv). Se observă că, în toate tipurile de texte, dominantă este utilizarea pe de altă parte în structura corelativă. Conectorul trasfrastic pe de altă parte este folosit cu precădere în textele praxiologice. În celelalte tipuri este încă mai puțin reprezentat
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
ilustrează faptul că pe de altă parte este folosit ca pereche corelativă în concurență cu cealaltă ipostază a sa (de conector discursiv). Se observă că, în toate tipurile de texte, dominantă este utilizarea pe de altă parte în structura corelativă. Conectorul trasfrastic pe de altă parte este folosit cu precădere în textele praxiologice. În celelalte tipuri este încă mai puțin reprezentat. 5.2. Studiul de față este de fapt o cercetare preliminară în vederea descrierii dinamicii sistemului corelativelor în limba română actuală
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
In paranteze sunt redate siglele folosite în tabelele din paginile următoare. 9 Cf. Manoliu Manea (2001). 10 Cf. Spiță (2003: 219-223). 11 Vezi GALR II: 241-246. 12 Vezi GALR I: 648; 652−653 și GALR II: 768 13 Că este conector în contexte de felul: am învățat nu numai că iernii nu i te poți împotrivi, ci și că întotdeauna vine în cele din urmă primăvara (Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest); Pentru acea comunitate protocreștină era, prin urmare, de la sine înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
vezi supra 2.1). 18 Cercetarea textelor a evidențiat și un alt tip de construcție, în care nu apare al doilea component al structurii corelative. Totuși, nu este vorba de o elipsă propriu-zisă, ci de o structură cu inversiune, omiterea conectorului fiind tocmai un efect al inversiunii: Asta face și farmecul trăirii, că lucrurile au nevoie {de înțeles} (y), {nu numai de explicație.}( x) (H-R Patapievici, Zbor în bătaia săgeții). Uneori în structura inversată apare și inclusiv: Trebuie să avem bani
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
la instalația electrică, de exemplu racorduri, benzi, coliere, dulii, fasunguri, carcase pentru faruri; - componente pentru construcții de mașini și instalații din industria chimică precum pivoți, roți dințate, lagăre, rulmenți, cuzineți, angrenaje, transmisii, dispozitive de etanșare, bride, manșoane de cablu, cleme, conectoare și piese de legătură, carcase pentru manometre și pentru pompele de la centralele de gaze, piulițe cu guler etc. [240, 247-251]. În industria construcțiilor de mașini copoliamidele cu temperaturi de topire ridicate sunt întrebuințate și ca termoadezivi de la securizarea spiralelor de
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
obligatoriu prezența alocutorului. În comunicare, interjecția hortativă hai(de) are un caracter polifuncțional, îndeplinind, frecvent, în mod simultan, mai multe funcții (derivate din funcția prototipică)42; în acest sens, hai(de) poate funcționa ca operator pragmatic, marcator discursiv (particulă)43, conector pragmatic.44 A. Hai(de) - operator pragmatic În raport cu tipul de elemente lingvistice (imperativ vs conjunctiv) asociate, hai(de) este purtătoare a două funcții distincte: (a) funcția de intensificare (operator de intensificare); (b) funcția de asociere (operator de asociere). (a) Funcția
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
discuției: T: Cum puteau să controleze șapte amețiți ...dacă Irakul are arme biologice de distrugere în masă? Haideți să fim serioși! (Antena 1, 17.III.2003) B: Și mi-a intrat materialu azi. Hai taci ! (IVLRA: 117). C. Hai(de) - conector discursiv (îi formule clișeizate) În texte monologate, interjecția hai(de) funcționează în calitate de conector discursiv ( în formule clișeizate) marcând diverse roluri argumentative (dirijând decodarea intențiilor cu care a fost formulat un enunț).53 ( Marchează o concesie: A: Păi ce să zic
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
de distrugere în masă? Haideți să fim serioși! (Antena 1, 17.III.2003) B: Și mi-a intrat materialu azi. Hai taci ! (IVLRA: 117). C. Hai(de) - conector discursiv (îi formule clișeizate) În texte monologate, interjecția hai(de) funcționează în calitate de conector discursiv ( în formule clișeizate) marcând diverse roluri argumentative (dirijând decodarea intențiilor cu care a fost formulat un enunț).53 ( Marchează o concesie: A: Păi ce să zic și eu? Să mă gândesc puțin. Să fiu de acord, să nu fiu
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
exprimării colocvial-familiare (apare în comunicarea scrisă monologată exclusiv în formule clișeizate). 3.2.2.1. Funcțiile îndeplinite în comunicare În comunicare formațiunea stai poate avea diferite valori pragmatice, îndeplinind funcția de: − operator de restructurare a ordinii la cuvânt; − marcator discursiv; − conector argumentativ. A. În calitate de operator de restructurare a ordinii la cuvânt, stai este indicele lingvistic prototipic utilizat de româna actuală vorbită în materie de strategie de preluare a dreptului la cuvânt (luând, cel mai adesea, locul formulelor politicoase de cerere a
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
Ce treabă are doamna Macovei cu activitatea procurorilor, că parcă erau independenți? Stați puțin. Erau independenți, puteau lucra cu viteză maximă, sunt chiar aceiași puși de doamna Macovei, de ce s-or fi relaxat ? (Realitatea TV, 17.IX.2007). C. Stai - conector argumentativ Contextual, stai marchează diverse roluri argumentative, dirijând decodarea intențiilor cu care a fost formulat un enunț 59. Marchează introducerea unui argument: Am văzut că se plânge lumea că nu o să fie lume. Stați puțin. Dacă javrele au 1220 de
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
încerca să dăm o definiție riguroasă acestor termeni, menționăm faptul că, în general, operatorul este un concept care se referă la modificările de stare pe care le produce, în vreme ce marcatorul (indicele) evocă doar semnificația pragmatică a unui enunț; referitor la conector, acesta intră în alt sistem conceptual, având un grad de gramaticalizare mai avansat (vezi cap. din GALR I: Conectori frastici și transfrastici: 767-778 ). 45 DA s.v. consemnează următoarele în acest sens: "Când după hai(de) urmează un imperativ, avem propriu-zis
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
posibilități de inovație. Preferința vorbitorilor pentru un anumit tipar, manifestată prin frecvența sporită la un moment dat a unor construcții, poate fi determinată de factori extrasintactici precum efortul locutorului pentru "planificarea" structurii și gradul de accesibilitate a poziției sintactice a conectorului / subordonatei relative. 2. DINAMICA SISTEMULUI DE CONECTORI Probabil cea mai importantă tendință ce se manifestă în sistemul conectorilor propozițiilor relative este fenomenul de slăbire a funcției relativizatoare a unor elemente care dobândesc astfel statut de instrumente de joncțiune apropiat de
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
Relatori Ceea ce numim relator 2 este un "cuvânt relativ" care nu se mai asociază unei categorii relativizate din propoziția subordonată pe care o introduce. În structura sintactică a construcțiilor relative introduse prin relator, lanțul relativ 3 nu (mai) este întreg, conectorul semantic nu prezintă decât parțial trăsăturile anaforice ale relativizatorilor. Relatorii se opun relativizatorilor, cuvinte relative prototipice, caracterizate sintactic prin relația strânsă cu categoria relativizată din care sau "deplasat" în "capul" propoziției relative, respectiv semantic printr-o relație de tip anaforic
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
în relativele cu antecedent depinde și de natura semantică a antecedentului, ce fiind destul de rar asociat unui antecedent animat. Din statistica efectuată reiese că relativul ce substituie nume animate în 20% din totalul relativelor (RIS și RP) care au acest conector. Procentele calculate separat pentru RIS și RP arată că avem de-a face cu o distribuție echilibrată între cele două categorii de relative: 18,93%, respectiv 26,02%. Valoarea mai mare înregistrată în RP e determinată de prezența numelor proprii
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
face cu o distribuție echilibrată între cele două categorii de relative: 18,93%, respectiv 26,02%. Valoarea mai mare înregistrată în RP e determinată de prezența numelor proprii exclusiv în categoria relativelor apozitive. În ceea ce privește distribuția pe registre a relativelor cu conectorul ce asociat unui antecedent animat, observăm că o frecvență mai mare se înregistrează în varianta scrisă a limbii, în texte jurnalistice sau academice. Rtv are un public ce iese din agenda pe care i-o face clasa politică, își duce
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
cu destulă precizie distribuția unor structuri sau a unor unități. Raportul dintre RIS și RP nu are mari șanse să se schimbe câtă vreme nu se produc modificări în sistemul limbii în privința dependenței semantice dintre un tip de nominal și conectorul relativei ori în privința organizării sintactice a construcțiilor relative înseși. Cu alte cuvinte, creativitatea vorbitorilor este limitată în această privință, constrângerile semantico-sintactice sunt foarte puternice. O serie de factori extrasintactici/extralingvistici pot determina totuși preferința vorbitorilor pentru un anumit model de
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]