12,271 matches
-
avut de suferit, printr-o specificitate a lor. Nu cred că stau astfel lucrurile: altele și alții au avut propria lor specificitate, pe care au năzuit s-o protejeze, sau, dimpotrivă, de care au vrut să se debaraseze. Oricum, problema confruntării cu globalizarea rămâne în picioare. Aici, ca să repet, cred eu că intervine tradiția umanistă (literară, artistică, filozofia) în chip de memorie culturală, dar acționând ca o alifie, ca un strat calmant și îmblânzitor; este ceva care mai alină din asprimile
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
examen de autenticitate și de vigoare. În acest sens ei și-au gîndit întregul discurs în perspectiva unui interval de treizeci de ani, a unui spațiu care presupune schimbul de generație biologică și, e de bănuit, chiar de canon estetic. Confruntarea nemijlocită a propriilor lucrări făcute cu treizeci de ani în urmă cu lucrările realizate astăzi, își propune să răspundă la întrebarea dacă acest parcurs a modificat fundamental discursul artistic, dacă vîrstele diferite presupun abordări ireconciliabile sau, dimpotrivă, totul se înscrie
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
Cine încearcă să înțeleagă, să interpreteze în mod adecvat literatura scriitorilor români din diaspora trebuie să aibă în vedere, dincolo de trăsăturile specifice ale fiecărei individualități, și anumite "asemănări de familie", generate de afirmarea identității amenințate, probleme legate de imagologie, de confruntarea cu alte mentalități etc. În fapt, toți acești scriitori - afirmă cu îndreptățire autorul cărții de față - "nu pot fi citiți și judecați cu aceleași măsuri cu cei rămași acasă". Cum, de ce, în ce împrejurări au scris ei i se par
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
puțin iar eu nu mă consider poetă. Am scris poezie, dar numai uneori. Principala mea ocupație este aceea de a scrie romane. Sunt o povestitoare. Mai apropiat decât poezia îmi este teatrul, pentru că îl simt o creație colectivă și o confruntare nemijlocită cu ceilalți. Se vorbește tot mai des despre includerea autorului sau a cărții într-o strategie de piață construită și impusă de editor. Stiu că în Italia succesul multor cărți este construit de către marile edituri după regulile marketingului, încă
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
de multe ori însuși subiectul prozei scrise de Adriana Bittel. În centrul a numeroase povestiri se află un personaj feminin care cunoaște mai bine realitatea livrescă decât realitatea. Când iese din lumea cărților, acest personaj este stângaci și ineficient în confruntarea cu viața, iar lumina brutală a soarelui îi dezvăluie fără milă grotescul fizionomiei unor semeni. Volumul recent apărut, Întâlnire la Paris, excelează prin aducerea în prim-plan a vulnerabilei iubitoare de cărți, posibil alter-ego literar al scriitoarei. În povestirea intitulată
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
viața mea cînd într-adevăr credeam că voi înnebuni" mărturisește Midori-san. Poate a și înnebunit puțin, pînă atunci cînd cuplul a devenit o minunată familie glacială. Zeci de ani a trăit într-o fortăreață, într-un iglou, ca o prizonieră. Confruntarea tîrzie dintre cele două femei, rostirea adevărului determină moartea amantei. Oricum, minciuna a avut lațul mare. Rodica Negrea marchează trecerea de la vorbirea directă la cea indirectă, joacă parantezele, schimbă registrele și tonurile, felul adresării, al privirii, al mimicii. Clipa rostirii
Pușca de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16359_a_17684]
-
de la vorbirea directă la cea indirectă, joacă parantezele, schimbă registrele și tonurile, felul adresării, al privirii, al mimicii. Clipa rostirii, de fapt a așternerii adevărului, este eliberatoare pentru amîndouă femeile, iar amanta se scurge în moarte. Rodica Negrea introduce termenii confruntării pe scenă și păstrează codul japonez în tot ce face. Mărturisesc că am fost tulburată de întîlnirea cu această actriță pe care, din păcate, nu o văd prea des jucînd și literalmente nu înțeleg de ce. M-am bucurat de asemenea
Pușca de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16359_a_17684]
-
date (sau aportul real pentru ceea ce se numește "inteligența artificială"). De aceea - nu numai ca opțiune legată de domeniile de specializare personale, ci pentru că validarea oricăror rezultate preliminare (în cazul de față, constituind o "ipoteză") se poate face numai prin confruntarea dintre acestea și realitatea beneficiarului uman - aș preciza necesitatea ca "testarea programelor" să se facă nu "pe un calculator", ci pe subiecți care ar utiliza programul într-un experiment cu metode psihologice, cu parametri psihologici ca viteza de reacție, corectitudinea
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
roman cu trei sute treizeci și două de personaje. Fiecare scriitor are un destin literar, istorisit succint și expresiv. Fiecare participă la o competiție din care iese învingător sau învins. Lupta nu se dă direct, ci prin intermediul operelor aruncate în spațiul confruntării publice. Asistăm la o luptă a formelor literare, care se suprapun, se însumează sau se devorează reciproc. Spectacolul este pasionant. El ne dă o idee despre vitalitatea inepuizabilă a literaturii române. Toți îi avem în minte pe Mihai Eminescu și
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
a-și regla conturile de ordin sufletesc, sentimental, justițiar. Paul Toader se întoarce din pușcărie După zece ani, spre a-l face pe Radu Dobre să-și recunoască crima pentru care el fusese pe nedrept înfierat și condamnat. Criminalul, în urma confruntării cu Paul Toader, se sperie într-atât de disprețul și tăria de caracter a acestuia, încât își face de petrecanie. Deznodământul, cam expediat în două pagini, nu ne-a convins. Ioan Neșu, sigur, cunoaște lumea despre care scrie. Mai important
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
violenței, frica de viață, de adevărul și măștile acesteia. Din mrejele ambiguității se țes și cele 6 tablouri ale piesei "Ulise în cal". Nenumărate sunt glosele, inclusiv cele dramatice, la celebrul cal troian, varianta lui Iosif Naghiu fiind una a confruntării între zelul războinic de cinic condottier al grecului Ulise și colportajul sarcastic al Ziaristului, pătruns și el în cal, purtător de mesaj pacifist. Piesa este un continuu balans de aluzii și contestări între livrescul homeric interpretat cu simț critic de
Tragicomedii cu evazioniști by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16466_a_17791]
-
din umbră ori pe față și că în partid e posibilă o ruptură. De aceea criza luptei pentru funcții în PDSR va trebui urmărită cu luare aminte mai ales după ce ea se va încheia. O criză a aceluiași tip de confruntare are loc în PNȚCD, cu o diferență, de-a dreptul dramatică: aici, luptele interne se petrec după ieșirea din Parlament, așadar într-un moment cînd orgoliile personale și de grup ar trebui să lase loc reflecției la viitorul acestui partid
Maturitatea la partide by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16497_a_17822]
-
al "autenticității". Căci este fără îndoială fascinant să cauți adevărul muzical, să poți auzi muzica așa cum a imaginat-o cu secole în urmă compozitorul și cum au auzit-o contemporanii săi, chiar dacă multe sunt elementele trecutului care ne scapă; dar confruntarea cu trecutul după criteriile sale expresive, în concretețea lui sonoră - așa imperfectă și parțială cum este - rămâne una dintre cele mai pasionante perspective spirituale la încheierea unui mileniu.
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]
-
afară și văzut comparativ, cred că răspunsul opiniei publice e mai placid în România decât, să zicem, în Polonia sau Cehia. Antisemitismul continuă să fie considerat o problemă a evreilor, deși există, în lumea intelectuală, nu puține voci implicate în confruntarea, fără echivoc, cu antisemitismul și cu alte forme de xenofobie. Se manifestă și aici, pe terenul reacției (sau pasivității) publice, un fenomen pe care un sociolog britanic l-a denumit SEP, o prescurtare de la somebody else's problem, adică o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
tăcere definitivă. Însă tăcerea e sinonimă cu moartea, cu resemnarea, dând naștere unui acut sentiment de culpabilitate: "Toți suntem vinovați pentru totul (...). Nimeni nu e nevinovat: toți suntem martori și acuzați în același timp". Frecvența elementelor triviale și scatologice (scena confruntării "vespasiene" dintre Tutilă I și Carasurduc) nu exprimă exuberanța și vitalitatea, ca la Rabelais, ci denotă abjecția și decăderea ființei umane. În fața monstruozității, a nebuniei șefilor politici, inteligența ironicului Candid rămâne neputincioasă; absența vorbirii justifică orice absență - inclusiv absența ființei
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
a fost cîștigată, în decembrie 1956, de cea de a doua, prin apariția unui articol dur în Lupta de clasă semnat de un I. Goliat, care aducea aspre reproșuri revistei Studii. În esență cîteva idei și principii constituiau obiectul acestor confruntări, care au fost, atunci, de o acuitate extraordinară. În primul rînd era definirea caracterului participării României la primul război mondial. Roller și ai lui (avea destui adepți mai mari și mai mici) susțineau că întrucît ambele tabere din conflagrație (Antanta
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
turbulență meteorologică și psihologică - înfățișează un fotograf care se străduiește să reconstituie la masa de scris o tensionată întîmplare limită. Întîmplare căreia ambiționează să-i prezinte și verigile lipsă, faptele petrecute înainte și după, dar și concomitent cu momentul culminant: confruntarea dintre familia pașnică deși în disoluție și răufăcătorii urmăriți de doi polițiști coruptibili. Primplanurile detaliate și încadraturile - cînd subiective cînd obiective, ca și cum în permanență eroii s-ar fi aflat sub incidența unor camere de luat vederi ascunse ce-i imortalizează
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
Olivier Apert, cunoscut clujenilor din "atelierele" de poezie organizate de centrul Cultural Francez în ultimii doi ani, lucrarea este o compoziție de două ori îndrăzneață și novatoare. Mai întâi, prin libretul său, care îi aduce față în față, într-o confruntare inedită și dintr-o perspectivă "posmodernă" pe cei doi cunoscuți protagoniști de tragedie antică greacă: Oreste, fiul regelui Agamemnon ucis de soția sa Clytemnestra, și Oedip, fiul regelui Laios al Thebei, devenit, prin voința neînduplecată a zeilor, ucigaș al tatălui
Armonii româno-franceze by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16491_a_17816]
-
dialectică a imaginarului pillatian, fiind mai puțin convins de momentele de echilibru ale viziunii decât de cele în care "competiția" simbolică e câștigată decisiv de elementarul acvatic. În continuare, pot fi citite paginile dense, pline de foarte fine observații privind "confruntarea dintre memorie și imaginar", "convergența dintre imaginar și anamnetic", care argumentează de fapt tocmai în sensul susținerii unor soluții de echilibru dintre sentimentul trecerii timpului și posibilitățile de recuperare. Ar mai fi fost doar de pus un accent pentru a
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
iradiant" al poeticii pillatiene. La capătul acestor considerații, se impune concluzia că ampla și substanțiala lectură propusă de Alexandru Cistelecan este o contribuție de prim ordin la studiul operei lui Ion Pillat, de o marcată originalitate. Criticul iese victorios din confruntarea destul de dificilă cu o operă ce nu pare a se impune în primul rând prin forța implicării în profunzimea dialecticii "imaginației materiale", aceasta fiind serios concurată de o poetică explicită, programatică. Este o reușită care putea fi, de altfel, prevăzută
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
de a fi original al autorilor lor, rezultatul e că istoricii literaturii își retează cu mîna lor o bună parte din șansa de a fi citiți în viitor. Restituirea climatului intelectual în care, de-a lungul vremii, au avut loc confruntări de judecăți și de opinii este un factor de conservare important, ca alcoolul în care se țin fructele. Lucrînd la Istoria critică nici nu mi-am pus, la drept vorbind, problema în acești termeni, cum să-i numesc, interesați. Dar
Despre istoriile literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16604_a_17929]
-
Mircea Mihăieș Intr-o lume dominată de tsunami-uri, de confruntări armate între triburi și neamuri, atentate sângeroase intrate în logica existenței zilnice, de asasinarea unor lideri politici, de corupția la cel mai înalt nivel, de nesfârșitele boli ale Papei, de nesiguranța generală a planetei pe care trăim, câte o imagine
Omul de cauciuc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11851_a_13176]
-
cu toții de marginea aceleiași bezne/ care pentru mine e mută." (Getting Older) Tinerețea nu e o temă la care să ții, dar îmbătrânirea este. La fel a fost pentru Yeats. Exact în sensul pe care i-l atribui tu: o confruntare curajoasă cu inevitabilul. Ai scris despre copii, dar nu despre propria ta tinerețe. Nu pari s-o regreți. De aici deduc că vârsta are răsplata ei. Vreau să spun prin aceasta că ești o poetă echilibrată. E un echilibru care
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
ajută să se găsească și să comunice în modalități necunoscute oamenilor obișnuiți. Problema în astfel de acroșări, de la reporter la mafiot (ca să le spunem așa) e că argumentele palpabile lipsesc și că, de cele mai multe ori, totul se reduce la o confruntare fără sorți de izbândă: cuvântul ziaristului contra cuvântul politicianului (presupus) corupt. Astfel se explică lipsa oricărei reticențe a mahărilor de a se arăta la televizor, de a se lăsa, cu dezinvoltură, abordați de jurnaliști: tupeul nemărginit, miza pe complicitatea celor
Țara lui Șestache by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11875_a_13200]
-
deoparte preambulul din notițele lui răutăcioase și sfidător revendicative a paternității unor idei. Toată desfășurarea de forțe și risipa de cuvinte nu sunt reprezentate fidel nici în volumul Plagiatul la români (Chișinău, 2004). În fiecare din cele două cărți apriga confruntare este redată secvențial și, deci, lacunar. Am încercat aici o reconstituire bazată pe o documentare completă, pe cât a fost posibil (punând la socoteală și cele două episoade anterioare, publicate în "România literară", numerele 10 și 11). Esențial, între cei doi
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]