1,550 matches
-
terțiar regular feminin a luat amploare, în special în secolele XIII și XIV, în nordul Alpilor, iar mai apoi s-a răspândit rapid în toată Europa. Nu se cunoaște data exactă la care terțiarele franciscane au obținut aprobarea călugăriei obligatorii. Congregațiile de acțiune apostolică de caritate s-au preocupat de îngrijirea bolnavilor, a săracilor, orfanilor, și, în general, a marginalizaților. În sec. al XIX-lea congregațiile feminine din O.F.R. au cunoscut o vitalitate deosebită în Europa Occidentală. Papa Leon al
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Europa. Nu se cunoaște data exactă la care terțiarele franciscane au obținut aprobarea călugăriei obligatorii. Congregațiile de acțiune apostolică de caritate s-au preocupat de îngrijirea bolnavilor, a săracilor, orfanilor, și, în general, a marginalizaților. În sec. al XIX-lea congregațiile feminine din O.F.R. au cunoscut o vitalitate deosebită în Europa Occidentală. Papa Leon al XIII-lea, a promulgat la 30 mai 1884 constituția „Misericors Dei Filius”. Carismaticul Sfânt Părinte a văzut în fraternitatea terțiarilor o adevărată școală de spiritualitate
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Părinte a văzut în fraternitatea terțiarilor o adevărată școală de spiritualitate, deschisă tuturor, dar în special laicilor. Din izvorul cel mai pur al credinței lui Poverello, s-a născut un fluviu uriaș ce a înconjurat pământul. Surorile franciscane, din toate congregațiile, sunt de cinci ori mai numeroase față de frații franciscani. Încă de la sfârșitul secolului XIX, franciscanii, terțiarii și cei din Ordinul Terțiar Regular, au fost admiși de către Biserica Anglicană, pe al cărui teritoriu există, și în prezent, o comunitate masculină franciscană
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
al IV-lea (1471-1484), fost ministru general al franciscanilor a cerut printr-o bulă Provinciei Franciscanilor din Polonia să trimită misionari în Valahia, Rusia, Lituania. Papa Grigore al XV-lea (1621-1623), fost elev al iezuiților și cel care a înființat Congregația „De Propaganda Fide”, formată din 18 cardinali, i-a sprijinit pe misionarii din Valahia și Moldova. Franciscanul Paul Bonnici, a propus Congregației „De Propaganda Fide” să instaleze un episcop italian în Moldova, vorbitor de limba română, și, de asemenea, să
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Valahia, Rusia, Lituania. Papa Grigore al XV-lea (1621-1623), fost elev al iezuiților și cel care a înființat Congregația „De Propaganda Fide”, formată din 18 cardinali, i-a sprijinit pe misionarii din Valahia și Moldova. Franciscanul Paul Bonnici, a propus Congregației „De Propaganda Fide” să instaleze un episcop italian în Moldova, vorbitor de limba română, și, de asemenea, să le acorde un ajutor bănesc de 600 de scuzi pentru înființarea unui seminar, în care să fie pregătiți preoți indigeni. Papa Inocențiu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
felul acesta, papa Inocențiu al XI-lea, a fost prezent în lupta victorioasă împotriva otomanilor, de sub zidurile Vienei. Misionarul franciscan Bassetti a realizat un proiect pentru înființarea unui colegiu, atât de necesar în Moldova, pe care l-a prezentat secretarului Congregației De Propaganda Fide, cardinalul Francis Igoli. Dar Congregația l-a însărcinat pe Bandini să cerceteze situația în teritoriu. Toți misionarii italieni erau vorbitori de limbă română și îi învățau pe credincioși să scrie și să citească. Se simțea acut lipsa
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fost prezent în lupta victorioasă împotriva otomanilor, de sub zidurile Vienei. Misionarul franciscan Bassetti a realizat un proiect pentru înființarea unui colegiu, atât de necesar în Moldova, pe care l-a prezentat secretarului Congregației De Propaganda Fide, cardinalul Francis Igoli. Dar Congregația l-a însărcinat pe Bandini să cerceteze situația în teritoriu. Toți misionarii italieni erau vorbitori de limbă română și îi învățau pe credincioși să scrie și să citească. Se simțea acut lipsa școlilor în teritoriile românești. Marile evenimente din secolul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ca Sfântul Scaun să înființeze acolo un colegiu pentru călugării ortodocși, „pentru că numai așa se pot uni cele două biserici”. A lăsat un manuscris foarte interesant despre cum pot fi înfrânți turcii. În 1666 a fost numit Procurator General al Congregației „De Propaganda Fide”. A vorbit întotdeauna foarte frumos despre români. Iohannes Baptista del Monte s-a născut într-o familie de marchizi și la doar 12 ani a intrat în ordinul franciscanilor; din 1663 a fost misionar în Muntenia și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
devenit vocea Bisericii catolice din România și gloria ei: un mare teolog tomist, mentor matur și de vocație, spirit cu inițiativă, și bun organizator, și mereu „sentire cum Ecclesia”. A fost elogiat în repetate rânduri, de către Cardinalul G. Gatti (Prefectul Congregației „De propaganda Fide”) iar Rectorul Colegiului Roman, G. Bergano i-a prevăzut o carieră strălucită: „va fi o comoară în dieceza sa”. Arhiepiscopul R. Netzhammer îl aprecia în mod cu totul deosebit, încă din perioada studiilor în țară. A obținut
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
va fi o comoară în dieceza sa”. Arhiepiscopul R. Netzhammer îl aprecia în mod cu totul deosebit, încă din perioada studiilor în țară. A obținut doctoratul în filozofie la Universitatea „Toma de Aquino”, doctoratul în teologie la Universitatea Urbaniana a Congregației „De Propaganda Fide” și licența în drept canonic; tânărul teolog considerat „o comoară de preot” era mult dorit și de către prelații Romei. Dar ascultător și fidel față de superiorul său, el s-a întors în țară în 1911 (fidelitatea față de România
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
sfânt aici pe pământ. Era un sfânt minunat”. La întrunirea Terțiarilor Franciscani din 13.03.1949, invitat de onoare a fost Ep. Anton Durcovici, fraternitatea crescând la 104 membrii, iar pr. Andrei Despina, asistentul spiritual, a predicat emoționant „despre sărăcie”. Congregația Mariană a Bărbaților din București, condusă de către A. Durcovici, a renăscut, însuflețindu-se din crezul său: misiunea de a salva sufletele; s-a reușit omogenizarea grupului (de etnii diferite, ca și de starea socială, culturală etc.) și au fost primiți
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
misiunea de a salva sufletele; s-a reușit omogenizarea grupului (de etnii diferite, ca și de starea socială, culturală etc.) și au fost primiți mulți tineri români și străini. Într-o vreme tulbure, când ideologiile erau extreme (fascismul și comunismul) Congregația a tipărit revista „spiritual-științifică” „Farul Nou” (coordonată de A. Durcovici între 1934-1944), ca „mijloc puternic pus în slujba opiniei publice și a comunității catolice”. Printre colaboratori erau G. Galaction, Nechifor Crainic. Congregația a avut legături cu secțiile mariane din Ardeal
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
tulbure, când ideologiile erau extreme (fascismul și comunismul) Congregația a tipărit revista „spiritual-științifică” „Farul Nou” (coordonată de A. Durcovici între 1934-1944), ca „mijloc puternic pus în slujba opiniei publice și a comunității catolice”. Printre colaboratori erau G. Galaction, Nechifor Crainic. Congregația a avut legături cu secțiile mariane din Ardeal. Cei din București au participat la „Octava mondială de Rugăciune” din luna ianuarie. Criticul I.M. Rașcu remarca: „aici am cunoscut vârsta științifică și puterea de muncă a lui Durcovici”. Păstorul și-a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
declarat al religiei, care îl critica pe paroh în ziarul „Muncitorul”). În 1881 Carol I a fost încoronat în Catedrala din București, iar în 1883 a fost înființată Arhiepiscopia de București, primul păstor al ei fiind I. De Paoli din Congregația Pasioniștilor. Despre preotul Liverotti vorbesc nu numai zidurile bisericii, ce parcă i-au sorbit sufletul spre nemurire, ci mai ales, dau mărturie până la noi, amintirile și recunoștința adâncă a oamenilor, pentru tot ceea ce le-a grăit „Găietan-ul” lor (cum
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
au fost aceia care au făcut convertirea multiplului conglomerat național care exista în secolele XIII-XIX, inclusiv pe teritoriile Țării Românești. 4. Franciscanii organizați pentru misiuni în Moldova și Țara Românească (1623) au reprezentat prima organizație creată, „primul născut”, al puternicei congregații „De Propaganda Fide” (creată în 1622), și de aceea a avut parte și de protecția ei, într-un anumit sens. 5. Sfântul părinte Leon al XIII-lea, prin deschiderile pe care le-a promovat în pontificatul său, a legalizat relația
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Monarhia din Iulie, a Doua Republică, al Doilea Imperiu și, în sfârșit, a Treia Republică de a o înrădăcina pe aceasta din urmă în moravuri 28. Mai precis, se punea problema de a le smulge pe tinerele fete din gheara congregațiilor religioase și a influenței lor conservatoare. Chiar dacă nu votează, simplul fapt de a le "lăsa pe femei să se țină de sutanele duhovnicilor și de școlile lor, crede Victor Duruy, pune în primejdie idealul democratic" al noului stat. Căci fetișcanele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și contexte, religia și instituțiile ei pot avea și azi un rol social și politic care amintește de vremi apuse. De aceea, nu este deloc inutil să ne aplecăm asupra declarației Papei de fapt un citat dintr-un document al Congregației pentru apărarea credinței a Vaticanului și a posibilelor ei consecințe în plan teologic, politic și diplomatic. Înainte de toate, trebuie spus că pretenția Bisericii Catolice de Biserică unică și adevărată nu este deloc nouă. Ea face parte, de multă vreme, din
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Infailibilității Papei (1879); asta înseamnă ca papa, oricare ar fi el, nu poate greși, ca orice muritor. Este de înțeles că această "teză" deranjează în cea mai mare măsura celelalte Biserici. Să revenim la timpurile noastre. De ce recenta declarație a Congregației pentru Doctrina Credinței i-a supărat atât de mult pe ortodocși și protestanți? Doar această poziție a Vaticanului nu este deloc nouă și a fost afirmată mereu de-a lungul secolelor. Pentru că spiritul timpului cred eu este cu totul altul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
mai potrivit. În ce constă, exact, acest comportament și ce anume îl face mai agreabil, nu rezultă din declarația Patriarhului. Sunt cu atât mai surprins cu cât, nu cu mult timp în urmă Papa Benedict a supervizat un document al Congregației pentru Doctrina Credinței organ al Vaticanului care reafirma neted vechea teză a Romei după care Biserica Catolică este singura "adevărată", pe când celelalte confesiuni creștine, inclusiv cea ortodoxă, ar fi doar biserici "particulare". Străvechea pretenție a Episcopului Romei la întâietate, la
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
chiar a mers până acolo încât a oficiat și o Rugăciune în Moscheea Albastră Suleymanie din Istanbul, fapt imposibil de imaginat nu cu mult timp în urmă. Și să ne gândim că înainte de a fi papă cardinalul Ratzinger era șeful Congregației pentru apărarea credinței catolice, adică un fel de ideolog-șef al Vaticanului. Este știut, însă, că un șef de stat trebuie să cam uite părerile pe care le avea înainte de a fi șef. Este greu de aflat dacă musulmanii și-
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
rămân zadarnice, așa că în ziua de 12 octombrie armata sârbă trece granița bulgară pe la Klisura. Războiul sârbo-bulgar începe, dar în România mai este încă o agitațiune în curs. Un cunoscut propagandist evreu, Armand Lévy, venise în țară spre a organiza congregațiile evreiești. În țară, venirea sa a pricinuit enervare. Armand Lévy, fiind un vechi amic al lui C.A. Rosetti, a tras în gazdă în casa acestuia de cum a sosit în București. Dar C.A. Rosetti murise. Totuși, întemeiat pe vechile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de însoțesc o informație actualizată (2016), îi oferă cititorului posibilitatea unei lecturi spirituale obiective, ajutându-l să se reîmprospăteze sufletește la prezența lui Isus și a Mariei. Cartea a fost tradusă și îmbunătățită la cererea expresă a fraților religioși ai Congregației PSDP, care lucrează în România. Pr. Dr. Sebastian Diacu, OFMConv. Roman (NT), 14 sept. 2016, Înălțarea Sfintei Cruci Prefața editorului Dragă cititorule, Citind opera pr. Mario Gadili, Sfântul Ioan Calabria - Biografia oficială, vol. 6/1., am întâlnit o serie de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
acestei cărți poate duce la o trăire profundă a credinței și la o luare în serios a vocației, de cei pentru care Isus și Maria sunt totul. Cartea a fost tradusă și editată la cererea expresă a fraților religioși ai Congregației Slujitorilor Săraci ai Divinei Providențe de la Răcăciuni (BC-România). Editorul Roman (NT), 15 septembrie 2016, Sărbătoarea Maicii Îndurerate Prefața autorului Cine și-ar închipui că ar găsi în această carte discuții ascetice, ar rămâne decepționat. Cartea, deși nu este lipsită de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
doilea an al Revoluției franceze care a suprimat parohii și case religioase), în lumea creștină, erau mai mult de 7.000 de convente numai ale franciscanilor cu 120.000 de călugări, în afară de călugărițele franciscane. Adăugați călugării tuturor celorlalte Ordine și Congregații; puneți alături preoții clerului diecezan, pe atunci foarte numeros. Cum se explică, cu un număr atât de impunător de apărători, catastrofa Revoluției franceze care a răvășit mai apoi lumea întreagă prin ideile sale? Și totuși, Isus a început cucerirea lumii
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
din alte câteva națiuni, pătrunde deja în Seminarii: este urgența imperioasă de a ieși din mediocritatea spirituală, îngrijorarea de a se debarasa de orice reziduu de burghezie, freamătul de a trăi idealul propriu până la eroism. Nu mă gândesc la noi Congregații, ci la un cler care să aibă toată desăvârșirea religioasă, rămânând diecezan, adică cu toată (și chiar mai multă) agilitatea și agerimea apostolică a clerului diecezan. Chiar și așteptarea laicilor se orientează spre un cler care să-și trăiască integral
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]