51,306 matches
-
nu-l deranjează deloc pe Updike, atîta vreme cît ea nu se manifestă ca psihologism. Tolstoi ne descrie tot ce se petrece în sufletul Annei, dar nu ne și explică de ce. Omnisciența lui se reduce la a vedea și apoi consemna tot. Am zăbovit asupra acestei cronici pentru a ilustra un principiu general care stă la temelia cărții: Updike construiește raționamente, emite ipoteze care ar putea oricînd duce, pe cont propriu, la un volum în sine. Ideile lui sînt solide, valabile
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
deosebită ispravă, cel mult pînă la iluzoriul liman al Caitelor critice. Un tînăr prieten critic a crezut nimerit a afirma că l-aș "mitiza" pe Virgil Ierunca. Dar acesta a intrat singur în legenda pe care ne mulțumim a o consemna. Comentariul dedicat literaturii, lipsit de puterea admirației așternut exclusiv cu un condei "pozitiv", în care nu se-ncîlcește niciodată un fir din lumina imaginii fabuloase, e incomplet, searbăd, uscat. Nici E. Lovinescu, care notifica "degetul de lumină" al lui T. Maiorescu
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
Nu s-a putut în anii '50. Acel tip de școală avangardistă a însemnat o abatere de la linia trasată de comuniști. Așa încît, visul a fost spulberat repede. Teatrul din Craiova a avut o evoluție serioasă, a avut momente fascinante consemnate în istoria teatrului românesc. Strălucirea indiscutabilă a ultimilor ani se datorează atît de discutatului director Emil Boroghină, un artist care și-a iubit teatrul mai presus de orice și care a avut ambiția să concureze cu el alături de cele mai
Adio, dar rămîn cu tine! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16951_a_18276]
-
ființa drolatică a lui Caragiale și din jovialitatea poporană, puternic condimentată, a lui Creangă se regăsea în conduita satiric-umorescă a lui I.D. Sîrbu. Dar paginile sale exprimă și teama subiacentă de adevărurile crude pe care se vedea nevoit a le consemna. Apare acea anxietate a realității care-i distinge frecvent pe marii comici: "Mărturisește asta prin mijlocirea citatului din R. de Gourmont luat drept motto la "Iarna trei": "ceea ce este teribil cînd cauți adevărul, e că-l găsești"". Conștient de valoarea
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
Într-un lăuntru). Și același echivoc între înfățișările sale palpabile și spiritualitatea sa, bineînțeles "adorată" de absolut: "Nu știu ce numeni mă duc/ dacă mai sînt/ boare beată/ cîntare sau iarbă/ Mă simt adorat din văzduh" (Nu știu). E drept că e consemnată și o aspirație spre umilința "dispariției", a dematerializării. Sînt punctele de foc - relativ puține - ale unui misticism real, mistuitor al carnației lumii, deschis larg spre spirit: "Doamne/ rămîn la pămînt/ E seară/ Tărîmul apune/ Nu sînt cu mine/ Nu sînt
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
primejdii Cu aceasta nu trebuie să credem că am atins perfecțiunea și că istoria se sfârșește într-o beatitudine absolută, cum ne asigură Fukuyama. Nu, omenirea se confruntă cu noi probleme, cu noi pericole și noi tentații ce se cer consemnate lucid. Problema fundamentală este aceea a tensiunii "particular-universal" sau, altfel spus, între varietate și uniformitate. Democrația globalizatoare va trebui neapărat să găsească modalitatea de concordanță și conlucrare între două valori pozitive: identitatea națională și exigențele globale, adică între culturile bazate
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
a spus să tac, fiindcă putea să o încurce chiar ea din cauza mea. Nu înțelegeam" (Mihaela Herbel, 16 ani). Dar memoria scrisă îmi joacă și mie feste: am dat peste o fișă redactată de mine în urmă cu cîțiva ani, consemnînd spusele certe ale unui "martor ocular": scena se derulează la fosta închisoare "Doftana", unde urmează să aterizeze cu elicopterul cuplul faimos, el ca el, ea ca savant de renume mondial. Elicopterul întîrzie, programul fiind decalat cu vreo două, trei ore
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
1949, privitor la golirea criptelor funerare a mănăstirii Santa Clara, pe temelia căreia urma a fi construit un hotel. Sub lespedele ascunzînd fiecare un subiect de roman (un vicerege din Peru și amanta sa tainică, de pildă), ziaristul trimis să consemneze evenimentul găsește o firidă anume, invadată de uriașe plete vii de culoarea aramei, pe care tîrnăcopul, eliberîndu-le, le revarsă abundent în afara criptei. Odată scoase și ultimele fire de păr dintr-o coamă măsurînd douăzeci și doi de metri și unspreceze
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
patrulea sau al cincilea mandat - asta da, fixație! - "scenariul" său comasat din anul 1980: Mihnea Gheorghiu, Fierul și Aurul. Burebista. Scenariu cinematografic. Întrucît tot nu avem în acest sezon noi premiere românești de comentat, trebuie să găsim spațiul spre a consemna evenimentul: o mostră antologică a maculaturii de gen, aleasă din întreaga producție a unei jumătăți de veac, implicit stindard al politicilor departamentale, bașca blazonul unei cariere a "epocii de aur" adusă la zi, cu o Addenda omagială la textul în
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
rafinament și de o complicație care dezmințeau afirmațiile sale..." Probele erau înseși capodoperele romanești ale perioadei. Acceptat d.p.d.v. artistic, Bietul Ioanide îi apare criticului ca iluminând un paradox: " În sfârșit, un roman de specia celor pe care G. Călinescu le consemna sarcastic în perioada anilor '30". La capătul îmbelșugatului excurs ce nu l-a neglijat pe G. Călinescu critic al literaturii universale (Adrian Marino), pe poet (Ștefan Augustin Doinaș), pe dramaturg, publicist, un departament se dedică opiniilor generale ("gânduri") despre G.
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
inacceptabil: "La o lectură a romanului, la jumătate de secol după scrierea lui, și anume după Revoluția din 1989, cînd gîndeam că a venit vremea să-l public, mi-am dat seama că personajele au un contur prea real, par consemnate într-un jurnal și nu distribuite într-un roman". Ceea ce reprezenta pentru mari creatori precum Marcel Proust sau Robert Musil aspirația nobilă a "veridicității", devine aci un prejudiciu! "Tentația realității, constată cu stupefacție autorul, ignoră la mine obligațiile estetice, imprimă
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
în anticariat), chipul Prințesei Diana pe o foaie de ziar călcată de un trecător cu "talpă 45" (Curriculum vitae), agresiune acumularea de tensiuni sexuale cvasiagresive în autobuz sau pe stradă (Ard cozile de rachetă, 8 iulie '98) etc. Celui care consemnează, parcă alcătuindu-și o colecție de amintiri ("amintirile-s varză", spune studenta Alina din poemul cu același nume), îi lipsește energia de reacție: "Am doar un atenuat/ simț al morții" (28 mai '99). Consumatorului de poezie americană nu îi va
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
tot parcursul volumului o feroce și nemiloasă disjuncție între aparențe și realități, între pretențiile legate de propria imagine despre sine cu care s-au introdus în istorie diferite personalități și faptele lor din viața de zi cu zi, totul fiind consemnat sub un titlu care începe să-mi sune aproape ironic: "The intellectuals". Acestora li s-ar putea adăuga din nefericire numele noi, neașteptate, ale unor eroi ai tinereții noastre, obiecte de cult pentru generații întregi de iubitori de cultură. Marele
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
consemnările" ei și care paginile scrise de Jung. Cu siguranță, primele capitole, despre copilărie și anii de școală, care au savoarea unui roman bine scris, și ultimele, Despre viața de dincolo de moarte și Gînduri tîrzii. C.G. Jung - Amintiri, vise, reflecții , consemnate și editate de Aniela Jaffé; ediția a-II-a; traducere și notă de Daniela Ștefănescu; Humanitas - memorii/ jurnale/convorbiri; București; 2001 ; 416 p. Lumea văzută pe dos �Jung povestește că, fiind copil, umbla pe sub pămînt, prin camere întunecate și luminate. A descoperit
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
deodată devenise un bătrîn oarecare, aproape orb, neputincios și lipsit de cele elementare traiului. Trist, amărît sfîrșit pentru cel ce fusese multe decenii o mare personalitate a culturii românești. Mă corectez imediat. Nu fusese, ci rămăsese și așa îl va consemna istoria culturii noastre. D-na Rodica Bichis, experimentată editoare, a vegheat impecabil (ca și la unele dintre volumele precedente) publicarea acestei foarte bune ediții, insolită și de un bogat, foarte util aparat de note și comentarii. I se cuvin respectuoase
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
Nicolae Manolescu Nu cred să mai fi relatat întîmplarea de mai jos care mi-a marcat adolescența. Am consemnat-o, imediat după ce s-a petrecut, într-un caiet care s-a rătăcit, dacă nu cumva a fost distrus de bunicul meu matern, din teama că va cădea în mîinile cui nu trebuie. O vreme caietul a stat ascuns în
O amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15896_a_17221]
-
mai multă sau mai puțină abilitate. în multe argouri, inclusiv în cel românesc, verbe de tipul a lucra sau a opera se folosesc curent pentru activitățile mediului interlop. în acest cadru general de-a dreptul banal merită totuși să fie consemnat un detaliu contextual, reflectînd ceea ce ar putea reprezenta păstrarea în argoul românesc actual, prin termeni marcați de distanță ironică, a unui ecou al limbajului oficial din deceniile trecute, a unui rest din propaganda muncii și a economiei centralizate din regimul
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
critică a acestei raționalități și a valorilor adiacente, taxate drept ipocrite, interesate în sens materialist, filistine (Baudelaire, Flaubert, Matthew Arnold, dadaiștii), alienante și chiar represive (Ibsen, Kafka, Bruno Schultz, Trakl, Cehov, Școala de la Frankfurt, Michel Foucault). În altă variantă putem consemna o dublă direcție, una care transmite o jubilație a modernizării (futurism, constructivism, naturism sau Neue Sachligkeit), alta ostilă modernizării industriale și sociale, frecvent "aristocratică" (Nietzsche, expresionism, estetism). După Frederic Jameson, postmodernismul aspiră, în lipsa unei "dominanțe culturale", la o sinteză a
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
constituția morală a celor ce batjocoresc sau își iau adio de la un partid căruia nu i-au aparținut niciodată, a celor ce hulesc cu o neascunsă rea bucurie, asemeni junei din poezia coșbuciană cu rușinea zugrăvită pe obraz. Ei nu consemnează, nu analizează, ei cobesc. Furia lor vine din altă parte, odată ce nu de soarta P.N.Ț.C.D.-ului le pasă: din străfundurile unei spaime, poate lor înșile secretă. A le recomanda un bun psihiatru ar fi, din păcate, prea târziu
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
acestui ultim tip de discurs interesează în cazul romanului Lia Mora de Dumitru Ungureanu. Nu e prima încercare de apropiere de riscantul limbaj liber, dezinhibat. Doar că, de data aceasta, avem de-a face cu un progres semnificativ. Pentru a consemna calitățile acestui roman, este necesară mai întîi o trecere în revistă a pericolelor pornografiei aduse în literatura "mare" sau cu pretenții "mari". Redundanța este prima mare piedică. Cum reușești să eviți repetiția într-un discurs destul de limitat ca tematică și
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
mare carte a culturii românești", în paginile căreia apare ilustrat contrastul dintre istoric și etern. Admițînd că Neagoe e însuflețit de grandoarea domniei, că cercetează cu atenție ceremonialul curților, că dă un "strălucit examen de comportare voievodală" și ajunge a consemna o "adevărată tehnică războinică", filosoful socotește cu toate acestea că, în viziunea lui, "învinge eternul". Sub incidența unui fervent homo religiosus, asistăm la un triumf al viziunii statice, al "eternității" noastre naționale: Minte luminată și caldă, tip de principe conștient
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
și limba literară îl întrebuințează pe că: "vei ști căci eu mă aflu bine sănătos...". Expresii de acestea am auzit și din gura unor elevi din cursul superior de liceu" (în Puțină gramatică, 1987, p. 78). Confuzia e de altfel consemnată în modul cel mai clar în dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu (DA, tomul I, Litera C, 1940), care îi rezervă un paragraf în tratarea cuvîntului căci; dovedindu-i astfel vechimea și ilustrînd-o cu citate din Cantemir, Țichindeal, Petru Maior
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
și mai seducătoare. Iar rubrica sa permanentă, indiferent unde ar fi fost ea de-a lungul timpului ' de la Contemporanul și pînă la Ziarul de duminică ' din spațiul căreia se lansau și atitudinile afirmative, și vituperările, și chiar flagrantele nedreptăți ' va consemna cel mai convingător dimensiunile acestei pierderi prin însuși faptul că va deveni pustie. Dumnezeu să-l odihnească pe CRC, acum, după ce impostorii și infractorii l-au obosit peste măsură!
Tăcerea lui CRC by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15612_a_16937]
-
Nicolae Manolescu Prietenul meu, doctorul Virgil Feier de la Timișoara, mi-a dăruit în Sărbătorile trecute o carte pe care n-o știam, deși a fost consemnată de pildă în Dicționarul ieșean: un Manual de Istoria literaturii române, 'întocmit" de Enea Hodoș și tipărit la Caransebeș, în Editura Foii Diecezane, în 1893. în Epilog, autorul declară că a propus textul manualului sub forma unui curs de trei
O istorie a literaturii române by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15619_a_16944]
-
un interviu (pe care-l redăm mai jos în exclusivitate) și în care răspunde unora dintre obiecțiile aduse articolului său. Îi mulțumim atît lui Tony Judt că ni l-a încredințat, cît și lui D.R. Popa pentru a-l fi consemnat. Îi mulțumim de asemenea lui Mircea Mihăieș că l-a tradus cît se poate de repede (R.l.) Dumitru Radu Popa: Vreau să vă mulțumesc mai întâi, domnule Tony Judt, că ați acceptat să stați de vorbă cu mine. Articolul pe
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]