1,866 matches
-
și este necesară o intervenție prelungită în perioada de achiziție a procesului fonoarticulator corect. De asemenea, s-au efectuat exerciții pentru corectarea respirației verbale: pronunțarea unor grupuri de vocale pe durata unei expirații („ai”, „ei”, „oi”, „ua”, „ue”), pronunția unor consoane însoțite de vocale pe durata unei expirații („ba”, „be”,”bi”,”bo”,”bu”), precum și exerciții ritmice de respirație însoțite de mișcare și cântec (mers numărat, mers cu cântec). În urma acestor exerciții, T.D. a reușit să-și echilibreze ritmul inspir - expir, precum și
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
tentația folosirii limbajului mimico-gestual, în ambele cazuri obiectivul fiind de a diminua impactul negativ asupra inserției sociale. Terapia de demutizare se completează prin însușirea mecanismului labiolecturării în paralel, nefiind recomandabil folosirea exclusivă a celei din urmă. În cazul labiolecturării, unele consoane precum c, h, g nu se văd pe buze și, prin urmare, se învață și se disting mult mai dificil. Alte consoane ca și p, b, m se confundă în citirea labială, facilitând numitele “omonime vizuale”<footnote Stănică I.; Ungar
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
prin însușirea mecanismului labiolecturării în paralel, nefiind recomandabil folosirea exclusivă a celei din urmă. În cazul labiolecturării, unele consoane precum c, h, g nu se văd pe buze și, prin urmare, se învață și se disting mult mai dificil. Alte consoane ca și p, b, m se confundă în citirea labială, facilitând numitele “omonime vizuale”<footnote Stănică I.; Ungar E.; Benescu C., Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectură, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1983, pp.216-219 footnote>. Labiolectura devine astfel
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
scoate niște sunete dar pentru că nu aude, aceste sunete nu sunt susținute de modele verbale din mediu, nu se dezvoltă. Sunetele sunt emise prin punerea în funcție a mai multor regiuni. Astfel pentru emiterea vocalelor sunt folosite trei zone, pe când consoanele au locuri diferite de articulare și sunt emise în opt regiuni. În dezvoltarea limbajului verbal un rol deosebit de important îl are, perceperea vizuală a mișcării organelor fonatoare și fizionomia interlocutorului, citirea labiala. Cele mai multe sunete ale limbii române pot fi diferențiate
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
formă adaptată după modelul altui tipar, cu diftong la singular. În schimb, substantivul (neînregistrat în DOOM1, 2) straniero - stranieri "persoană venită din străinătate, în special într-o echipă sportivă" dă semne clare de integrare flexionară în tiparul curent de masculine [consoană - i devocalizat 12]. Utilizat frecvent în limbajul sportiv, apare, la singular, fie cu forma etimologică straniero: nu cred că se merită [sic!] să-ti ucizi sora pt un straniero (121.ro; forum, 2008), E ca si când ar veni un
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
fonetice manifestate în toată istoria limbii române, constând, pe de o parte, în fragilitatea diftongilor, iar, pe de alta, în tendința de pierdere a finalei vocalice -u41. Semnele de fragilitate se manifestă prin orientarea spre celelalte două tipare ale neutrelor: consoană - -e (pasagiu - pasagii > pasaj - pasaje) și consoană - -uri (solilocviu - solilocvii > soliloc - solilocuri). DOOM2 recomandă numai forma nouă pasaj, iar, pentru al doilea, variația liberă solilocviu/soliloc - pl. solilocvii/solilocuri. - În stadiul actual de limbă, potrivit recomandărilor din DOOM1-2, au ieșit
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
constând, pe de o parte, în fragilitatea diftongilor, iar, pe de alta, în tendința de pierdere a finalei vocalice -u41. Semnele de fragilitate se manifestă prin orientarea spre celelalte două tipare ale neutrelor: consoană - -e (pasagiu - pasagii > pasaj - pasaje) și consoană - -uri (solilocviu - solilocvii > soliloc - solilocuri). DOOM2 recomandă numai forma nouă pasaj, iar, pentru al doilea, variația liberă solilocviu/soliloc - pl. solilocvii/solilocuri. - În stadiul actual de limbă, potrivit recomandărilor din DOOM1-2, au ieșit din uz forme substantivale precum: avantagiu - avantagii
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
ț (byte - byți, croasant - croasanți, digit - digiți, racket - rackeți); - d/z (bodyguard - bodyguarzi, steward - stewarzi); - s/ș (jeans - j eanși, pampers - pamperși); - g/ğ (hotdog - hotdogi, flamingo - flamingi); - st/șt (hardist - hardiști) etc. Ca și în faza anterioară de limbă, consoana finală -z își păstrează statutul intact în forma pluralului, alternanța z/j fiind de mult52 abandonată; vezi nou introdusele: *burundez - burundezi, *guyanez - guyanezi etc. Rămâne, de asemenea, intactă consoana finală -l (picolo - picoli), restrângându-se și mai mult funcționarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
șt (hardist - hardiști) etc. Ca și în faza anterioară de limbă, consoana finală -z își păstrează statutul intact în forma pluralului, alternanța z/j fiind de mult52 abandonată; vezi nou introdusele: *burundez - burundezi, *guyanez - guyanezi etc. Rămâne, de asemenea, intactă consoana finală -l (picolo - picoli), restrângându-se și mai mult funcționarea unei alternanțe de tip special [consoană - Ø]. Alternanțele vocalice, mult mai rare, atunci când apar, continuă tratamentul unor finale de cuvânt/sufixe semianalizabile mai vechi; vezi beautician - beauticieni, după modelul fizician
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
statutul intact în forma pluralului, alternanța z/j fiind de mult52 abandonată; vezi nou introdusele: *burundez - burundezi, *guyanez - guyanezi etc. Rămâne, de asemenea, intactă consoana finală -l (picolo - picoli), restrângându-se și mai mult funcționarea unei alternanțe de tip special [consoană - Ø]. Alternanțele vocalice, mult mai rare, atunci când apar, continuă tratamentul unor finale de cuvânt/sufixe semianalizabile mai vechi; vezi beautician - beauticieni, după modelul fizician - fizicieni, plastician - plasticieni. 3.2. Desinența de plural -i a femininelor acționează diversificat, în funcție de natura bazei
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
asemănător pentru: ținea, nedumerit, mirare, trudit . 3. Scrie cuvinte cu înțeles opus pentru cuvintele de mai jos: deșert, repede, înlăuntru, ușurință. 4. Precizează numărul de silabe, litere și sunete din propozițiile de mai jos: 5. Scrie câte vocale și câte consoane sunt în fiecare cuvânt: lumina, soarelui, îndemână, singur. 7. Alcătuiește enunțuri cu sensuri diferite ale cuvintelor: deșert, gura, car, duce. 8. Scrie cuvinte înrudite cu cuvântul: om. Alcătuiți propoziții cu formele obținute. 9. Imaginează-ți și tu o întâmplare hazlie
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
ușa”. Comunicarea este predominant verbală. Recunoaște și denumește animalele domestice, corpul uman, unele alimente, membrii familiei, numerația până la zece, numele și vârsta proprie, exprimă ceea ce dorește și o interesează. 3. Achiziții fonematice În mai 2010 emite corect vocalele și majoritatea consoanelor cu exceptia consoanelor: “r”, “z”, “j”. În vorbirea spontană existând unele substituiri între “m”-“b”, “s”-“s”, omisiuni (“f”, “v”), unele foneme consonantice nefiind automatizate. V. Intervenția psihopedagogica: - dezvoltarea psihomotricității generale și însușirea unor elemente noi de orientării spațiale (sus, jos
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
este predominant verbală. Recunoaște și denumește animalele domestice, corpul uman, unele alimente, membrii familiei, numerația până la zece, numele și vârsta proprie, exprimă ceea ce dorește și o interesează. 3. Achiziții fonematice În mai 2010 emite corect vocalele și majoritatea consoanelor cu exceptia consoanelor: “r”, “z”, “j”. În vorbirea spontană existând unele substituiri între “m”-“b”, “s”-“s”, omisiuni (“f”, “v”), unele foneme consonantice nefiind automatizate. V. Intervenția psihopedagogica: - dezvoltarea psihomotricității generale și însușirea unor elemente noi de orientării spațiale (sus, jos, pe, sub
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
2. În aceeași tendință, prezentă în evoluția tuturor limbilor, de scurtare a cuvintelor se renunță la terminațiile finale us și forma amintită devine velasg. Vorbitorul de limbă care folosește vocale, va înlătura din pronunția sa, în mod inconștient grupurile de consoane dure, dacă sensul nu suferă schimbare. Este și o urmare a unei tendințe spre armonie, spre mlădierea vorbirii. Deci grupul consonantic sg, mai greu de pronunțat, printr-un fenomen de iotacizare, este mai puțin sonor, înlăturând efortul de pronunțare, așa încât
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
3. Sunetul v urmat de e din cuvântul de mai sus obligă vorbitorul a face o mișcare ascendentă a întregului aparat fonator. Efortul de a-l pronunța pe v în asociere cu e, presupune două mișcări distincte: una pentru pronunția consoanei fricative sonore v și alta pentru a menține această ascendență necesară emiterii vocalei e. E vorba de un efort susținut, care a fost înlăturat de puterea de atracție a vocalei pline a, care impune, prin alunecare, aceeași formă, rezultând cuvântul
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
atracție a vocalei pline a, care impune, prin alunecare, aceeași formă, rezultând cuvântul valah, întrucât pronunția grupului va din lexemul valah destinde mușchii, se renunță la contracția amintită, efortul reducându-se la unul minim posibil; gura rămâne deschisă și intervenția consoanei lichide l este aproape anulată, ca efort emitent. Legătura dintre grupul va și la din eponimul în discuție valah se face cu ușurință, căci acest l se pronunță prin alunecare pe aceeași emitere deschisă de primul a, spre cel de-
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
foarte des întâlnit în limba dacoromână este acela de a nu mai rosti, în grai curent și ultimul, sau ultimele sunete; în cazul nostru h; uneori, în funcție de urechea auditorului, acest sunet poate deveni fie un i scurt, (valai), ori consoana surdă c (valac). Valahii sunt, după cum am arătat cunoscuți în istorie cu acest nume din vremuri străvechi. Românii însă nu și-au spus în mod constant astfel. Cei care i-au numit așa au fost popoarele învecinate. E vorba de
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
etc.) Ne vom opri doar la câteva exemple. În sudul Dunării valahilor, românilor li se spune vlahi; denumirea le-au dat-o sârbii, bulgarii, populații slave sau slavizate în a căror limbă există în vorbire cuvinte ce conțin grupe de consoane, ce duc la o pronunție mai aspră, de ex: sr. Sârbii au chiar o localitate numită Srebenița. În cazul eponimului pronunțat de ei vlahi, e vorba și de adoptarea unei forme fonetice scurtate, ce s-a impus apoi și în
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
de acel sunet caracteristic și basarabenilor vorbitori de limbă rusă, care se deosebește de sunetul l din română, care urmat de vocala o sau chiar de a se articulează mai aproape, în zona dentală anterioară, ceea ce are ca rezultat pronunțarea consoanei l mai deschis decât cel format în zona palatală, din limba rusă. Așadar, urmărind forma voloh și mușchii antrenați în pronunție, vom observa că e vorba de o singură mișcare prin rotunjire a gurii, pentru pronunția întregului cuvânt, ceea ce sporește
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
aparatului fonator al slavilor amintiți, în raport cu dublarea mișcării maxilarelor pentru a pronunța cuvântul va - lah din română, limbă mai melodioasă, datorită prezenței mai frecvente a vocalelor în cuvinte care se interpun de regulă, dislocând grupurile de două sau mai multe consoane dure. În demersul nostru, pentru că am pornit de la evoluția unui termen foarte vechi, vom aborda și explicarea etimologiei, prin urmărirea transformărilor fonetice, întro firească existență, într-un timp foarte îndelungat al unui popor, al altui asemenea lexem, din același fond
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
nenecesare. Toate acestea se confirmă urmărind evoluția cuvântului în discuție Toate transformările fonetice ce vor rezulta vor fi urmarea aceleași legi universale în evoluția unei limbi, aceea a comodității în vorbire. Această lege se concretizează prin anume fenomene lingvistice: - căderea consoanei(lor) finale; pornim de la forma Kogaionus (Kogaionon are evident termiația grecească on); consoana finală s dispare = Kogaionu - consoana g în vorbire; în unele graiuri locale se confundă cu d (vezi în Banat și azi se spune bage, în loc de bade) = Kodaionu
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
ce vor rezulta vor fi urmarea aceleași legi universale în evoluția unei limbi, aceea a comodității în vorbire. Această lege se concretizează prin anume fenomene lingvistice: - căderea consoanei(lor) finale; pornim de la forma Kogaionus (Kogaionon are evident termiația grecească on); consoana finală s dispare = Kogaionu - consoana g în vorbire; în unele graiuri locale se confundă cu d (vezi în Banat și azi se spune bage, în loc de bade) = Kodaionu - în limba greacă diftongul ai se citește e (a nu se uita că
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
urmarea aceleași legi universale în evoluția unei limbi, aceea a comodității în vorbire. Această lege se concretizează prin anume fenomene lingvistice: - căderea consoanei(lor) finale; pornim de la forma Kogaionus (Kogaionon are evident termiația grecească on); consoana finală s dispare = Kogaionu - consoana g în vorbire; în unele graiuri locale se confundă cu d (vezi în Banat și azi se spune bage, în loc de bade) = Kodaionu - în limba greacă diftongul ai se citește e (a nu se uita că e transcrierea greacă a cuvântului
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
din verbul a lucrat de pildă, presupune o deschidere completă a cavității bucale, ceea ce împiedică vorbirea fluentă, rapidă față de vocala o din forma verbală o făcut, care face, datorită locului de articulare mai sus, în zona palatală, legătura firească cu consoana l, simțită ca o prelungire a lui o, prins fiind în același efort de emitere sonoră, antrenând aproximativ aceeași mușchi în același flux energetic. În virtutea aceleiași legi a comodității în vorbire, având ca urmare mărirea ritmului acesteia, a fluenței, s-
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
fluenței, s-au impus din timpuri foarte vechi, unele cuvinte, fie verbe, fie substantive cu forme contrase: nu lucru (nu lucrez), Doamne feri! (ferește). Și în Bucovina, și în Maramureș se spune: Hai ș-om mere! ori merem (mergem); lipsa consoanei ge, nu schimbă sensul, dar diminuează efortul în exprimare. Alte forme verbale populare, mai răspândite decât cele din anumite zone mai restrânse sunt cele în care verbul a fi este întâlnit folosit în vorbire la prezent indicativ cu structura redusă
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]