1,852 matches
-
formă neregulată); dup= bucată de lemn (buștean) cu lungime între 0.35n-3m care ulterior se mai prelucrează (crapă pentru foc, taie în: scânduri, lodbe, lațuri ori se fac ușori sau groși pentru pereți).!? În vechea slavă "dub"=stejar (desonorizarea ultimei consoane sub influența onomatopeii la căderea unui "dup" la crăpare,"b=consoană sonoră->"p"=consoană surdă); dălbină= loc adânc, bulboană pe cursul unei ape de deal sau munte (prin Apuseni= dulbină cu acelaș sens). -"cu litera J" -jâreadă=șiră de paie
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
35n-3m care ulterior se mai prelucrează (crapă pentru foc, taie în: scânduri, lodbe, lațuri ori se fac ușori sau groși pentru pereți).!? În vechea slavă "dub"=stejar (desonorizarea ultimei consoane sub influența onomatopeii la căderea unui "dup" la crăpare,"b=consoană sonoră->"p"=consoană surdă); dălbină= loc adânc, bulboană pe cursul unei ape de deal sau munte (prin Apuseni= dulbină cu acelaș sens). -"cu litera J" -jâreadă=șiră de paie ori fân aranjată, călcată, greblată, mai rar din coceni de porumb
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
se mai prelucrează (crapă pentru foc, taie în: scânduri, lodbe, lațuri ori se fac ușori sau groși pentru pereți).!? În vechea slavă "dub"=stejar (desonorizarea ultimei consoane sub influența onomatopeii la căderea unui "dup" la crăpare,"b=consoană sonoră->"p"=consoană surdă); dălbină= loc adânc, bulboană pe cursul unei ape de deal sau munte (prin Apuseni= dulbină cu acelaș sens). -"cu litera J" -jâreadă=șiră de paie ori fân aranjată, călcată, greblată, mai rar din coceni de porumb; jârebgie=scul mai
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
pod; girept=drept; gioabă=vas de lemn făcut din doage pentru păstrat brânza când are două funduri și pentru alte lichide ori murături când are un fund, are 1-2 urechi și formă tronconică (magh. csoba=butoiaș, formare prin sonorizarea primei consoane; " c"=consoană surdă->"g"=consoană sonoră ); gagiñi=totalitatea vețuitoarelor care dăunează recoltele de la cele din fundu pământului până la cele din naltu cerului (în vechea slava gadĭ=șarpe); giumică=rupe, mărunțește de regulă pâinea ori mălaiul; gujbă=colier, bandaj, legătură pusă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
drept; gioabă=vas de lemn făcut din doage pentru păstrat brânza când are două funduri și pentru alte lichide ori murături când are un fund, are 1-2 urechi și formă tronconică (magh. csoba=butoiaș, formare prin sonorizarea primei consoane; " c"=consoană surdă->"g"=consoană sonoră ); gagiñi=totalitatea vețuitoarelor care dăunează recoltele de la cele din fundu pământului până la cele din naltu cerului (în vechea slava gadĭ=șarpe); giumică=rupe, mărunțește de regulă pâinea ori mălaiul; gujbă=colier, bandaj, legătură pusă fie pentru
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de lemn făcut din doage pentru păstrat brânza când are două funduri și pentru alte lichide ori murături când are un fund, are 1-2 urechi și formă tronconică (magh. csoba=butoiaș, formare prin sonorizarea primei consoane; " c"=consoană surdă->"g"=consoană sonoră ); gagiñi=totalitatea vețuitoarelor care dăunează recoltele de la cele din fundu pământului până la cele din naltu cerului (în vechea slava gadĭ=șarpe); giumică=rupe, mărunțește de regulă pâinea ori mălaiul; gujbă=colier, bandaj, legătură pusă fie pentru a îmbina (lega
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
hand in cap” care desemna un joc în care partenerii își disputau diverse obiecte personale după un preț fixat de un arbitru. Obiectele erau puse într-o căciulă (cap) și erau extrase la întamplare cu mâna (hand). Prin contractare lingvistică, consoana “n” a disparut, iar sintagma a devenit un cuvânt de sine stătător: handicap. În secolul 18 cuvântul “handicap” începe să fie aplicat și la cursele cu cai. Deplasarea semantică a handicapului de la semnificația primară de “joc de noroc” la semnificația
Dizabilitate () [Corola-website/Science/319721_a_321050]
-
capitolelor în cele revelate la Mecca și cele revelate la Medina. Unele sure (de exemplu Sura XVII - "Al-Isră"‘) au fost revelate în mai multe locuri, în perioade diferite. Deoarece Coranul a fost scris într-un sistem grafic ce nota doar consoanele și care nu poseda încă un sistem de puncte diacritice care să diferențieze literele izomorfe, și deoarece existau tradiții diferite ale recitării, pe măsură ce persoane care nu vorbeau limba arabă se converteau la islam, exista o neînțelegere privind lectura exactă a
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
de dialecte din zona orașului Baja, cel din zona orașului Szeged și cel din ținutul Kiskunság. Aparțin tot de această regiune dialectele maghiare din Voivodina (Serbia), din județul Arad și din județul Timiș. Particularități de pronunțare: În această regiune cade consoana finală a desinenței "-hoz/-hez/-höz" „la” și a sufixului "-szor/-szer/-ször" „de ... ori”, iar vocala acestora se lungește: "a házhó vs. "a házhoz „la casă”, "ötsző vs. "ötször „de cinci ori”. Ca și în regiunea Transdanubia centrală, desinențele
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
limbii române, iar cele muntenești de subdialectul muntean al românei. În ambele se simte influența subdialectului bănățean, mai puternic în graiurile băieșești ardelenești. Caracteristice graiurilor ardelenești sunt, de exemplu, vocalele [ɔ] (în [pɔrtə] „poartă”) și [ɛ] (în [avɛ] „avea”), precum și consoanele [ɟ] (în [vɛrɟe] „verde”), [ɲ] și [lʲ] ([l] palatalizat), în [lʲɛmɲe] „lemne”, ca în Crișana și Maramureș, precum și consoanele [ʃʲ] (în [ʃʲinʃʲ] „cinci”), [ʒʲ] ([ʒ] palatalizat, în [lunʒʲ] „lungi”) și [t͡ʃʲ] ([t͡ʃ] palatalizat, în [frat͡
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
în graiurile băieșești ardelenești. Caracteristice graiurilor ardelenești sunt, de exemplu, vocalele [ɔ] (în [pɔrtə] „poartă”) și [ɛ] (în [avɛ] „avea”), precum și consoanele [ɟ] (în [vɛrɟe] „verde”), [ɲ] și [lʲ] ([l] palatalizat), în [lʲɛmɲe] „lemne”, ca în Crișana și Maramureș, precum și consoanele [ʃʲ] (în [ʃʲinʃʲ] „cinci”), [ʒʲ] ([ʒ] palatalizat, în [lunʒʲ] „lungi”) și [t͡ʃʲ] ([t͡ʃ] palatalizat, în [frat͡ʃʲe] „frate”), ca în Banat. Graiurile muntenești, mai ales cel al ludarilor, seamănă cu cele din Muntenia, de exemplu
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
cinci”), [ʒʲ] ([ʒ] palatalizat, în [lunʒʲ] „lungi”) și [t͡ʃʲ] ([t͡ʃ] palatalizat, în [frat͡ʃʲe] „frate”), ca în Banat. Graiurile muntenești, mai ales cel al ludarilor, seamănă cu cele din Muntenia, de exemplu prin lipsa palatalizării consoanelor [t] și [d]. În Ungaria, graiul de la Tisa este mai apropiat de subdialectul crișean din România decât cele băieșești ardelenești. La nivel lexical, diferențele dintre tipurile muntenesc și ardelenesc reflectă de asemenea în parte diferențele dintre subdialectele din România: muntenii
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Cipru și Cartagina, ultima în Africa de Nord. În Cartagina ei făceau schimburi de mărfuri cu localnici africani, cumpărând fildeș prețios, piei de animale și lemn. Fenicienii au fost cel de-al doilea popor care a adoptat alfabetul , având numai 22 de consoane, dar nici o vocala. Teoria inventării alfabetului provine de la cercetătorii care exclud Sfânta Scriptură și Hronografele ca fiind surse exacte de informație și dezvoltă diferite teorii personale pentru a explica faptele istorice. Dacă însă dorim să fim imparțiali trebuie să pomenim
Fenicia () [Corola-website/Science/307862_a_309191]
-
de la al-Kūfa și al-Bașra, el aparținând școlii de la Bagdad. Mai mult decât atât, Ibn Jinnī a avut meritul de a aborda filologia dintr-o perspectivă filozofica. În "Kităb sirr aș-șină‘a wa-’asrăr al-balăġa" Ibn Jinnī s-a ocupat de consoanele și vocalele limbii arabe. În "Sirr șină‘at al-’i‘răb" (“Secretul formării "’i‘răb"-ului”) a expus o descriere a sunetelor limbii arabe, trăsăturile și clasificarea lor, natura segmentelor, slabe sau țări, asimilarea, metateza, substituția și alte procese fonetice
Ibn Jinni () [Corola-website/Science/331947_a_333276]
-
Umflarea lexiului prin sinonomie nu este singurul fenomen considera de unii autori a fi responsabil de perpetuarea diglosiei: acestui fenomen i se adaugă o specificitate general semitică, anume "derivarea radicală": obținerea unei familii de cuvinte dintr-o rădăcină de 3 consoane. Importanța acestui principiu este atât de mare în limbile semitice încât dicționarele sunt ordonate în funcție de rădăcini ("radicali"), și nu alfabetic, așa cum se întâmplă în alte limbi; de aici apare handicapul de a trebui să cunoști rădăcinile și semnificațiile lor generale
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
s-a dezvoltat, cu precădere, începând cu secolul al VII-lea, odată cu fixarea în scris a textului sacru al religiei islamice, [[Coran,kipcakari athama al hai dik Într-o primă fază, textul [[Coran]]ului a fost notat într-un ductus [[consoană|consonantic]], defectiv, în care același semn grafic reprezenta mai multe [[consoană|consoane]], iar [[vocală|vocalele]] scurte nu erau marcate. De exemplu, sunetelor b, t, t, n, y le corespundea grafic un singur semn, ceea ce îngreuna lectura și chiar înțelegerea textului
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
odată cu fixarea în scris a textului sacru al religiei islamice, [[Coran,kipcakari athama al hai dik Într-o primă fază, textul [[Coran]]ului a fost notat într-un ductus [[consoană|consonantic]], defectiv, în care același semn grafic reprezenta mai multe [[consoană|consoane]], iar [[vocală|vocalele]] scurte nu erau marcate. De exemplu, sunetelor b, t, t, n, y le corespundea grafic un singur semn, ceea ce îngreuna lectura și chiar înțelegerea textului. De aceea, ’Abu-l-’Aswad ad-Du‘ali (m. [[688]]) a introdus un
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
fixarea în scris a textului sacru al religiei islamice, [[Coran,kipcakari athama al hai dik Într-o primă fază, textul [[Coran]]ului a fost notat într-un ductus [[consoană|consonantic]], defectiv, în care același semn grafic reprezenta mai multe [[consoană|consoane]], iar [[vocală|vocalele]] scurte nu erau marcate. De exemplu, sunetelor b, t, t, n, y le corespundea grafic un singur semn, ceea ce îngreuna lectura și chiar înțelegerea textului. De aceea, ’Abu-l-’Aswad ad-Du‘ali (m. [[688]]) a introdus un sistem
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
De aceea, ’Abu-l-’Aswad ad-Du‘ali (m. [[688]]) a introdus un sistem constituit din puncte colorate, prin care se indicau [[vocală|vocalele]] scurte. Către anul [[700]], califul ’umayyad ‘Abdu-l-Malik, sub influența guvernatorului al-Hallağ bin Yūsuf poruncește să fie făcută diferențierea consoanelor în scris. Al-Halil bin ’Ahmad al-Farahidi (m. [[786]]) a înlocuit sistemul de notare a vocalelor scurte folosit de ’Abu-l-’Aswad ad-Du‘ali printr-un alt sistem ce cuprinde șase semne: Acest [[sistem de scriere|sistem]], care s-a impus în
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
cu mâna. mișcarea naturală, instinctivă, va fi, de regulă, de la dreapta la stânga. Așadar, am putea spune că direcția [[alfabetul arab|scrierii arabe]] ține de firesc. [[Alfabetul arab]] are douăzeci și nouă de litere (inclusiv semnul suplimentar "hamza", „pinten”, care notează consoana [[consoană oclusivă|oclusivă]], [[consoană glotală|glotală]], [[consoană sonoră|sonoră]] cunoscută sub numele de [[ocluziune glotală|stop glotal]]) care notează [[consoană|consoanele]] și [[vocală|vocalele]] lungi. Comparativ cu [[alfabetul latin]], [[alfabetul arab]] nu cunoaște litere mari (majuscule) sau mici (minuscule). De
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
mâna. mișcarea naturală, instinctivă, va fi, de regulă, de la dreapta la stânga. Așadar, am putea spune că direcția [[alfabetul arab|scrierii arabe]] ține de firesc. [[Alfabetul arab]] are douăzeci și nouă de litere (inclusiv semnul suplimentar "hamza", „pinten”, care notează consoana [[consoană oclusivă|oclusivă]], [[consoană glotală|glotală]], [[consoană sonoră|sonoră]] cunoscută sub numele de [[ocluziune glotală|stop glotal]]) care notează [[consoană|consoanele]] și [[vocală|vocalele]] lungi. Comparativ cu [[alfabetul latin]], [[alfabetul arab]] nu cunoaște litere mari (majuscule) sau mici (minuscule). De asemenea
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
instinctivă, va fi, de regulă, de la dreapta la stânga. Așadar, am putea spune că direcția [[alfabetul arab|scrierii arabe]] ține de firesc. [[Alfabetul arab]] are douăzeci și nouă de litere (inclusiv semnul suplimentar "hamza", „pinten”, care notează consoana [[consoană oclusivă|oclusivă]], [[consoană glotală|glotală]], [[consoană sonoră|sonoră]] cunoscută sub numele de [[ocluziune glotală|stop glotal]]) care notează [[consoană|consoanele]] și [[vocală|vocalele]] lungi. Comparativ cu [[alfabetul latin]], [[alfabetul arab]] nu cunoaște litere mari (majuscule) sau mici (minuscule). De asemenea, nu există litere
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
de regulă, de la dreapta la stânga. Așadar, am putea spune că direcția [[alfabetul arab|scrierii arabe]] ține de firesc. [[Alfabetul arab]] are douăzeci și nouă de litere (inclusiv semnul suplimentar "hamza", „pinten”, care notează consoana [[consoană oclusivă|oclusivă]], [[consoană glotală|glotală]], [[consoană sonoră|sonoră]] cunoscută sub numele de [[ocluziune glotală|stop glotal]]) care notează [[consoană|consoanele]] și [[vocală|vocalele]] lungi. Comparativ cu [[alfabetul latin]], [[alfabetul arab]] nu cunoaște litere mari (majuscule) sau mici (minuscule). De asemenea, nu există litere specific de tipar
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
scrierii arabe]] ține de firesc. [[Alfabetul arab]] are douăzeci și nouă de litere (inclusiv semnul suplimentar "hamza", „pinten”, care notează consoana [[consoană oclusivă|oclusivă]], [[consoană glotală|glotală]], [[consoană sonoră|sonoră]] cunoscută sub numele de [[ocluziune glotală|stop glotal]]) care notează [[consoană|consoanele]] și [[vocală|vocalele]] lungi. Comparativ cu [[alfabetul latin]], [[alfabetul arab]] nu cunoaște litere mari (majuscule) sau mici (minuscule). De asemenea, nu există litere specific de tipar ori specific de mână, ci doar stiluri de scriere diferite așa cum am arătat
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
arabe]] ține de firesc. [[Alfabetul arab]] are douăzeci și nouă de litere (inclusiv semnul suplimentar "hamza", „pinten”, care notează consoana [[consoană oclusivă|oclusivă]], [[consoană glotală|glotală]], [[consoană sonoră|sonoră]] cunoscută sub numele de [[ocluziune glotală|stop glotal]]) care notează [[consoană|consoanele]] și [[vocală|vocalele]] lungi. Comparativ cu [[alfabetul latin]], [[alfabetul arab]] nu cunoaște litere mari (majuscule) sau mici (minuscule). De asemenea, nu există litere specific de tipar ori specific de mână, ci doar stiluri de scriere diferite așa cum am arătat mai
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]