157,124 matches
-
și în stilul jurnalistic contemporan: "Un alt sector, care nu se lăsa mai prejos, plusa și comunica presei ce mari "vitejii" s-au produs în arealul său" ("Dimineața", varianta pe Internet, 23.04.1997); " Luat de apă, purtat pe aripile Constituției republicane, șeful statului a plusat. El a afirmat răspicat că în timpul mandatului său nu va tolera schimbarea formei de stat" ("Ziua", editoriale pe Internet, ianuarie 1998); "F.C. a plusat, supărîndu-se pe sat ca moderatorul pe scribălăi" ("Evenimentul zilei", 2309, 2000
"A plusa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17056_a_18381]
-
constituțională că domnitorul (regele) numește și revocă miniștrii, alegerile, la noi, erau formale. Guvernele (numite de rege) organizau alegerile și le cîștigau invariabil. În acest fel, guvernele nu erau expresia parlamentului ci invers. Și anomalia s-a menținut și în Constituția din 1923, falsificînd grav regimul democrației românești. Apoi disputa între filoagrarieni și partizanii industrializării mai accentuate nu s-a dus, are dreptate autorul nostru, numai pe plan doctrinar (între conservatori și liberali) ci și pe cel parlamentar. Și, de asemenea
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
celor care ar fi putut fi "utilizați" cu mult folos în viața României actuale (culturale, politice, poate și economice) se observă încă. Am mai scris despre aceste probleme. Au vorbit despre ele, și au scris, și alții. Atunci cînd, în Constituția 1991, art. 16, alin. 3 - se face mențiunea că cetățenii români care pot intra în competiții electorale (spre a fi aleși) trebuie să aibă NUMAI naționalitatea română (în versiunea franceză, "șmecherește", cuvîntul NUMAI lipsește!) - nu înseamnă oare excluderea românilor din
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
dă viață societății de el create la Iași, organizînd cicluri de prelegeri, cu o foarte bună reprezentare, despre doctrinele partidelor politice (se știe că, după război, harta vieții politice se modifică esențial, apărînd noi formațiuni politice) și un altul despre Constituția României, știindu-se că noile realități socio-politice reclamau imperios proclamarea unei noi Constituții. Noutatea era că nu s-a mulțumit să publice acest vast material numai în revista de el întemeiată încă în 1919 Arhiva pentru Științe și Reformă Socială
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
o foarte bună reprezentare, despre doctrinele partidelor politice (se știe că, după război, harta vieții politice se modifică esențial, apărînd noi formațiuni politice) și un altul despre Constituția României, știindu-se că noile realități socio-politice reclamau imperios proclamarea unei noi Constituții. Noutatea era că nu s-a mulțumit să publice acest vast material numai în revista de el întemeiată încă în 1919 Arhiva pentru Științe și Reformă Socială, repede devenită foarte citită și înnoitoare prin substanță, ci îl publică în volume
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
A discuta despre specificul Transilvaniei, despre identitatea sa regională, despre "fondul cultural comun al ardelenilor", fie ei români, maghiari, germani, sîrbi, evrei, rromi, armeni sau italieni, nu reprezintă, în opinia noastră, în nici un fel, o ofensă adusă articolului 1 din Constituția română". Printre redactorii Provinciei se numără cîțiva dintre intelectualii cei mai luminați ai țării, români sau maghiari, îndeosebi, ardeleni majoritatea. Faptul că revista apare în Clujul lui Gh. Funar ar trebui să indice liderilor politici existența benefică a unei alternative
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
guvern Goga, pe care l-a suportat 44 de zile. Și, în 11 februarie 1938, sub masca unui guvern condus de patriarhul Miron Cristea, în care șapte foști premieri erau miniștri fără portofoliu, instaurează, în țară, dictatura regală, care abrogă Constituția din 1923, pluripartitismul, creînd o nouă Constituție, un unic partid, condus de suveran, și un parlament de fațadă. Trei ani a durat regimul dictaturii personale a regelui. Din păcate pentru el, a venit, cu formula sa, prea tîrziu. Vremurile se
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
44 de zile. Și, în 11 februarie 1938, sub masca unui guvern condus de patriarhul Miron Cristea, în care șapte foști premieri erau miniștri fără portofoliu, instaurează, în țară, dictatura regală, care abrogă Constituția din 1923, pluripartitismul, creînd o nouă Constituție, un unic partid, condus de suveran, și un parlament de fațadă. Trei ani a durat regimul dictaturii personale a regelui. Din păcate pentru el, a venit, cu formula sa, prea tîrziu. Vremurile se aspriseră mult și perioada interbelică se apropia
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
într-un limb bogat în sensuri grave"; Ofelică apariție, poeta se vede pe sine "cu părul împodobit cu melci/ ars și amar de sare/ cu gustul valurilor veșnic răcorindu-mi buzele însîngerate""; �o pornire de studios grefată deîndată pe o constituție atrasă de drăcovenii"; �cartea de față care agerește folcloristica"; �volumul de față în care poemele, fără a afișa (cele mai multe) anul nașterii, poartă în cercurile interioare ale trunchiului indicația vechimii"; Nicolae Balotă se întrerupe din spornicul tors, făgăduindu-și, cam abrupt
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
în acest scop. Cînd Parchetul General se sesizează în urma unor sugestii cu iz de ordin respectabilitatea sa tinde către zero. Cronicarul își amintește că a semnalat Parchetului de nenumărate ori că a uitat să se autosesizeze împotriva încălcărilor grosolane ale Constituției României din săptămînalul ROMÂNIA MARE. Licența pe care o folosește Cotroceniul, de a atrage atenția Parchetului să se sesizeze, în loc să adreseze plîngeri lui Joiță Tănase nu situează Președinția deasupra conflictelor în care e parte, ci - mai curînd - probează că la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
simțurilor și al spiritului probabil că i s-a părut omului a fi, în orice timpuri, lucrul cel mai bun dintre toate; iată de ce, fără a lua în considerație doar voluptatea imediată și fără a se neliniști de încălcarea legilor constituției lui, a căutat în fizică, în farmaceutică, în licorile cele mai vulgare, în parfumurile cele mai subtile, pe toate meridianele și în toate timpurile mijloacele de a evada, fie și pentru cîteva ore, din habitaclul său de lut și, cum
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
el pe împotrivirea bonzilor locali ai PSD-ului? Sau această împotrivire i-a venit pe tavă, servită de cîrîiala mischiotă, a pesediștilor care își închipuie că puterile lor locale pot cutremura centrul? De curînd, Năstase l-a îmblînzit pe părintele Constituției, ridiculizîndu-l, fără ca altminteri neînfricatul Antonie Iorgovan să-i dea replică. Iar acum i-a aruncat în ghearele presei pe supărații locali ai PSD, vădit iritat că aceștia nu sînt în stare să priceapă că în decizia executivului se află corectarea
Bălți și cutremure politice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15879_a_17204]
-
Povestiri terminate înainte de a începe, este astăzi doar un stimabil profesor de jurnalistică. Ioan Groșan, sclipitorul semnatar al Caravanei cinematografice, ține un editorial simpatic în "Ziua", scrie la "Plai cu boi" și singura producție editorială postdecembristă a fost Nuți, spaima Constituții. Mircea Nedelciu, cel mai bun dintre toți, a fost cumplit lovit de soartă, încît tot ce ne-a mai fost dat este romanul postum "Zodia scafandrului". Lista poate continua, și la ea se adaugă majoritatea "clasicilor în viață", care, după
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
în care se găsesc, ideologic, comunismul românesc aflat în agonie explică doar pînă la un punct lucrurile. Îl așteptăm pe dl Geacăr să revină, cum a promis. Atentat la democrație Un semnal de alarmă asupra unui deosebit de grave încălcări a Constituției, în JURNALUL NAȚIONAL în nr. 2514. Cităm titlul și subtitlurile " Într-o carte scoasă de Tipografia Monitorul Oficial din Palatul Parlamentului, Deputatul PRM Hogea spurcă evreii și țiganii sub oblăduirea Academiei Române. În încropeala "Naționalistul", supervizată de vicepreședintele Senatului, Gh. Buzatu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
-i mai cităm numele, a publicat o carte conținînd atacuri antisemite, sub forma unor așa-zise "bancuri". Cu acel prilej, Parchetul s-a autosesizat. Potrivit anchetei realizate de Florin Diaconu, cartea publicată de deputatul Hogea e o încălcare grosolană a Constituției României și, fapt mult mai grav, o incitare periculoasă, avînd și caracter doctrinar, la antisemitism și xenofobie. În aceste articole, Vlad Hogea nu se exprimă numai în nume propriu, ci și în numele Partidului România Mare, ca autor de doctrină explicit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
târziu decât la absolut toate celelalte partide - și cu oarecare coloratură de iarmaroc. Tonele de imundicii ce se revarsă în presa autonumită independentă asupra unui partid la urma urmei în căutare de identitate, dacă nu de roire, spun totul despre constituția morală a celor ce batjocoresc sau își iau adio de la un partid căruia nu i-au aparținut niciodată, a celor ce hulesc cu o neascunsă rea bucurie, asemeni junei din poezia coșbuciană cu rușinea zugrăvită pe obraz. Ei nu consemnează
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
mînă, români și străini. Cronicarul recomandă celor care au scăpat din vedere numărul cu pricina să-l citească neapărat. Cîteva spicuiri se pot face totuși în limitele spațiului de care dispunem. O absolut remarcabilă analiză, prin prisma ideii naționale a Constituției României și a dezbaterilor pe marginea ei din Constituantă (iulie 1990-decembrie 1991) întreprinde dl Cristian Preda. "Relația dintre națiune și Constituție - afirmă din capul locului autorul - este un aspect al tranziției românești. Pe urmele lui Daniel Barbu și Tom Gallagher
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
se pot face totuși în limitele spațiului de care dispunem. O absolut remarcabilă analiză, prin prisma ideii naționale a Constituției României și a dezbaterilor pe marginea ei din Constituantă (iulie 1990-decembrie 1991) întreprinde dl Cristian Preda. "Relația dintre națiune și Constituție - afirmă din capul locului autorul - este un aspect al tranziției românești. Pe urmele lui Daniel Barbu și Tom Gallagher, consideră că în România tranziția a fost în mult mai mare măsură legată de trecutul național decît de prezentul democrației. Cea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
din 1991: aceasta nu a dat naștere unei forme politice cu adevărat noi, ci s-a organizat în jurul națiunii, așa cum fusese definită aceasta de regimul comunist. Constituanta a zămislit un monstru: un naționalism fără națiune". Frecvența conceptului de națiune în Constituția din 1991 este precară (doar două referințe), în vreme ce a conceptului de național e masivă, începînd prin a fi unul din cele opt atribute ale statului român. Ideea centrală a analizei d-lui Preda este că accentul pus pe istorie, pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
național e masivă, începînd prin a fi unul din cele opt atribute ale statului român. Ideea centrală a analizei d-lui Preda este că accentul pus pe istorie, pe trecut, pe tradiție a întunecat natura firească a problematicii referitoare la Constituție și anume aceea juridică privind democrația și statul de drept. De aici s-au născut o serie de contradicții - reflectate în text - cum ar fi aceea dintre dezideratul Constituantei de a crea o Constituție specific românească și necesitatea, de care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
natura firească a problematicii referitoare la Constituție și anume aceea juridică privind democrația și statul de drept. De aici s-au născut o serie de contradicții - reflectate în text - cum ar fi aceea dintre dezideratul Constituantei de a crea o Constituție specific românească și necesitatea, de care era conștientă, de a obține una care să aibă respectul și recunoașterea Europei sau contradicția dintre sensurile conceptului însuși de istorie (ca teatru al luptelor dintre națiuni și ca providență) ș.a.m.d. După
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
d-lui Preda, cititorul atent și lipsit de prejudecăți va descoperi fără doar și poate multe din cauzele care au generat, în mentalitatea legislativă post-comunsită, consecințe negative și de lungă durată. Cînd partidele politice își pun, cum știm, problema revizuirii Constituției, un examen precum acela al d-lui Preda este inevitabil. Cu condiția ca promotorii revizuirii să nu fie doar niște doritori de capital politic. Cronicarul crede că d-nii Năstase și Stoica, ambii juriști, ar trebui să transforme întîlnirile partidelor lor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
să nu fie doar niște doritori de capital politic. Cronicarul crede că d-nii Năstase și Stoica, ambii juriști, ar trebui să transforme întîlnirile partidelor lor din protocolare schimburi de păreri generale într-o privire competentă asupra dificultăților majore din textul Constituției românești. În același număr, revista 22 continuă publicarea unei dispute extrem de importante pe care a provocat-o cartea lui Jan T. Gross Vecinii. Distrugerea comunității evreiești din Jedwabne. După ce, cu luni în urmă, 22 a publicat articolul lui Adam Michnik
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
aceeași casă necuvenită, iar apropiații săi n-o duc nici ei prea rău. Spre deosebire de polițiști, ale căror mânării riscau în orice moment să fie date la iveală, politicienii nu riscau nimic: aveau de partea lor legea de fier a neocomunismului, Constituția (care, vă aduceți aminte, ocrotește, dar nu garantează...) și marea, sfânta nerușinare bolșevică... într-un anumit sens, polițiștii sunt mai onești decât politicienii: ei măcar au pornit de la zero, au trudit, au asudat, și-au mâncat nervii în discuții cu
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
se îndrepte decît spre aceste mari probleme. De oriunde ai pleca, la același fond ajungi pînă la urmă. Or, însuși efortul persistent - și, eventual, inadecvat - de a face ca aceste teme eterne ale filosofiei (moartea, nemurirea, Dumnezeu și cunoașterea Lui, constituția lumii, binele, absurdul, nimicul) să devină, din probleme filosofice străine (aparținînd altor tradiții de gîndire), problemele gîndirii tale - și mai cu seamă nu într-un mod artificial și mimetic, ci în chip sincer și autentic -, ei bine, însuși acest efort
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]