1,488 matches
-
3) din Constituție, potrivit căruia "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, liberă dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate". Se reține că legiuitorul constituant operează, în art. 26 alin. (1), cu trei noțiuni: viața intimă, viața familială și viața privată, iar alin. (2) al aceluiași articol obligă la o circumstantiere a acestor elemente. Atunci cand legiuitorul prevede că orice persoană fizică are dreptul să dispună
DECIZIE Nr. 81*) din 15 iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110379_a_111708]
-
108 alin. (3) din Constituție, care prevăd că "o lege specială privitoare la răspunderea ministerială urmează să definească cazurile de răspundere și pedepsele aplicabile membrilor Guvernului, adică faptele imputabile miniștrilor și pedepsele ce le sunt aplicabile". Se susține că Adunarea Constituanta, la adoptarea acestui text, a avut în vedere că miniștrii, în exercițiul atribuțiilor ce le revin, pot săvârși și infracțiuni specifice, care trebuie incriminate și pedepsite printr-o lege specială, întrucât nu se încadrează în prevederile dreptului comun. 2. Se
DECIZIE nr. 93 din 16 iunie 1999 asupra obiectiilor de neconstituţionalitate a Legii privind responsabilitatea ministerială, adoptată de Senat la 24 mai 1999 şi de Camera Deputaţilor la 1 iunie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124613_a_125942]
-
de răspundere și pedepsele aplicabile membrilor Guvernului" gt; gt;. Obiectul legii a fost, așadar, limitat de Constituție numai la responsabilitatea individuală a membrilor Guvernului. Se arată că, de altfel, acest aspect a fost precizat și cu ocazia dezbaterilor din Adunarea Constituanta, prin respingerea Amendamentului nr. 776 la proiectul de Constituție, tocmai pentru argumentul că legea responsabilității ministeriale nu se referă la răspunderea politică a Guvernului față de Parlament, ci la r��spunderea care depinde "de natură cazului, așa cum acesta va fi reglementat
DECIZIE nr. 93 din 16 iunie 1999 asupra obiectiilor de neconstituţionalitate a Legii privind responsabilitatea ministerială, adoptată de Senat la 24 mai 1999 şi de Camera Deputaţilor la 1 iunie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124613_a_125942]
-
de răspundere și pedepsele aplicabile membrilor Guvernului. În loc de aceste reglementări, Legea privind responsabilitatea ministerială conține prevederi referitoare la urmărirea penală a membrilor Guvernului, "la cererea Camerelor Parlamentului sau a Președintelui României, potrivit alin. (2) al art. 108, pentru care Adunarea Constituanta nu a impus adoptarea unei reglementări speciale. Or, reglementarea într-o lege emisă în temeiul alin. (3) al art. 108 din Constituție a unor aspecte ce privesc alin. (1) și (2) ale acestui articol și nu a obiectului reglementării impus
DECIZIE nr. 93 din 16 iunie 1999 asupra obiectiilor de neconstituţionalitate a Legii privind responsabilitatea ministerială, adoptată de Senat la 24 mai 1999 şi de Camera Deputaţilor la 1 iunie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124613_a_125942]
-
Senatului consideră nejustificată în obiecția deputaților, fiindcă exonerarea de răspundere a unui membru al Guvernului, care nu mai este în funcțiune, ar crea un privilegiu, ceea ce este contrar art. 16 alin. (1) din Constituție. Se menționează că, în cadrul dezbaterilor Adunării Constituante, s-a respins Amendamentul la teza nr. 11 a cap. III, care urmărea tocmai o astfel de limitare. Concepția Adunării Constituante "a fost aceea a unei răspunderi nelimitate în funcție de data încetării calității de membru al Guvernului". În final, presedintele Senatului
DECIZIE nr. 93 din 16 iunie 1999 asupra obiectiilor de neconstituţionalitate a Legii privind responsabilitatea ministerială, adoptată de Senat la 24 mai 1999 şi de Camera Deputaţilor la 1 iunie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124613_a_125942]
-
ar crea un privilegiu, ceea ce este contrar art. 16 alin. (1) din Constituție. Se menționează că, în cadrul dezbaterilor Adunării Constituante, s-a respins Amendamentul la teza nr. 11 a cap. III, care urmărea tocmai o astfel de limitare. Concepția Adunării Constituante "a fost aceea a unei răspunderi nelimitate în funcție de data încetării calității de membru al Guvernului". În final, presedintele Senatului consideră că Legea privind responsabilitatea ministerială este neconstituțională și că se impune ca, în temeiul art. 145 alin. (1) din Constituție
DECIZIE nr. 93 din 16 iunie 1999 asupra obiectiilor de neconstituţionalitate a Legii privind responsabilitatea ministerială, adoptată de Senat la 24 mai 1999 şi de Camera Deputaţilor la 1 iunie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124613_a_125942]
-
la aplicarea prevederilor dreptului comun, ale Codului penal și ale Codului de procedură penală, Curtea observa că dispozițiile art. 108 alin. (3) din Constituție permit legiuitorului să opteze asupra modului în care înțelege să reglementeze răspunderea penală. Acolo unde legiuitorul constituant a voit să creeze regimuri juridice derogatorii de la dreptul comun, au fost utilizate dispoziții imperative. Astfel, de exemplu, art. 45 alin.(1) referitor la protecția copiilor și a tinerilor prevede în mod expres că aceștia se bucură de un regim
DECIZIE nr. 93 din 16 iunie 1999 asupra obiectiilor de neconstituţionalitate a Legii privind responsabilitatea ministerială, adoptată de Senat la 24 mai 1999 şi de Camera Deputaţilor la 1 iunie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124613_a_125942]
-
potrivit legii". Nici în acest articol, dar nici în tot capitolul nu se prevede că autoritățile administrației publice ar avea și atribuții jurisdicționale sau că legea de organizare și funcționare le-ar putea conferi asemenea atribuții. În cazul în care constituanta ar fi dorit să le confere asemenea atribuții, ar fi prevăzut în mod expres această, cum a prevăzut-o pentru Curtea de Conturi: "Curtea exercita și atribuții jurisdicționale (art. 139 alin. (1) teza a 2-a din Constituție)." Organizarea și
DECIZIE nr. 50 din 23 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 105/1997 pentru sancţionarea obiectiunilor, contestaţiilor şi a plangerilor asupra sumelor constatate şi aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanţelor, mai puţin ale art. 9, 11 şi 12 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124646_a_125975]
-
să efectueze constituționalitatea textelor respective. În acest fel a raționat Curtea Constituțională în Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996. De asemenea, Curtea reține că legiuitorul constituant sau cel ordinar, prin dispoziții constituționale ori prin dispoziții legale, a stabilit regimuri diferite în raport cu natura unor autorități și cu atribuțiile acestora. Acest tratament privește și exercitarea doar a unei căi de atac (recursul). Este cazul sentințelor care privesc infracțiunile
DECIZIE nr. 33 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), ale art. 361 lit. c) şi ale art. 385^1 lit. c) din Codul de procedură penală, modificat şi completat prin Legea nr. 45/1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124138_a_125467]
-
că nu constituie o discriminare, incalcandu-se astfel un principiu constituțional, faptul că prin aplicarea unor prevederi legale anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective. Curtea reține, de asemenea, ca legiuitorul constituant sau cel ordinar, prin dispoziții constituționale ori prin dispoziții legale, a stabilit regimuri diferite în raport cu natura unor autorități și cu atribuțiile acestora. Acest tratament privește chiar exercitarea unei singure căi de atac (recursul). Este cazul sentințelor care privesc infracțiunile săvârșite
DECIZIE nr. 16 din 9 februarie 1999 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), ale art. 361 lit. c) şi ale art. 385^1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123599_a_124928]
-
deciziei ce urmeaza sa se ia. Se mai arată că propunerea de a se organiza un astfel de referendum este și inaplicabila, deoarece acesta nu se poate realiza în limita termenului de 20 de zile pentru promulgarea legii. Dacă Adunarea Constituanta ar fi adoptat această modalitate de referendum, "ar fi modificat și procedura promulgării, deoarece în mod firesc termenul de promulgare nu mai poate curge, în acest caz, de la data trimiterii legii spre promulgare, ci de la data stabilirii rezultatelor referendumului". Propunerea
DECIZIE nr. 70 din 5 mai 1999 asupra obiectiilor de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 6 alin. (1), art. 9, art. 11 alin. (2), art. 12 alin. (1) lit. B.h), art. 15 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi (2), art. 18, art. 30 alin. (2) şi art. 45. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124220_a_125549]
-
măsuri") constituie o îngrădire legală în exercitarea de către Președinte a dreptului său constituțional, venind astfel în contradicție cu prevederea constituțională. Dreptul constituțional al Președintelui de a recurge la referendum nu îi poate conferi însă acestuia posibilitatea legiferării, întrucât, în conformitate cu voință Constituantului român, Președintele nu poate iniția un "referendum legislativ", ci numai un "referendum consultativ". Această rezultă cu claritate din prevederile art. 58 alin. (1) din Constituție, în conformitate cu care Parlamentul este unică autoritate legislativă. E. Următoarea critică formulată în sesizarea Președintelui României
DECIZIE nr. 70 din 5 mai 1999 asupra obiectiilor de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 6 alin. (1), art. 9, art. 11 alin. (2), art. 12 alin. (1) lit. B.h), art. 15 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi (2), art. 18, art. 30 alin. (2) şi art. 45. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124220_a_125549]
-
a popoarelor din interior. În aceste condiții, apare la Cernăuți, începând cu 22 octombrie 1918, primul număr al gazetei „Glasul Bucovinei”, ziarul unirii, iar pe 27 octombrie 1918 se întrunește în Sala Mare a Palatului Național din Cernăuți Adunarea Reprezentativă (Constituanta), avându-l ca președinte pe Iancu Flondor, care declară: „o iobăgie de aproape un secol de jumătate ... e pe sfârșite”; socialistul George Grigorovici spune printre altele: „Bucovina trebuie restituită patriei”. Din Moțiunea Constituantei reținem hotărârea de unire cu România și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a Palatului Național din Cernăuți Adunarea Reprezentativă (Constituanta), avându-l ca președinte pe Iancu Flondor, care declară: „o iobăgie de aproape un secol de jumătate ... e pe sfârșite”; socialistul George Grigorovici spune printre altele: „Bucovina trebuie restituită patriei”. Din Moțiunea Constituantei reținem hotărârea de unire cu România și punctul 4: „Constituanta respinge cu hotărâre orice încercare de a ținti la știrbirea Bucovinei...”. Adunarea Constituantă și-a desemnat Consiliul Național, compus din 50 de membri, cu Iancu Flondor președinte și Dionisie Bejan
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ca președinte pe Iancu Flondor, care declară: „o iobăgie de aproape un secol de jumătate ... e pe sfârșite”; socialistul George Grigorovici spune printre altele: „Bucovina trebuie restituită patriei”. Din Moțiunea Constituantei reținem hotărârea de unire cu România și punctul 4: „Constituanta respinge cu hotărâre orice încercare de a ținti la știrbirea Bucovinei...”. Adunarea Constituantă și-a desemnat Consiliul Național, compus din 50 de membri, cu Iancu Flondor președinte și Dionisie Bejan, Doru Popovici și Sextil Pușcariu, vicepreședinți. Consiliul Național Român din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de jumătate ... e pe sfârșite”; socialistul George Grigorovici spune printre altele: „Bucovina trebuie restituită patriei”. Din Moțiunea Constituantei reținem hotărârea de unire cu România și punctul 4: „Constituanta respinge cu hotărâre orice încercare de a ținti la știrbirea Bucovinei...”. Adunarea Constituantă și-a desemnat Consiliul Național, compus din 50 de membri, cu Iancu Flondor președinte și Dionisie Bejan, Doru Popovici și Sextil Pușcariu, vicepreședinți. Consiliul Național Român din Bucovina a stabilit convocarea Congresului General al Bucovinei pentru data de 28 noiembrie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
notă circulară către reprezentanții noștrii, despre refuzul Austriei în problema Dunării. După-amiaza cu Elisabeta la Palat, aici Stöhr, rămas până la ora 4. Seara prefectul Poliției la mine. Brătianu la țară. Camerele lucrează puțin, în adunări se preocupă de o nouă Constituantă. Duminică, 10 decembrie/28 noiembrie. Aniversarea Plevnei Vreme minunată. Ora 9¾ plecat cu trăsura spre Dealul Spirii, acolo sunt postate trupele, Te Deum în biserică și apoi defilare, același lucru la Malmaison, toți ofițerii de față. Ora 12½, se termină
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ales cadouri cu Elisabeta. Ora 10½ în pat. Miercuri, 10 ianuarie/29 decembrie Vreme minunată, frig. Înainte de amiază Stătescu, la Viena se schimbă iarăși direcția în problema Dunării. Venit Brătianu, care a fost plecat două zile la țară, conversat despre Constituantă, problema Dunării etc. Scrisoare de la Maria, care mă roagă să-l accept pe Guillaume ca însărcinat cu afaceri. După-amiaza cu Elisabeta. Seara ales cadouri de sărbători. Joi, 11 ianuarie/30 decembrie Vânt rece din nord. Înainte de amiază Lecca la mine
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mine. După-amiaza rămas acasă, dureri mari de cap, pe care le simt puternic și seara. Ora 10 în pat. În toată țara se desfășoară alegeri municipale după noua lege. Opoziția își păstrează toate forțele pentru Senat, atunci când se va alege Constituanta. Roșii în toată țara. Brătianu e la Pitești. Scrisoare de la Bamberg, care scrie despre șederea la băile din Therme, unde ar trebui să meargă și Elisabeta. Sosit poșta din toate părțile. Linia ferată e curățată, trenurile pot circula regulat. În
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
se stabilește: când poate fi emisă (cazuri excepționale); intrarea în vigoare (numai după depunerea să spre aprobare Parlamentului); obligația convocării obligatorii a Parlamentului, daca nu se află în sesiune. Față de aceste determinări clare, se pare că singura problemă "uitată" de Constituant a fost "domeniul" în care poate fi emisă. Această "lacuna" se dovedește a fi cauza unei practici guvernamentale criticabile, a unor dispute doctrinare care, desi interesante, sunt neglijate, a unei jurisprudențe constituționale discutabile. 2. În practică statală emiterea de ordonanțe
DECIZIE nr. 15 din 25 ianuarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 23/1999 pentru abrogarea Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128842_a_130171]
-
Guvernului (art. 113 din Constituție); imposibilitatea utilizării procedurii de urgență pentru adoptarea unor proiecte de legi sau propuneri legislative [art. 74 alin. (3) din Constituție]. 8. În fine, se poate conchide, motivat și convingător, că aprobarea art. 114 în Adunarea Constituanta a avut în vedere același tip de ordonanță, supusă aceluiași regim constituțional. Urgență nu creează un alt tip de ordonanță, ci doar răspunde unor împrejurări excepționale, când Parlamentul nu se poate întruni pentru a abilita Guvernul său când nu pot
DECIZIE nr. 15 din 25 ianuarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 23/1999 pentru abrogarea Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128842_a_130171]
-
constituțional. Urgență nu creează un alt tip de ordonanță, ci doar răspunde unor împrejurări excepționale, când Parlamentul nu se poate întruni pentru a abilita Guvernul său când nu pot fi utilizate procedurile din art. 74 sau art. 113 din Constituție. Constituantul nu a înțeles și nu a voit să excludă ordonanță de urgență din regimul general al ordonanței, iar când a creat excepții a spus-o explicit așa cum se face în chiar alin. (4) al art. 114. În consecință ordonanțele de
DECIZIE nr. 15 din 25 ianuarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 23/1999 pentru abrogarea Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128842_a_130171]
-
art. 1685 și 1688 din Codul civil, art. 480, alin. 2 din Codul comercial și de la dispozițiunile oricăror legi în vigoare pe tot cuprinsul României, băncile vor putea încheia convenții de gaj, fără a lua gajul din posesia debitorului sau constituantului. În acest caz gajul se considera valabil constituit prin singurul efect al semnării convenției. Debitorul sau constituantul îl va deține pentru bancă creditoare, răspunzând de conservarea să. Gajul devine opozabil față de terți prin transcrierea făcută în conformitate cu dispozițiunile art. 480, alin
LEGE nr. 590 din 26 iulie 1945 pentru modificarea unor texte din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca din 8 Mai 1934, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128972_a_130301]
-
oricăror legi în vigoare pe tot cuprinsul României, băncile vor putea încheia convenții de gaj, fără a lua gajul din posesia debitorului sau constituantului. În acest caz gajul se considera valabil constituit prin singurul efect al semnării convenției. Debitorul sau constituantul îl va deține pentru bancă creditoare, răspunzând de conservarea să. Gajul devine opozabil față de terți prin transcrierea făcută în conformitate cu dispozițiunile art. 480, alin. 6 și 7 din Codul comercial. Gajul constituit asupra materiei prime supuse transformării industriale va continua să
LEGE nr. 590 din 26 iulie 1945 pentru modificarea unor texte din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca din 8 Mai 1934, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128972_a_130301]
-
de către instanțele judecătorești atunci cand legiuitorul nu a adoptat legi prin care să se procedeze la detalierea reglementării constituționale. Adoptarea de către legiuitor a unor asemenea legi este, de regulă, necesară, dar absența lor nu poate împiedica aplicarea imediată a voinței legiuitorului constituant. În plus, există situații când este evident că în aplicarea reglementărilor constituționale nici nu se impune adoptarea de legi. Acesta este, de exemplu, cazul art. 51 din Constituție ("Respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."), cel al
DECIZIE nr. 186 din 18 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128365_a_129694]