2,278 matches
-
reprezentarea mintală” a omului concret, transpus În idee. Ideea de om presupune un model de referință În raport cu care se definește și se construiește omul. Modelul poate fi simpla reproducere a omului real, o pură reprezentare mintală, sau poate fi un construct intelectual, un concept, rezultat sintetic al perceperii calităților omului real. Tot În acest context este discutată atitudinea față de om, care poate fi obiectivă sau subiectivă, fiecare dintre acestea conducând către anumite direcții ideologice. Ideea de om este concentrată În idealul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
confunda, acesta nu are decât un caracter formal, exterior, pe când cea la care ne referim are un caracter de structură interioară, de natură valorică. Din punct de vedere valoric, persoana este dublă. Această stare este Însă numai o aparență, un construct al conștiinței individului. Eul personal este unic. Când vorbim despre dublu nu ne referim la o stare duală a Eului. Această dedublare a Eului este Întâlnită numai În cazuri patologice (depresie melancoliformă, alcoolism, toxicomanii, schizofrenie etc.Ă. În condiții de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un anumit „punct slab”, care limitează metodologia și Încarcă cu subiectivitate gândirea psihiatrică. Se pune astfel Întrebarea dacă este sau nu autentică nebunia? Mai mult chiar decât atât, dacă nebunia există oare În realitate, sau dacă nu cumva este un construct mintal al psihiatrilor? Au existat specialiști și atitudini, ieșite din sfera medicală, care au contestat existența bolii psihice. Pentru curentul de gândire antipsihiatric ne găsim În fața „mitului bolii psihice”. Aceasta este considerată o invenție a psihiatrilor, o etichetă pe care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai e nou cu Apocalipsa (1997) - nu diminuează valoarea operei, în majoritatea situațiilor discursul având resurse de a fi aparent același, dar în realitate diferit ca modalitate interpretativă. O variabilă semnificativă o reprezintă miza fiecărui volum, marcând nuanțele semantice ale constructului de ansamblu: în Patinoar este exploatată latura autobiografică, în Un domeniu al meu e privilegiat aspectul filosofic, Astrele negre inserează dimensiunea religioasă, Ce mai e nou cu Apocalipsa accentuează dramatismul condiției umane, determinat direct de tulburările sfârșitului de mileniu. Nu
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
ce slăbiseră primii chingile medievalității (pot fi numiți renascentiști, cu grija de a nu pierde „culoarea” răsăriteană și ortodoxă) descoperiseră patria ca istorie, scrutând începuturile ființării poporului și elaborând primele sinteze. Istoricii u., ascultând aceleași comenzi de sorginte națională, extind constructul către examinarea lumii ca istorie, conferind trecutului propriului popor locul ce i se cuvenea în desfășurarea evenimentelor unei curgeri universale. Tendința spre universalism, particularitate barocă, își face loc în contribuțiile de pretenție savantă, cum sunt sinteza rămasă de la stolnicul Constantin
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
evitarea pierderii/ scăderii exagerate a stima de sine și apariția panicii traumatice. Stima de sine navighează intre Supraeu (societatea interiorizată) și Eul care se autoamăgește pentru a se proteja. Din punct de vedere sociologic stima de sine apare ca un construct social uneori fiind confundată în evoluția să cu dezvoltarea conștiinței morale. Stima de sine acționează la nivelul psihicului prin procesele de identificare, interiorizare și adaptare (Tap, 1998). Ch. Cooley (1998) avansează o ipoteză conform căreia stima de sine este o
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
societății românești este definită în termenii decalajului dintre psihologia (sufletul) poporului român și idealul culturii apusene întruchipat în instituții, valori, comportamente, practici sociale și tehnologii. Constantin Rădulescu-Motru a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată, politicianism, falsă europenizare versus europenizare autentică, individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv, pseudocultură versus cultură, semicultură, gregarism versus solidarism, colectivism versus individualism. Dezvoltarea socială autentică și durabilă este concepută de Constantin Rădulescu-Motru ca
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe o teorie bine întemeiată, adică testată empiric; domeniile trebuie să cuprindă totalitatea experienței umane, adică să nu se refere numai la părți ale acesteia; domeniile trebuie să aibă nu numai contribuții pozitive, ci și potențial negative sau neutre la construct. O recomandare din sus-amintitul raport merită discutată. Fiecare domeniu, se spune aici, trebuie să aibă potențialul de a fi măsurat atât în dimensiunile obiective, cât și subiective. Această indicație corespunde unei lungi tradiții în mișcarea indicatorilor sociali - de a oferi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor indici alternativi, păstrând, totodată, calitatea primului de a exprima dezvoltarea într-un singur număr. Problema elaborării unor indici compoziți este însă una complexă, diverși autori stabilind numeroase cerințe, adesea contradictorii sau greu de îndeplinit, pentru a face cu putință constructe cât mai obiective și mai utile pentru comparații. Începând cu anii ’60, un număr important de autorități și organizații nonguvernamentale de la toate nivelurile au finanțat elaborarea a numeroși indici de dezvoltare de nivel local, național, regional și global, desemnați să
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lucru dificil de realizat. Etapele următoare sunt din ce in ce mai grele, presupunând învățarea compasiunii și empatiei și încercarea de a le aplică în practică de zi cu zi. 2.4.Valoarea inteligenței emoționale la locul de muncă Martin Seligman a dezvoltat un construct pe care îl numește ’’optimism învățat’’<footnote Ticu Constantin Curs Psihologie inginereasca, ăn III, Psihologie footnote> și care se referă la atribuirile cauzale pe care oamenii le fac atunci când se confruntă cu eșecuri sau obstacole. Astfel, pesimiștii tind să facă
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
Încercare de a oferi o interpretare și clasificare comprehensibilă a tulburărilor anxioase a fost realizată de Sigmund Freud. De la primele lucrări de psihanaliză și până la sfârșitul vieții, Freud a fost preocupat preferențial de anxietate, pe care o considera un efect, construct psihologic central al modelului psihanalizei, al conflictului intrapsihic și simptom al numeroaselor sindroame. In 1895 Freud a separat din cadrul neurasteniei nevroza de angoasă, ca entitate clinică distinctă și a propus o nouă clasificare care a cuprins două tipuri principale: nevrozele
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
rea, care, deseori, depășind dreptul, promovează drepturile omului la reinserție socio-umană. Premizele etico-științifice ale expertizei medico legale psihiatrice Expertiza medico-legală psihiatrică Își afirmă, În primul rând, conținutul său epistemologic de Înțelegere științifică a structurării și destructurării comportamentului uman grație unor constructe naturale sau sociale plasate de la genetic la nosologic. Criteriologia științifică a diagnosticului psihiatrico-legal poate deveni fiabilă numai prin stabilirea corespondenței de realitate dintre fapta comisă și judecata perturbată ca și prin consonanța de opinii științifice cu puterea de a despuia
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
principiu gutta cavat lapidem), că punctul nevralgic al sistemului În care și România era parte Îl reprezenta Ungaria și tot Ungaria era responsabilă de presiunea pe care Tripla Alianță o suporta În Est, riscul potențial fiind acela al prăbușirii Întregului construct<ref id="37">37 Ibidem, S 19(41)/DCCCLIX, Ministrul României la Berlin, Alexandru Beldiman, către Președintele Consiliului și Ministru al Afacerilor Externe, D. A. Sturdza SP, Berlin, 2/14 mai 1898. </ref>. Asta era, desigur, ceea ce propovăduia un grup restrâns
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
ca victime a maltratării), autismul și schizofrenia o alterare a reprezentărilor despre sine și cu ceilalți. Reprezentarea relevă atât norme relaționale cât și patologice de comportament, În ele aflându-se baza neurobiologică a comportamentului. Reprezentările sunt deci categorii de scheme, constructe, prototipuri apriorice de răspuns comportamental, care capătă precizie În raport de cantitatea de informații primite, permițând adaptarea suplă la condiții de mediu pentru care organismul nu are soluții Înnăscute. Reprezentările se realizează ca stări mintale prin intenționalitate (fiind versiunea subiectivă
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
nu-l poate explica. 11) Modelul anti-psihiatric a reprezentat un moment de „criză epistemică” în evoluția gândirii și a practicii psihiatriei moderne. Negând orice aspect negativ al vieții psihice, catalogat ca fiind patologic, „curentul anti-psihiatric” considera „boala psihică” drept un construct artificial, inexistent în realitate, produs de gândirea medico-psihiatrică. Se producea în felul acesta o „ruptură epistemică” între „narațiunea clinică a bolnavilor” și „discursul epistemic al psihiatrilor”. Boala mintală înceta să mai existe, ea fiind un produs al unui „discurs clinic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
starea de alteralitate sau de anormalitate psihică a „cazului” sau a bolnavului psihic. Dar din punct de vedere metodologic ea este rezultatul raționamentului medical care desemnează anormalitatea psihică. Prin urmare boala ca atare este de fapt un concept operațional, un construct al intelectului cunoscător, care desemnează în limbajul științific medical, transformarea psihopatologică a persoanei bolnavului sau „grupajul de fenomene psihice morbide” observate de medicul-cercetător la subiectul/bolnavul său. Ea este expresia științifică a stării de dezechilibru sau de tulburare patologică a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dinamică proprie, strict individuală și personală pe care trebuie să o considerăm ca reprezentând „experiența sufletească interioară”, proprie și specifică fiecărei persoane, incomunicabilă și incomprehensibilă celorlalți. Pe baza celor de mai sus G.W. Allport conchide că personalitatea este „un construct”, ceva gândit, dar care nu există realmente. Ea este un „concept operațional” al psihologiei și al psihopatologiei. Pentru psihiatrie, ceea ce are importanță este bolnavul. În sfera antropologiei psihologice, interesul se deplasează asupra persoanei (M. de Unamuno, F. Laplantine). În felul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1964 susține un ciclu de emisiuni literare, textele acestora fiind reunite, împreună cu altele din același registru, în volumul Scriitori în lumina documentelor (1968). A mai editat un florilegiu epistolar - Corespondență (1969). Cu toate că stilul artistic năzuind la calofilie, nu fără unele constructe imposibile, și aerul ușor anemic al notelor din Carnet de drum au umbrit întrucâtva o seamă de reflecții și mărturisiri interesante ori de observații juste, cartea nu a trecut neobservată. Romanul Floare neagră a avut parte însă de o primire
OPRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
animalul sau omul, dincolo de o asociere de percepții, elaborează prin gândire o ipoteză pe care o testează prin acțiune. De asemenea, Tolman, în 1932, introduce deja unele elemente cognitive în viziunea sa liberală asupra behaviorismului. El acceptă unele inferențe, unele constructe bazate pe elemente neobservabile, ceea ce behaviorismul radical califică cu dispreț drept „mentalism” și consideră a fi o gravă regresie. Dar putem oare să ignorăm în totalitate analiza inferențială? Aceasta este întrebarea pe care o pun Breger și McGaugh, care afirmă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care depinde acesta. Această abordare pune accentul pe conceptul contingențelor de întărire care maschează interacțiunea dintre organism și mediul său. Rezultă de aici că, pentru Skinner: comportamentul este modelat de contingențe. Comportamentul omului se explică nu pornind de la stări sau constructe interne, ci pornind de la contingențele actuale de întărire și de la istoricul lor. Comportamentul guvernat de reguli O întrebare esențială Dacă toate comportamentele umane ar fi direct modelate de contigențele de întărire, ar trebui să admitem că expunerea la contingențe este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de mediu. El construiește o imagine rigidă a comportamentului, lipindu-i o etichetă simptomatică și scoate din câmpul conștiinței studiul interacțiunilor dintre subiect și mediul său. Modelul nu reține decât ipoteze cauzale psihogenetice care se referă la entități interne sau constructe de natură tautologică sau analogică. Astfel, denumirea descriptivă a unui comportament este, adesea, transformată într-un substantiv explicativ. Dinamica aparatului psihic este conceptualizată cu ajutorul împrumuturilor analogice de la alte discipline cum ar fi fizica, fiziologia, biologia, etc. Lipsa de consistență sau
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Este important, deci, ca terapeutul să acorde atenție stării de neliniște și nu, doar, simptomelor anxioase fiziologice și emoționale care, în majoritatea cazurilor, sunt provocate de neliniște. Conținut verbal și imagistic al neliniștii Definiția pune accentul pe forma cognitivă a constructului, care conține atât elemente care iau forma unui discurs verbal cât și elemente care iau forma unor imagini mentale. Această distincție dintre conținutul verbal și cel imagistic al neliniștii constituie fundamentul studiilor care au permis stabilirea rolului acesteia în cadrul tulburării
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și dorește să înțeleagă motivele pentru care se teme de situațiile nesigure și să găsească o soluție. Precizarea surselor de intoleranță Travaliul terapeutic începe prin observarea răspunsurilor lui Marie la Inventarul de intoleranță și prin câteva elemente informative în legătură cu definiția constructului, cu impactul său asupra neliniștii și a rolului său asupra comportamentelor. Terapeutul împreună cu Marie încearcă să identifice elementele pe care aceasta le consideră dificil de tolerat atunci când este confruntată cu o situație nesigură. El îi sugerează să vizualizeze diferite situații
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
i se asociază în mod obișnuit o gesticulație solemnă, o respirație epică amplă, saturată de un imagism abundent, o semantică elaborată, alcătuită din figuri cu valoare simbolică (Muntele, Zoria, Matca, Bradul, Curcubeul, Fluviul, Genunea). Impresia de convențional și artificiu, de construct programatic, când și când de neignorat, este contracarată de o energie genuină ce dă limbajului poetic forță și plasticitate. SCRIERI: Munte, București, 1972; Crocodilul albastru, București, 1975; Încântece, postfață Miron Radu Paraschivescu, București, 1979; Zoria, București, 1980; Lilium breve, București
PACHIA TATOMIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288603_a_289932]
-
reciproce au fost și probabil vor mai fi, întrucât conflictele de gen au existat și probabil nu vor înceta curând. Numai că trebuie înțeles un fapt fundamental, pe care istoricii domeniului l-au demonstrat pe îndelete: «Masculinitatea»și «feminitatea» sunt constructe specifice timpului istoric și locului. Ele sunt categorii care sunt permanent construite, contestate, reelaborate și reafirmate în cadrul instituțiilor și practicilor sociale și al unei varietăți de ideologii. Pentru a ne distanța de orice înțelegere esențialistă, trebuie deci să admitem că
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]