2,265 matches
-
referă la capacitatea unui instrument de evaluare de a măsura ceea ce este destinat să măsoare. Principalele tipuri de validitate sunt:validitatea de conținut - exprimă măsura în care testul acoperă uniform elementele de conținut majore pe care le testează; - validitatea de construct - se referă la acuratețea cu care testul măsoară un anumit construct (inteligența, succesul școlar, creativitatea). De asemenea, privește concordanța dintre tipurile de itemi și obiectivele/competențele corespunzătoare conținuturilor supuse evaluării, deci raportul itemi-nivelu l învățării. - validitatea concurentă - se referă la
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
este destinat să măsoare. Principalele tipuri de validitate sunt:validitatea de conținut - exprimă măsura în care testul acoperă uniform elementele de conținut majore pe care le testează; - validitatea de construct - se referă la acuratețea cu care testul măsoară un anumit construct (inteligența, succesul școlar, creativitatea). De asemenea, privește concordanța dintre tipurile de itemi și obiectivele/competențele corespunzătoare conținuturilor supuse evaluării, deci raportul itemi-nivelu l învățării. - validitatea concurentă - se referă la concordanța dintre rezu ltatele obținute de elev la un test și
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
introducerea sensului corect". Sensul corect înseamnă "dărâmarea până în temelii" (acesta era un vers-refren și al "Internaționalei" comuniste, "do osnovania"!) a tot ce ține de tradiție, de națiune, de religie: anularea distincției dintre sexe, care "nu este un dat, ci un construct" și eliberarea sexuală printr-o generalizată "perversitate polimorfă", condamnarea "naționalului" (un alt "construct"din pricina căruia s-au destrămat imperiile și au falimentat sistemele coloniale, inclusiv comunismul), înlăturarea creștinismului din cultură. Nu întâmplător această școală, fluturând zgomotos drapelul democrației și al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și al "Internaționalei" comuniste, "do osnovania"!) a tot ce ține de tradiție, de națiune, de religie: anularea distincției dintre sexe, care "nu este un dat, ci un construct" și eliberarea sexuală printr-o generalizată "perversitate polimorfă", condamnarea "naționalului" (un alt "construct"din pricina căruia s-au destrămat imperiile și au falimentat sistemele coloniale, inclusiv comunismul), înlăturarea creștinismului din cultură. Nu întâmplător această școală, fluturând zgomotos drapelul democrației și al toleranței, a fost numită și Școală a Resentimentului. Maniheismul ei este endemic, total
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a trudit o viață pe opera eminesciană și a deschis orizonturile unei paradigme ce va face cu siguranță carieră: paradigma transmodernă. Există, din păcate, în rândul scriitorilor români și o senzațională goană după gloria cu orice preț în timpul vieții, după constructul unei imagini (și a unei poziții aferente) care să conducă la un anumit tip de raportare și o anumită cotă de piață (și vandabilitate) a operei lor. Theodor Codreanu și-a construit, în schimb, un drum propriu, într-o provincie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
specifice care servesc drept indicatori relativi stabili ai modului cum elevii percep, interacționează cu și răspund la stimulii din mediul de învățare.” Cam în avelași timp Gregorc, (1979) în primele sale lucrări referitoare la stilurile de învățare afirma: „stilurile sunt constructe ipotetice care ne ajută în explicarea procesului de predare - învățare. Ele sunt elemente care persistă în comportamentul individual al elevilor indiferent de metoda didactică sau de conținutul predat” Câțiva ani mai târziu Dunn și Griggs au oferit o altă definiție
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
produce comportamentul numai în situația în care există percepția unui control comportamental puternic. Conform teoriei lui Ajzen, intenția unei persoane de a genera un anumit comportament este cel mai bun predictor al respectivului comportament. Intenția comportamentală este determinată de trei constructe: atitudinea față de comportament (AC), normele proprii subiectului (NS), și controlul comportamental perceput (CCP). Atitudinea față de comportament (AC) reprezintă măsura în care o persoană crede că un anumit compotament specific va conduce la consecințe dezirabile. Aceasta depinde de consecințele pe care
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
Ambele aceste componente (cc și pc) se combină pentru a forma convingerea asupra autoeficacității. Componentele CC sunt ilustrate prin următoarea relație: Următoarea ecuație reflectă relația dintre aceste variabile: Unde w1, w2, w3 reprezintă contribuțiile relative sau ponderile pe care aceste constructe ( atitudine, norme personale și percepția asupra controlului comportamental) le au în prezicerea (prevederea) unui comportament intenționat și ulterior. Măsurătorile celor trei constructe sunt direct influențate de convingerile anterioare cele mai puternice ale persoanei și de evaluările acelor convingeri. Aceste convingeri
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
ecuație reflectă relația dintre aceste variabile: Unde w1, w2, w3 reprezintă contribuțiile relative sau ponderile pe care aceste constructe ( atitudine, norme personale și percepția asupra controlului comportamental) le au în prezicerea (prevederea) unui comportament intenționat și ulterior. Măsurătorile celor trei constructe sunt direct influențate de convingerile anterioare cele mai puternice ale persoanei și de evaluările acelor convingeri. Aceste convingeri puternice zugrăvesc credințe specifice despre comportamentul vizat și reprezintă măsurători indirecte ale celor trei variabile (AC, NS, CC). Această structură teoretică este
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
și Fishbein, pentru construirea itemilor chestionarului au fost selectate numai acele convingeri care reprezintă majoritatea (75%) dintre convingerile evidențiate. Pentru construirea itemilor s-a folosit o scală semantică bipolară cu 5 trepte. Acești itemi reprezintă măsurători indirecte ale celor trei constructe majore: atitudine relativă la comportament (AC), norme subiective (NS) și percepția asupra controlului comportamental (CCP). Pe baza teoriei comportamentului planificat, convingerile au fost combinate conform ecuației liniare descrise de Ajzen și Fishbein (1980) pentru a obține măsurări indirecte. În continuare
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
validitatea de conținut pentru măsurătorile indirecte decurge din modul de realizare a chestionarului, din moment de convingerile cele mai puternice ale profesorilor emerg din propriile răspunsuri ale profesorilor la chestionarele cu întrebări deschise. În al doilea rând, pentru validitatea de construct se pot face inferențe pe baza corelațiilor semnificative existente între măsurătorile directe și indirecte ale celor trei constructe. Scorare Se face suma scorurilor obținute de fiecare subiect la itemii fiecărui factor pentru a calcula scorul subiectului la factorul respectiv. Analiza
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
mai puternice ale profesorilor emerg din propriile răspunsuri ale profesorilor la chestionarele cu întrebări deschise. În al doilea rând, pentru validitatea de construct se pot face inferențe pe baza corelațiilor semnificative existente între măsurătorile directe și indirecte ale celor trei constructe. Scorare Se face suma scorurilor obținute de fiecare subiect la itemii fiecărui factor pentru a calcula scorul subiectului la factorul respectiv. Analiza datelor Pentru analiza datelor s-au folosit metode statistice precum statisticile descriptive, corelații, fidelitatea și ANOVA. A doua
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
brainstorming. În rest, cred că ați și băgat de seamă că și rotitor e palindromic. Băgat-am, zise Nora Aron, cam înțepată; numai că bla-bla-ul anterior este de-a dreptul arbitrar. — Într-adevăr, zise Vasile Elisav; dar palindromul este un construct în care arbitrariul sau hazardul fac casă bună cu necesitatea. — Necesitatea, zise Carmen Carpen, ar consta în faptul, dom profesor, că și bla-bla este un termen palindromic. Citit pe dos, el e alb, alb. — Punct ochit, punct lovit, duduie Carmen
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
a se apropia până la identificare de literatură, folosind - în manieră proprie - aceeași recuzită stilistică: metafore, metonimii, personificări, epitete ornante etc. Dacă acceptăm teoria formalistă conform căreia expresivitatea literară este abatere de la norma limbii, vom observa că această normă este un construct imaginat, o deducție logică. Stabilind existența unui „grad zero” al scriiturii, putem analiza orice tip de emisie textuală. Avem la ce ne raporta. Imaginând un punct de pornire și de referință (gradul zero), distincțiile între poezie și proză, între scriitură
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
muzica mă lovea în stomac...”, „avea o figură acră”. c) Registrul stilistic. Chiar dacă presupune în mod obligatoriu relatarea de la fața locului, descrierea este, până la urmă, o chestiune de stil. Talentul, inspirația, simțul nuanței verbale, echilibrul și buna măsură, creează un construct aparte, greu imitabil, care definește darul cel mai de preț al unui reporter: stilul personal, marca lui stilistică. Forțând o butadă de inspirație biblică, putem spune că, în descriere, totul este permis, dar nu totul este de folos. Prin urmare
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dobândește diverse personalizări. Aceste personalizări reprezintă de fapt ceea ce la nivelul domeniului poartă denumirea de „teorii”. Borgatti și Lopez Kidwell (2012) consideră că multitudinea de teorii cu privire la rețelele sociale nu este decât o manifestare a diverselor fațete ale TRS. Aceste constructe teoretice, etichetate drept teorii, sunt simple derivații ale straturilor de profunzime și intermediar. Altfel spus, diversele teorii cu privire la rețelele sociale împărtășesc un nucleu comun de asumpții (stratul de profunzime) și un nucleu comun de teoreme (stratul intermediar). Teoria Lumii Mici
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
formă de ordonare a teoriilor despre care voi discuta în acest capitol utilizează două criterii de clasificare: tradiția de cercetare (tradiția studiilor capitalului social și tradiția studiilor omogenității sociale) și tipul de conceptu alizare a rețelei (sistem de țevi sau construct arhitectural). Din această perspectivă cu două criterii, se poate discuta despre teorii ale capitalizării, ale coordonării, ale contagiunii și ale adaptării. 3.1.1. Metafora fluxului resurselor și metafora arhitecturală Studiile empirice și teoriile rețelelor sociale pot fi ordonate sau
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
expresii de acțiune de tipul: „Cum să fac asta”, „Cum să previn”, „Cum să optimizez”). În al doilea rând, pentru fiecare expresie astfel construită va trebui să se genereze câte un item (de tipul oameni, situații, procese etc.). Dintre aceste constructe, cele mai promițătoare vor trebui legate de un proces dintr-un alt domeniu (spre exemplu, domeniul biologic și domeniul psihologic). Se va urmări ca analogia produsă să fie descrisă incluzându-se aspecte active (cum pot fi utilizate, ce efecte se
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ființa supremă nu poate fi considerată un termen univoc - cum o găseam la Duns Scot -, nici În sens analogic, ca la Sfântul Thoma. Ca orice noțiune abstractă, ca ideile de cauză, lege, scop, ea este un concept pur, sau un construct al spiritului. Astfel, Dumnezeu devine inaccesibil rațiunii, iar William de Ockham va ajunge chiar până acolo Încât va susține că „...nu se poate cunoaște În mod evident că Dumnezeu există”. Și aceasta, pentru că este imposibil de dovedit existența sa plecând
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
descrie cu prea multă acuratețe fenomenele studiate, acest lucru a subminat însăți existența științei ca atare. Unele teorii semantice, de exemplu, au dorit să se autonomizeze ca științe ramuri ale semanticii, dar inconsistența terminologică a fost principala cauză a eșecului. Constructele terminologice tot mai numeroase, mai rafinate și mai interrelaționate se identifică în situația multor științe cu evoluția științei însăși. Este vorba de „resurecțiile terminologice”, care au schimbat adesea total perspectivele analitice. Din punctul de vedere al terminologiei științifice utilizate de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
română: clasa I: caiet de evaluare / Emilia Benedek, Elena Ștefănescu,Iași: Polirom, 1999 [21] BOATCĂ, SILVESTRU, Limba și literatura română: antologie de texte comentate pentru clasa a III-a / prof. Maria Imbrescu, prof. Maria Șerban, prof. Silvestru Boatcă,București: Edit Construct 2000, 1999. [22] BOBIRCA, VIORICA, Manual de limba română. Corespondența comercială. București, Editura ASE, 1999, 136 p. [23] BRÂNDUȘOIU, MARIA; ANDRONE, CONSTANȚA, Limba română. Lecturi literare.Manual pentru clasa a VIII a. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1999, 192 p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
care susține că elementul sau fenomenul luat ca obiect al cunoașterii nu are o stare finită, dată; el se construiește, se deconstruiește și se reconstruiește pe parcursul investigării sale, se articulează permanent, „prinde formă” odată cu acțiunea de explorare. Cunoașterea „este un construct uman fundamentat pe faptele vieții sociale” (Trigg, 1996, p. 42); ea reflectă interesele și valorile umane social construite; - teoriile învățării, care prezintă unele achiziții recente ale domeniului, potrivit cărora omul învață construind activ sensuri din experiențele propuse de un curriculum
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Observația /20 2.2. Ancheta /21 2.3. Experimentul /21 Partea întâi. CADRUL DE ANALIZĂ /25 Capitolul 2. Curente de abordare și modele ale omului /27 1. Definirea organizațiilor /27 1.1. Paradigma funcționalistă și organizația /28 1.2. Paradigma "constructului social" și organizația /28 2. Organizarea științifică a muncii /29 3. Curentul relațiilor umane /32 4. Analiza strategică /34 5. Modelul sistemului de activități /37 Capitolul 3. Structura organizațională /45 1. Definire și caracteristici /45 2. Tipologia structurilor /49 3
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
definiții. Ceea ce diferențiază aceste definiții este faptul că ele se sprijină pe concepții diferite despre om și activitățile lui. Vom opune două definiții ale organizației: o definiție care se înscrie în paradigma funcționalistă și o definiție care ține de paradigma "constructului social". 1.1. Paradigma funcționalistă și organizația Funcționalismul s-a dezvoltat, la origine, în sociologie. El se bazează (Séguin, Chanlat, 1983) pe două postulate fundamentale: există unitate funcțională, adică orice sistem este constituit din părți perfect integrate între ele. În
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
creat pentru a îndeplini scopurile. Aceste scopuri sunt împărtășite și comune tuturor membrilor: așadar, o concepție integrativă despre organizație. Curentul funcționalist a dominat în mare parte analiza organizațională, dar unele limite ale lui au contribuit la apariția unei paradigme a "constructului social", care va veni cu o definiție diferită a organizației. 1.2. Paradigma "constructului social" și organizația Obiectivele furnizează, în paradigma funcționalistă, o orientare care joacă mai multe roluri: dă o logică a organizației, permite coordonarea activităților și evaluarea performanțelor
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]