977 matches
-
două domenii: „Materialul poeziei moderne (ca și al picturii)...”; „Cuvântul în literatură, ca și culoarea sau linia în pictură...”; „Tabloul, poezia, unice...” - sunt începuturi de frază concludente. În eseul Cicatrizări (Poezia nouă), de exemplu, încercarea de a găsi corespondențe între constructivismul plastic și structurarea textului poetic este mărturisită în chipul cel mai direct: „Răsfrântă această atitudine în poezie (s.n.) capătă o și mai adâncă semnificație”. Iar „această atitudine” numește aici suma trăsăturilor plasticii noi, ale „sistemului constructivist”, enunțate într-un pasaj
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și Punct, publicații foarte atente, între altele, și la mișcarea patronată de gruparea De Stijl: Van Doesburg publicase în 1923 în revista Mécano textul programatic Vers une poésie constructive, în care se remarcă, între altele, respingerea „utilitarismului” (manifestat chiar în cadrul constructivismului de către unii promotori ruși ca Tatlin sau Rodcenko) și insistența asupra sintaxei poetice, cu trimiteri ce merg de la Mallarmé și Rimbaud, la Marinetti, Tzara și Kurt Schwitters. E foarte probabil că tânărul militant român, la care numele de referință sunt
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și despre „senzația, prinsă stea în cleștele poemului actual șcareț înviorează, uimește, pătrunde ca o injecție”, putem măsura investiția de tensiune vitală (futuristă), ce se vrea realizată în poem, depășindu-și calmul austerității abstracționiste sau admițând, cel mult, analogia cu constructivismul liric al unui Kandinsky sau al „suprematiștilor” ruși. Pe fundalul celor afirmate despre calitatea cuvântului și structura sintaxei poetice, „impresionismul” acesta e numai aparent, căci „notația” urmează doar unui impuls interior, intelectual-afectiv, într-o insubordonare ce se dorește totală față de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
peste toate rădăcinile smulse, apele visului vor veni în puhoaie albe, și înfățișările cu legi și cu formule vor fi duse în prăpastie”...), vom putea observa în ce măsură neoromanticul Voronca se apropie acum de programul avangardei suprarealiste, privit altădată, din perspectiva „constructivismului”, cu suspiciune. Chiar dacă nu numește direct „automatismul psihic pur” și „dicteul automat”, poetul le aproximează totuși în expresii similare, înscrise pe orizontul mai vast al căutărilor avangardiste vizând coincidența dintre a scrie și a fi: „Scriu cu gândul nedefinit de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
1923 de primele adeziuni avangardiste au avut de ce să uimească. Și cel dintâi surprins a fost - cum am văzut - Lovinescu însuși, observând trecerea bruscă de la „sentimentalitatea răvășită și descompusă” a versurilor de la început, la programul „ordinii sinteză, clasică, integrală” al constructivismului. Fapt e că lansarea, în mai 1924, a Manifestului activist către tinerime al revistei Contimporanul, precedată de numeroase semne ale deschiderii modernismului românesc spre experiențele radical novatoare ale artei europene (expresionism, futurism, dadaism, constructivism) are asupra evoluției sale un impact
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
programul „ordinii sinteză, clasică, integrală” al constructivismului. Fapt e că lansarea, în mai 1924, a Manifestului activist către tinerime al revistei Contimporanul, precedată de numeroase semne ale deschiderii modernismului românesc spre experiențele radical novatoare ale artei europene (expresionism, futurism, dadaism, constructivism) are asupra evoluției sale un impact decisiv. Situația nu e singulară: poeți ca Mihail Cosma, Stephan Roll, prozatorul Ion Călugăru - cărora autorul Restriști-lor le dedicase câte un ciclu al cărții sale - au suferit un șoc similar, cu urmări nu mai
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fapt deviată metaforic (metonimic) spre un spațiu asociativ insolit în context, cu elemente împrumutate de predilecție din sfera modernității mașiniste și trimițând, ca modalitate de plasticizare, la ceea ce teoreticianul Voronca numește „o analogie de corpuri geometrice”, într-un paralelism cu constructivismul pictural. Oricum, deschiderea spre „realul” astfel conceput e una de tip panoramic și caleidoscopic, interesată de o cât mai vastă cuprindere a spectacolului cetății moderne: În suburbie cinematograf și bordel. Iată Geometria orașului: logaritm stelar, vals Pe fire electrice, soneria
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
vine ca o tristețe Ca o injecție Vântul și-a tăiat coiful de cristal. Corespondența cu foarte avansatul program de înnoire a „gramaticii” poeziei e, totuși, în mod firesc, relativă. Și nu poate fi altfel, de vreme ce perfecta echivalare a viziunii constructivismului (abstracționismului) plastic cu limbajul poetic e, practic, imposibil de realizat. Teoreticianul Voronca a intuit însă exact apropierile posibile, adresându-le exemplului mallarméean și variantelor sale reprezentate în spațiul avangardist, în sensul unei practici a poeziei ca o construcție în limbaj
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
oricât de interesați am fi de inovațiile formale, de inițiativele textualizante atât de indiferente în aparență față de înscrierea în discurs a unui „sens”. Acesta se mai exprimă în Invitație la bal și la modul mai tradițional, indicând că la Voronca „constructivismul” admite în acest moment și formele mai „cuminți”, mai puțin strict subordonate exigențelor programatice radicale. E ceea ce se va întâmpla, de altfel, în proporții diverse, și în cărțile următoare. O TEMĂ CU VARIAȚIUNI După experiența constructivist-integralistă din versurile anilor 1924-1925
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de factură suprarealistă, continuă să-și conceapă universul ca suită de itinerarii, ca desfășurare a unor parcursuri revelatoare, ce-și iau drept termen de opoziție, manifest sau ascuns, obstacolul, limita, închiderea. Însăși poetica avangardistă a lui Voronca gravitând fie în jurul constructivismului, fie al suprarealismului, era de natură să întrețină asemenea scheme de organizare a spațiului imaginar. În varianta sa constructivist-integralistă, exigența, de pildă, a de-subiectivizării poeziei (antisentimentalismul, repudierea retoricii, anecdoticului, cultul „obiectivității” și al sintezei intelectuale aplicate unei lumi a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Ilarie Voronca în spațiul avangardei a fost de natură să-i întrețină, poate chiar mai mult decât la alți confrați, gustul pentru spectacular. Faptul, bunăoară, că primele contacte cu avangarda au avut loc, la el, în momentul de interferențe al constructivismului integralist cu prelungiri de ecouri dinspre futurism și dadaism, - moment de exaltare a „triumfului cerebralității music-hallului, acrobatismului”, când “în avioane călători cu sensibilități tari joacă pocker sau stepează în mâini” - s-a soldat cu consecințe hotărâtoare pentru evoluția sa ulterioară
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Astra. Scrierea acestor poezii ne face să ne aducem aminte că Ilarie Voronca nu se afla, totuși, la prima experiență de acest gen. El încercase să asimileze, cum observam, încă din faza de început avangardist, ceva din disciplina și rigoarea constructivismului plastic, căruia îi căuta corespondențe în scrisul poetic dovadă și cele câteva poezii tipărite în revistele Punct și Integral, apoi în volumașul Invitație la bal din 1931, în care sintaxa versului cunoștea constrângeri eliptice, ajungând chiar la un fel de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mișcării, lui Ilarie Voronca. Analiza textelor sale programatice a evidențiat, rând pe rând, în publicistica de la revistele 75 H.P., Punct și Integral, apoi de la unu, spații de confluență ale unor idei emanate fie dinspre dadaismul târziu, futurism și, mai ales, constructivism, fie - prin rapide ajustări și adaptări ale primelor adeziuni, dinspre suprarealism. Fapt remarcabil, atari remodelări n-au căpătat un aspect „dramatic”, realizându-se în genere prin contaminări progresive, pe temeiul mai degrabă al unor constante caracteristice pentru „starea de spirit
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
se bazeaz] pe rațiune. Înțelegerea specific] a eticii kantiene variaz] foarte mult de la un context la altul. Cel mai precis program etic kantian a fost elaborat de John Rawls care și-a numit un stadiu al dezvolt]rii teoriei sale „constructivism kantian”. Multe tras]turi ale operei lui Rawls sunt de factur] kantian], în special concepția să asupra principiilor etice determinate de constrângeri exercitate asupra principiilor alese de c]tre agenții raționali. Totuși, constructivismul lui Rawls pleac] de la o alt] concepție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un stadiu al dezvolt]rii teoriei sale „constructivism kantian”. Multe tras]turi ale operei lui Rawls sunt de factur] kantian], în special concepția să asupra principiilor etice determinate de constrângeri exercitate asupra principiilor alese de c]tre agenții raționali. Totuși, constructivismul lui Rawls pleac] de la o alt] concepție a raționalit]ții decât cea a lui Kant. Rawls identific] principiile care ar fi alese de ființele raționale c]rora le atribuie anumite scopuri specificate arareori - și nu principiile care ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
of Liberal Arts (Indianapolis, Bobbs-Merril, 1973) Alte referințe Nussbaum, M.: The Fragility of Goodness: Luck and Ethics în Greek Tragedy and Philosophy (Cambridge: Cambridge University Press, 1986) Rawls, J.: A Theory of Justice (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1971) : „Kantian constructivism and moral theory”, Journal of Philosophy, LXXVII (1980), 515-72 Williams, B.: Ethics and the Limits of Philosophy (London: Fontana, 1985) Bibliografie suplimentar] Lucr]ri asupra eticii lui Kant Beck, L.W.: A Commentary on Kant’s Critique of Practical Reason
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conținuturile de procesat; - cu relevanță situațională: nu învățăm reguli abstracte, ci dobândim experiențe în situații concrete, într-un anumit context social și biografic; - viabilă: obiectivele învățării, conținuturile și metodele trebuie să fie folositoare, utile și adecvate; - o producție de cunoștințe: constructivismul accentuează construcția activă a achizițiilor individului. Odată ce se ia contact cu o informație, aceasta este manipulată și transformată, apoi evaluată, iar, odată validată, este integrată ca nouă cunoștință. Toate aceste considerente sunt suporturi explicative, pentru a ne ajuta să înțelegem
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sine, ce conținuturi prezintă o importanță deosebită.” (Siebert, 2001b, p. 60) Provocările vieții sunt multe și variate. Adultul este cel care decide dacă și cum să le facă față, asumându-și responsabilitatea faptelor întreprinse. 5. În procesul învățării, autoorganizarea presupune constructivism Actul învățării presupune producerea de cunoștințe, construirea de sensuri și semnificații de către cei ce învață, în mod individual și/sau în grup. Capacitățile cognitive și metacognitive ale individului sunt strâns legate de biografia acestuia. Învățarea este asemenea unui drum netrasat
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și abordarea modului de realizare a învățării. Pe măsură ce individul dobândește mai multă experiență în activitatea de învățare și se implică mai mult în realizarea acesteia, el concepeșiabordează învățarea într-un mod mai autentic, mai profund, mai personal și mai eficient. Constructivismul și învățareatc "Constructivismul și învățarea" Potrivit constructivismului, învățarea poate fi considerată ca fiind un proces (personal și/sau colectiv, de grup) de construire a realității, a cunoașterii acesteia. Din această perspectivă, „învățarea este un proces activ și constructiv, ce are
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de realizare a învățării. Pe măsură ce individul dobândește mai multă experiență în activitatea de învățare și se implică mai mult în realizarea acesteia, el concepeșiabordează învățarea într-un mod mai autentic, mai profund, mai personal și mai eficient. Constructivismul și învățareatc "Constructivismul și învățarea" Potrivit constructivismului, învățarea poate fi considerată ca fiind un proces (personal și/sau colectiv, de grup) de construire a realității, a cunoașterii acesteia. Din această perspectivă, „învățarea este un proces activ și constructiv, ce are loc întotdeauna într-
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Pe măsură ce individul dobândește mai multă experiență în activitatea de învățare și se implică mai mult în realizarea acesteia, el concepeșiabordează învățarea într-un mod mai autentic, mai profund, mai personal și mai eficient. Constructivismul și învățareatc "Constructivismul și învățarea" Potrivit constructivismului, învățarea poate fi considerată ca fiind un proces (personal și/sau colectiv, de grup) de construire a realității, a cunoașterii acesteia. Din această perspectivă, „învățarea este un proces activ și constructiv, ce are loc întotdeauna într-un context, deci este
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
platforme e-learning, dintre care menționăm: forumuri de discuții, resurse on-line, bloguri, wikiuri, chaturi etc. Faptul că părintele acestui program are studii și în domeniul educației este concretizat prin abordările pedagogice construcționiste care se pot evidenția în cele cele ce urmează: - constructivism - informația recent prezentată este testată și comparată cu celelalte informații asimilate anterior, iar dacă e viabilă, conduce la noi cunoștințe care să fie asimilate; - construcționism - informația recent prezentată, chiar dacă nu este asimilată, e totuși utilă pentru că va putea fi folosită
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
iar dacă e viabilă, conduce la noi cunoștințe care să fie asimilate; - construcționism - informația recent prezentată, chiar dacă nu este asimilată, e totuși utilă pentru că va putea fi folosită în viitor pentru o mai bună percepție asupra altor concepte sau idei; - constructivism social - reunește ambele abordări de mai sus, transpunându-le, de asemenea, în cadrul unui grup social, creând în colaborare o cultură de lucruri comune, ce au și înțelesuri comune; - comportament separat, conectat sau constructiv - primul reunește persoanele „conservatoare” care își apără
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
conținuturile de procesat; - cu relevanță situațională: nu învățăm reguli abstracte, ci dobândim experiențe în situații concrete, într-un anumit context social și biografic; - viabilă: obiectivele învățării, conținuturile și metodele trebuie să fie folositoare, utile și adecvate; - o producție de cunoștințe: constructivismul accentuează construcția activă a achizițiilor individului. Odată ce se ia contact cu o informație, aceasta este manipulată și transformată, apoi evaluată, iar, odată validată, este integrată ca nouă cunoștință. Toate aceste considerente sunt suporturi explicative, pentru a ne ajuta să înțelegem
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sine, ce conținuturi prezintă o importanță deosebită.” (Siebert, 2001b, p. 60) Provocările vieții sunt multe și variate. Adultul este cel care decide dacă și cum să le facă față, asumându-și responsabilitatea faptelor întreprinse. 5. În procesul învățării, autoorganizarea presupune constructivism Actul învățării presupune producerea de cunoștințe, construirea de sensuri și semnificații de către cei ce învață, în mod individual și/sau în grup. Capacitățile cognitive și metacognitive ale individului sunt strâns legate de biografia acestuia. Învățarea este asemenea unui drum netrasat
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]