5,573 matches
-
contextul de criză economică națională și internațională. ... 183. Curtea a statuat că statul ca debitor nu și-a arogat mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești, în condițiile în care măsura contestată urmărește un scop legitim - asigurarea stabilității economice a țării - și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere - executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză. În aceste condiții, Curtea a constatat că situația particulară
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
sesizării: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 587 alin. (3) din C. pr. pen., instanța competentă să soluționeze contestația formulată împotriva sentinței pronunțate de judecătorie în materia liberării condiționate este tribunalul sau tribunalul ierarhic superior judecătoriei care a pronunțat sentința contestată, în a cărei circumscripție se afla locul de deținere la data formulării cererii? Minuta deciziei nr. 17 din 7 octombrie 2024 Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
COMUNICAT din 6 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272569]
-
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală, stabilește că instanța competentă să soluționeze contestația formulată împotriva sentinței pronunțate de judecătorie în materia liberării condiționate este tribunalul ierarhic superior judecătoriei care a pronunțat sentința contestată, în a cărei circumscripție se afla locul de deținere la data formulării cererii. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.
COMUNICAT din 6 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272569]
-
9 noiembrie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Astfel, starea de alertă a fost prelungită pentru 30 de zile, începând cu 9 noiembrie 2021. Hotărârile și dispozițiile contestate sunt contrare legii, pentru următoarele considerente: I. Motivarea actului administrativ Constituția României prin art. 31 consacră dreptul la informație, care implică și obligativitatea motivării actelor administrative individuale, motivarea, ca principiu al procedurii administrative, fiind o condiție de fond a actului
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. Prin urmare, prin hotărârile contestate pârâții restrâng exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale în mod discriminatoriu, încălcând astfel Constituția României, care este legea supremă a țării, precum și Ordonanța Guvernului nr. 137/2000. Restrângerea este permisă numai dacă este aplicată în mod nediscriminatoriu, condiție neîndeplinită de hotărârile
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale în mod discriminatoriu, încălcând astfel Constituția României, care este legea supremă a țării, precum și Ordonanța Guvernului nr. 137/2000. Restrângerea este permisă numai dacă este aplicată în mod nediscriminatoriu, condiție neîndeplinită de hotărârile contestate!! Actele contestate nu îndeplinesc nici condiția oportunității fiindcă, așa cum au precizat anterior, considerentele sunt aceleași de mai bine de un an și jumătate, nu mai este vorba de un eveniment excepțional cu evoluție necontrolată, imprevizibilă. Solicită a se avea în vedere
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
și libertăților fundamentale? Apreciază că amenințarea nu este iminentă și, pe cale de consecință, hotărârea de prelungire a stării de alertă nu are suport nici măcar în Legea nr. 55/2020, invocată în preambulul hotărârii ca temei legal. În concluzie, actele contestate nu îndeplinesc condițiile de legalitate și de oportunitate și se impune a fi anulate. ... III. Previzibilitatea legii Obligația de previzibilitate a legii în elaborarea actului normativ este prevăzută în art. 23 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc. Mai mult decât atât, la adoptarea actului normativ contestat s-a avut în vedere faptul că evaluarea realizată în baza factorilor de risc prevăzuți la art. 3 alin. (4) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
propunerile cuprinse în hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență privind propunerea prelungirii stării de alertă și a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Temeiul legal al adoptării actului administrativ contestat îl constituie dispozițiile art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 3, 4 , 6 și art. 71 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
înțelege să invoce excepția lipsei de interes a reclamanților în formularea cererii de chemare în judecată în anularea actelor administrative în contencios administrativ, întrucât reclamanții nu indică și nu justifică folosul practic pentru ei înșiși, rezultat din constatarea inexistenței/anularea actelor contestate. Potrivit art. 8 alin. (1^1) din Legea nr. 554/2004, acțiunile persoanelor fizice se pot întemeia, ca regulă, pe încălcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime legate de aceste drepturi. Astfel, în mod excepțional, legea lasă posibilitatea de a nu fi
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
privește excepția lipsei de interes a reclamanților, curtea constată că în cadrul cererii modificatoare și completatoare aceștia au menționat că sunt persoane nevaccinate și care nu au trecut prin boală, enumerând drepturile și libertățile ce le sunt vătămate prin actele contestate, indicând, spre exemplu, dreptul la libera circulație (prin imposibilitatea de părăsire a domiciliului după ora 22, cu excepția anumitor situații precis determinate), dreptul la muncă și libertatea economică (în cazul reclamantului X, care, fiind de profesie fotograf, se află în
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării) ar avea un risc de contagiozitate mai mic nu este susținută probatoriu, fiind doar o aserțiune. Dat fiind că majoritatea dispozițiilor normative din anexele celor două acte contestate se referă la persoanele vaccinate sau trecute oficial prin boală, cele de mai sus ar fi suficiente pentru constatarea caracterului inadecvat al tratamentului diferențiat pe care îl instituie (cercetarea caracterului necesar devenind, după cum s-a arătat, inutilă). Dat fiind
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
pct. I subpct. 1 din dispozitivul acesteia), și, astfel, referindu-se la fondul cauzei, aplicarea sa poate reprezenta doar o eroare de judecată, respectiv o greșeală de drept, care nu poate fi îndreptată pe această cale. ... 206. Câtă vreme hotărârea contestată este definitivă, aplicarea legii penale mai favorabile nu se poate realiza, prin prisma dispozițiilor art. 5 din Codul penal (care, prin definiție, se referă la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei), pe calea contestației în
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
se poată aduce modificări și completări. În acest caz, Camera decizională nu poate modifica substanțial obiectul de reglementare al inițiativei legislative, deci nu îl poate deturna de la finalitatea sa în procesul de adoptare a Legii învățământului preuniversitar. În procedura contestată nu a fost modificat substanțial obiectul de reglementare și, prin urmare, nu a fost modificată finalitatea acestuia. ... 73. În ceea ce privește motivele de neconstituționalitate intrinsecă, se arată că alin. (1) și (2) ale art. 101 din lege sunt constituționale
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
3 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2020 și dispozițiilor art. 1 pct. 6 și 7 din Hotărârea Guvernului nr. 935/2020, până la soluționarea definitivă a cauzei. ... În motivarea cererii se arată că, raportat la dispozițiile art. 53 din Constituție: 1. dispozițiile contestate sunt neconstituționale; ... 2. dispozițiile contestate nu sunt necesare și proporționale; ... 3. dispozițiile contestate nu sunt motivate; ... 4. dispozițiile contestate creează situații discriminatorii. ... I. Cu privire la cererea de anulare a dispozițiilor din cele trei acte administrative normative ... 1. Neconstituționalitatea restrângerilor
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
856/2020 și dispozițiilor art. 1 pct. 6 și 7 din Hotărârea Guvernului nr. 935/2020, până la soluționarea definitivă a cauzei. ... În motivarea cererii se arată că, raportat la dispozițiile art. 53 din Constituție: 1. dispozițiile contestate sunt neconstituționale; ... 2. dispozițiile contestate nu sunt necesare și proporționale; ... 3. dispozițiile contestate nu sunt motivate; ... 4. dispozițiile contestate creează situații discriminatorii. ... I. Cu privire la cererea de anulare a dispozițiilor din cele trei acte administrative normative ... 1. Neconstituționalitatea restrângerilor de drepturi și libertăți dispuse
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
7 din Hotărârea Guvernului nr. 935/2020, până la soluționarea definitivă a cauzei. ... În motivarea cererii se arată că, raportat la dispozițiile art. 53 din Constituție: 1. dispozițiile contestate sunt neconstituționale; ... 2. dispozițiile contestate nu sunt necesare și proporționale; ... 3. dispozițiile contestate nu sunt motivate; ... 4. dispozițiile contestate creează situații discriminatorii. ... I. Cu privire la cererea de anulare a dispozițiilor din cele trei acte administrative normative ... 1. Neconstituționalitatea restrângerilor de drepturi și libertăți dispuse prin hotărâri ale Guvernului, la propunerea Comitetului Național
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate. Totodată, conform dispoziților art. 135 din Constituție (1) Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență. (2) Statul trebuie să asigure: a) libertatea comerțului Prin dispozițiile contestate s-a anulat libertatea economică și comercială a persoanelor juridice și fizice care-și desfășoară activitatea în domeniul restaurantelor și cafenelelor. Hotărârile de Guvern nu sunt legi în sensul art. 53 din Constituție. Potrivit considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 152/2020
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
soluționare a cererii. Prin urmare, partea reclamantă este obligată să facă dovada îndeplinirii procedurii administrative prealabile și, potrivit art. 12 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, va depune la dosarul cauzei copia plângerii prealabile privind actul administrativ contestat (pentru identitate cu obiectul prezentei acțiuni), având înscrise data introducerii și numărul de înregistrare la autoritatea pârâtă. De asemenea, această obligație este expres prevăzută și în art. 193 din Codul de procedură civilă, în care se menționează că în cazurile
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
din minuta întâlnirii președinților secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, care a avut loc în perioada 17-18 octombrie 2019, la Curtea de Apel Craiova. Prin urmare, faptul că prevederile contestate ale hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și nr. 967/2020 ar vătăma vreun interes legitim public nu dispensează pe reclamante de obligația de a justifica cererea de suspendare și anulare din perspectiva interesului personal, direct și actual. Cu toate acestea
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
raporturile juridice materiale și procesuale dintre părți, nu au fost atacate, instanța având obligația de a respecta și de a da deplină eficiență prevederilor acestora. Dincolo de aceste aspecte, ceea ce interesează nemijlocit în soluționarea acțiunii este faptul că prevederile contestate ale hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și nr. 967/2020 nu produc efecte directe asupra societăților reclamante, iar măsurile ce se solicită a fi dispuse de către instanță nu ar putea să le asigure vreun folos practic. Părțile reclamante au
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
privința legalității actelor administrative atacate, aspectele invocate ținând de fondul cauzei, fără a putea fi dezlegate printr-o examinare sumară sau o simplă antamare a acestuia, cum se procedează la soluționarea unei cereri de suspendare. Contrar susținerilor părților reclamante, actele contestate au fost emise în conformitate cu prevederile legale indicate în preambul și în limitele Legii nr. 55/2020, având la bază principiul priorității interesului public, astfel că nu se poate discuta despre un exces de putere în impunerea restricțiilor, acestea fiind
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
de excepție, limită, iar reclamantele nu au făcut dovada unor astfel de cazuri și nici nu au precizat în concret pericolul iminent care nu poate fi înlăturat decât prin suspendarea actului atacat. Dincolo de aceste aspecte, în ipoteza suspendării prevederilor contestate ale hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și nr. 967/2020, reclamantele nu ar putea obține nicicum „prevenirea unei pagube iminente“, întrucât prevederile contestate au produs deja efecte, fiind emise mai multe hotărâri ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Iași
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
respectarea unui just echilibru între conținutul dreptului subiectiv ori al interesului legitim privat căruia i s-ar fi putut aduce atingere și interesul public pe care autoritatea emitentă are obligația să îl ocrotească, susținerile reclamantelor nu pot justifica suspendarea prevederilor contestate ale hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și nr. 967/2020. În concluzie, întrucât nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege, iar susținerile părților reclamante nu sunt în măsură să susțină neoportunitatea aplicării prevederilor hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
prevederile art. 108 din Constituția României, republicată, și cele ale art. 3, 4 , 6 și art. 71 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare. Hotărârile contestate au fost adoptate de Executiv, astfel cum reiese și din notele de fundamentare ale acestora, prin însușirea proiectelor inițiate de Ministerul Afacerilor Interne, dar și de alte organe de specialitate ale administrației publice centrale cu atribuții în acest domeniu. La
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]