2,327 matches
-
cauzalitate. Modalitate prin care anticiparea finalității redevine cauzalitate este o retroacțiune de tip feed-forward. Dacă (fb) intră în funcție după atingerea finalității, prin reinvestirea efectelor în cauze, feed-forward-ul acționează preventiv, controlând secvențial avansarea către finalitatea urmărită. „Mecanismul feed-forward exprimă virtuți contextuale, creează variante multiple, faze intermediare” (Bîrliba, C., 1987, p. 58). Apelul la acest mecanism de reglare permite adaptarea din mers a procesului în curs Ă comunicare sau învățare Ă pe baza sesizării anticipate a posibilităților care apar și care prefigurează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dețin o importanță majoră (Sternberg, 1985a): a) capacitatea de sinteză, de a privi lucrurile din perspective noi și de a depăși limitele gândirii convenționale; b) capacitatea de analiză, prin care se pot diferenția ideile prolifice de cele sterile; c) capacitatea contextuală practică de a ști cum pot fi convinși alții alții de valoarea ideilor proprii - de a le vinde altora. Corelarea celor trei capacități joacă, de asemenea, un rol important. În absența celorlalte, capacitatea analitică generează o gândire predominant critică, dar
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
gândire predominant critică, dar lipsită de creativitate. Capacitatea sintetică, în lipsa celorlalte două, duce la formarea de idei noi, fără a le supune unei analize riguroase necesare în primul rând evaluării potențialului lor, iar în final aplicării lor eficiente. Iar capacitatea contextuală practică, în lipsa celorlalte două capacități, poate duce la transmiterea unor idei nu datorită pertinenței conținutului lor, ci mai curând datorită prezentării lor convingătoare. Referitor la cunoaștere, individul trebuie, pe de o parte, să dețină suficiente informații despre un domeniu înainte
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ia naștere creativitatea. Consecințele educației asupra creativității sunt considerabile, iar cercetătorii au început să investigheze modul în care abordările sistemice pot facilita dezvoltarea unor medii ce favorizează creativitatea în cadru educațional (Plucker, 1994b). Luând în considerare progresele recente de analiză contextuală a creativității, volumul insuficient de investigații psihometrice nu constituie un fapt surprinzător. În prezent, cercetătorii caută să descopere variabilele de mediu specifice productivității creative, în speranța că evaluarea factorilor contextuali va permite crearea și implementarea unor climate capabile să promoveze
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
educațional (Plucker, 1994b). Luând în considerare progresele recente de analiză contextuală a creativității, volumul insuficient de investigații psihometrice nu constituie un fapt surprinzător. În prezent, cercetătorii caută să descopere variabilele de mediu specifice productivității creative, în speranța că evaluarea factorilor contextuali va permite crearea și implementarea unor climate capabile să promoveze performanțele creative în moduri mai eficiente decât cele ale școlilor și instituțiilor noastre. Pornind de la studii de management și creativitate organizațională desfășurate pe o perioadă de câțiva ani (vezi Amabile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
intellectually gifted”, Developmental Neuropsychology, 11, pp. 415-443. Okuda, S.M., Runco, M.A., Berger, D.E. (1991), „Creativity and the finding and solving of real-world problems”, Journal of Psychoeducational Assessment, 9, pp. 45-53. Oldham, G.R., Cummings, A. (1996), „Employee creativity: Personal and contextual factors at work”, Academy of Management Journal, 39, pp. 607-634. O’Quin, K., Besemer, S.P. (1989), „The development, reliability, and validity of the revised creative product semantic scale”, Creativity Research Journal, 2, pp. 267-278. Osborn, A.A. (1963), Applied imagination
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
constitui un punct de plecare. Există o serie de instituții mai obscure, uneori cu un statut mai curând de tranziție, precum festivalul studențesc european Wanderjahr și „colegiile invizibile” descrise de unii sociologi. Abordarea este elaborată ulterior sub titlul de „Cadru contextual”. Deocamdată, principalul aspect pe care intenționăm să îl evidențiem este că există numeroase moduri de scindare a vieții creative în activitățile sociale pe care le incumbă. Deși concepțiile lui Karl Marx au ieșit din vogă, cu puțin timp în urmă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nu a făcut altceva decât să conceapă o perspectivă nouă și să decidă să reanalizeze fiecare aspect al respectivei perspective. Datoria noastră de cercetători ai studiului de caz este să descoperim cum a luat naștere noua perspectivă. Aspectul 8: Cadre contextuale Pe lângă interesul primar față de anumite aspecte ale dezvoltării activității creatorului, studiul de caz trebuie să țină seama de o serie de contexte sau sisteme contextuale (Csikszentmihalyi, 1988) în cadrul cărora se desfășoară activitatea creativă. Primul dintre ele se regăsește în domeniile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
studiului de caz este să descoperim cum a luat naștere noua perspectivă. Aspectul 8: Cadre contextuale Pe lângă interesul primar față de anumite aspecte ale dezvoltării activității creatorului, studiul de caz trebuie să țină seama de o serie de contexte sau sisteme contextuale (Csikszentmihalyi, 1988) în cadrul cărora se desfășoară activitatea creativă. Primul dintre ele se regăsește în domeniile de activitate cele mai relevante pentru activitatea studiată. Al doilea constă în creațiile și obiectivele generale ale individului, așa cum sunt relevate de sistemul de activități
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
g) curiozitate vie; h) intuiție. Teoriile lor implicite despre inteligență cuprindeau șase componente: a) capacitatea reală de a rezolva problemele; b) talent în exprimarea verbală; c) echilibru și integrare intelectuale, ( d) concentrarea forțelor asupra țintei și atingerea ei; e) inteligență contextuală (adică inteligență în viața de zi cu zi); f) gândire fluidă. Așadar, cele două structuri au o porțiune suprapusă - de exemplu, importanța stabilirii și atingerii țintelor și a gândirii în mod flexibil (fluid) și fără idei înrădăcinate. Când le-a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fost mai creativi atunci când nu se așteptau la evaluare. Nu s-a constatat nici un efect al evaluării la subiecții care nu avuseseră puțin mai devreme ocazia de a fi creativi. Impactul concurenței asupra creativității poate fi afectat și de influențe contextuale. Cercetări care nu au avut un caracter experimental asupra efectelor concurenței la locul de muncă au arătat că rezultatele creative sunt mai bune atunci când concurența este între grupuri, nu în interiorul grupurilor (Amabile, 1988; Amabile și Gryskiewicz, 1987). Considerăm că în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
În felul acesta, traiectoria lor era dominată de o tensiune între valoarea „respect”, datorată prestigiului originilor lor, și valoarea „bogăție materială” ce putea fi considerată cel mult ca un scop ce urma să fie atins (ibidem, p. 13). Printre factorii contextuali ce trebuie luați în considerație pentru a-i repera pe membrii actuali sau potențiali ai elitei, trebuie amintită și noțiunea de criză. Atunci când o criză, de orice natură ar fi ea, afectează corpul social, anumite grupuri reacționează mai eficient decât
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
simplificare, utilizez o dihotomie între planurile teoretic și empiric, evaluând separat avantajele aduse de utilizarea i.. Cum în realitate diferența dintre cele două planuri nu este atât de clară, existând deseori suprapuneri și complementări (interdependențe), aceste avantaje pot fi nuanțate contextual: numărul aspectelor teoretice și empirice implicate, crearea unui sistem de instituții complementare sau interdependente (indiferent dacă relația de interdependență este simetrică - de exemplu, Primăria și Consiliul Local) sau impunerea unor standarde instituționale pentru atingerea unor obiective (cazul criteriilor de la Copenhaga
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în care acesta se realizează transformă acești piloni. I. afectează, în mod direct, dezvoltarea sistemului social prin mecanismele pe care le dezvoltă, o bună parte dintre acestea fiind prezentate și explicate anterior. Tratarea exhaustivă a conceptului implică particularizarea unor aspecte contextuale ce fac obiectul studiilor individuale. Conceptele ce stau la baza i., definițiile și atributele sale, precum și importanța în plan teoretic și practic dovedesc complexitatea acesteia. Utilitatea sa pentru dezvoltarea socială impune conceptul de i. drept unul esențial pentru analizele la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Pactului Ribbentrop-Molotov, care reprezintă un tip distinct de tratate internaționale, deși au un fond comun cu cel al alianțelor. Însă distincția dintre cele două tipuri de alianță este destul de vagă, având în vedere că ele trebuie în mod constant interpretate contextual, în sensul că, de pildă, o alianță poate avea un caracter ofensiv față de unii actori ai sistemului și defensiv față de alții... Mai mult decât atât, alianțele defensive pot nutri obiective care sunt prin natura lor profund ofensive sau poate existe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a lungul timpului, din necesitatea de a răspunde unor nevoi imediate, generate de reformele economice. Problematica complexă a politicilor sociale în domeniul protecției familiei și copilului, a protecției persoanelor cu dizabilități a necesitat adaptări și schimbări legislative impuse de realitatea contextuală și cerințele adaptării la integrarea europeană. Având în vedere aceste circumstanțe, putem lua în calcul existența unor puncte forte în protecția copilului, și anume: garantarea de către stat a protecției copilului împotriva oricăror forme de violență, inclusiv sexuală, vătămare ori abuz
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
practici cu caracter opresiv și antidemocratic; - limitarea /eliminarea posibilității unor decizii subiective și a abuzului de putere; - eliminarea monopolului unor grupuri de interese în sfera activităților de asistență socială; - răspunsul la cerințele de adaptare flexibilă a activităților practice la schimbările contextuale; - analiza cu realism a oportunităților de finanțare a activităților pe baza priorităților stabilite; - evidențierea transparenței în actul decizional și în utilizarea resurselor financiare și umane din sistemul instituțional public, privat, nonguvernamental; - articularea permanentă a cerințelor curriculare la nevoile practicii profesionale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
care se întâlnesc între frecvența reală a scenelor de violență și percepția asupra ei în cazul desenelor animate și al filmelor. Pentru această problemă, o abordare pertinentă ar fi cea din perspectiva teoriilor despre comunicare, în speță teoria situațională sau contextuală a comunicării. Conform acesteia, așteptările destinatarului și arhiva comunicațională pe care o posedă sunt în măsură să contribuie la construcția conținutului comunicat. Astfel, la vârste mici, copilul pătrunde în „logica poveștii”, duce ficțiunea în spațiul fantasticului cu care este familiarizat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
DURNESCU, Universitatea București Problema definirii conceptului de probațiune este una deopotrivă dificilă și importantă. Este dificilă pentru că, așa cum mulți specialiști o arată (Kalmthout și Derks, 2000; Demers, 1997; Hamai et al., 1995), probațiunea reprezintă un concept deschis, flexibil la interpretări contextuale. Așa se explică de ce multe țări utilizează termenul de probațiune, însă, analizând legislația acestora, rezultă că în unele țări probațiunea desemnează o arie largă de intervenții, cum ar fi întocmirea de referate de evaluare, oferirea de alternative la justiția clasică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
alegere mai atentă a acestora, pe baza analizei muncii, fie prin folosirea unor modele de performanță în muncă (Robertson și Smith, 2001). În legătură cu performanțele în muncă, Borman și Motowidlo (1993) fac distincția între performanța în sarcina de muncă și performanța contextuală. Performanța în sarcina de muncă este eficiența cu care angajatul realizează activități recunoscute formal ca parte a slujbei, activități care contribuie la realizarea scopurilor organizației, fie direct, ca parte în procese tehnologice sau indirect prin oferirea de resurse (materiale și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fie direct, ca parte în procese tehnologice sau indirect prin oferirea de resurse (materiale și servicii) necesare proceselor tehnologice. Performanța în sarcina de muncă este specificată în fișele de post și este folosită extensiv în dezvoltarea criteriilor de performanță. Performanța contextuală constă în manifestarea unor comportamente pro-sociale, care promovează bunăstarea individuală sau a grupurilor din organizație, precum altruismul, cinstea, bunătatea și dezvoltarea personală. O meta-analiză a literaturii de specialitate realizată de Viswesvaran și Ones (2000) scoate în evidență faptul că dimensiunile
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în muncă (vezi figura 4.3.3.1.). Referitor la criteriile de evaluare, cea mai importantă schimbare din ultimii ani este lărgirea conceptului de performanță în muncă, astfel încât performanța nu include doar performanța efectivă în realizarea sarcinilor ci și performanța contextuală sau comportamentul organizațional civic (engl. organizational citizenship behaviour) (Borman și Motowidlo, 1997; Coleman și Borman, 1999). Figura 4.3.3.1.. Acuratețea metodelor de selecție. 4.3.3.1. Metode de selecție Vom discuta în continuare câteva metode care pot
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
1984). Performance appraisal: assessing human behavior at work, Boston, Kent publ, Bliesener, T. (1996). Methodological moderators in validating biographical data in personnel selection, Journal of Occupational & Organizational Psychology, 69, 107-120 Borman W.C., Motowidlo, S.J. (eds) (1997). Organizational citizenship behavior and contextual performance, Human Performance. 10, 69-192 Borman W.C., Motowidlo, S.J. (1993). Expanding the criterion domain to include elements of contextual performance, în Schmidt, N., Borman, WC, (eds). Personnel selection in organizations, San Francisco, Josey Bass. Borman, W.C., Brush, D.H. (1993). More
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
data in personnel selection, Journal of Occupational & Organizational Psychology, 69, 107-120 Borman W.C., Motowidlo, S.J. (eds) (1997). Organizational citizenship behavior and contextual performance, Human Performance. 10, 69-192 Borman W.C., Motowidlo, S.J. (1993). Expanding the criterion domain to include elements of contextual performance, în Schmidt, N., Borman, WC, (eds). Personnel selection in organizations, San Francisco, Josey Bass. Borman, W.C., Brush, D.H. (1993). More progress towards a taxonomy of managerial performance requirements, Human Performance, 6, 1-21 Bretz, R.T., Judge T.A. (1998, Realistic
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
to work and organizational psychology. Blackwell Publishers Cole, G.A. (2000). Managementul personalului. București, Editura CODECS Coleman V., Borman, W. (1999). Investigating the underlying structure of the citizenship performance domain. Human Resources Research Review. 12, 63-88 Conway J.M. (1999). Distinguishing contextual performance from task performance for managerial jobs. Journal of Applied Psychology, 84, 485-505 Cooper, C.L., Robertson, I.T. (eds,) (1999). International Review of Industrial & Organizational Psychology. Wiley, New York Eder, R., Harris, M, (eds,) (1998). The employment interview: theory, research and practice
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]