1,033 matches
-
strategii scripturale 170. În plus, autorii înșiși recunosc intenția de recuperare a modelului caragialian și pe această dimensiune a opțiunii pentru textul concentrat sau constituit din fragmente. Pledoaria pentru un astfel de gen se face prin recursul frecvent la tranșarea continuumului textual în fâșii de dimensiuni reduse, în bruiaoane și secvențe uneori doar vag relaționate, dar și prin explicita expunere teoretică a noului tip de discurs. În Știați că, spre a da un singur exemplu, Emil Paraschivoiu jonglează cu termeni multipli
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
din Nesfârșitele primejdii, interpolările sau ruperile de nivel din Breviarul (Historia calamitatum), obsesia parantezelor, sub forma povestirii în povestire, incluzând vise în vise, din Toxicologia sau dincolo de bine și dincoace de rău etc. sunt tot atâtea modalități de fracționare a continuumului narativ tradițional. Revigorând proza scurtă, Costache Olăreanu excelează ca autor de schițe și portrete, dar și de simple bruioane, însemnări, tablete, vădind aceeași vocație de miniaturist pînă și în romanele sale Confesiuni paralele, Avionul de hârtie, Dragoste cu vorbe și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cât și în cel al teoriei, expusă direct în Câteva păreri și O bună lectură. În concluzie, caragialismul se manifestă în proza scriitorilor târgovișteni în primul rând prin asimilarea constructivă a unor intuiții "textualiste" precum mozaicarea discursului, inventarierea și fărămițarea continuumului ficțiunii, indeterminarea, ambiguizarea sau transparența textuală, conștientizarea actului creativ. Experimentul caragialian devine model stimulativ, exercitând, cum am văzut, o influență productivă concretizată într-un nou tip de scriitură, caracterizată esențial print-un înalt grad de originalitate în peisajul extrem de diversificat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
le pune în povestire: arhetipuri sau simboluri adânci, sau doar simple sinteme anecdotice."422 Mitul este îmbinarea reciprocă dintre imagine și simbol, afirmă Gilbert Durand 423, imaginea, vizuală sau verbalizată, fiind, conform lui Wunenburger, intermediarul între percepție și concept, un "continuum indivizibil între un sens propriu și unul figurat, care dezvăluie o veritabilă profunzime semantică".424 Deși sunt parte a unui câmp autonom, cu viață proprie, imaginile se transformă în timp, în diferite epoci culturale, multiplicându-se în fascicule ori "bazine
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
dessinée au Quebec", în Communication et lagages, nr. 96, 1993, pp. 46-62. Feifer, Jules (ed.), The Great Comic Book Heroes, Bonanza Books, New York, 1965. Fingeroth, Danny, Superman on the couch. What superheroes really tell us about ourselves and our society, Continuum, New York, 2004. Fleisher, Michael, Encyclopedia of Comic Book Heroes I: Batman, Macmillan, New York, 1976. Fleisher, Michael, Encyclopedia of Comic Book Heroes II: Wonder Woman, Macmillan, New York, 1976. Fleisher, Michael, The Great Superman Book, Harmony Books, New York, 1978. Fleming, Robert Loren
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Nu ai putința să cercetezi această amorțeală, acest amestec de bine și de rău. E o liniște În neputința asta, care durează până ce revolta Îți biruie ființa și atunci probabil urli și adormi. Treci În somn plutind. Totul pare un continuum care te absoarbe nesătul. Simți ceva cald care te inundă, prelungindu-se pe burtă, pe picioare și pe mâini. Un miros cu care ești obișnuit, apoi totul din cald devine de un rece stăruitor. Ești Înfășat, precum sunt Înfășați toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
bis, Între orele 16-20, profesor doctor Gheorghe Dinulescu tocmai scrie un articol intitulat: „Constituția văzută de medicii veterinari”, biletele de cinci milioane circulă de mult pe piață, iar tărâța se vinde la depozitul Federalei din strada Veseliei nr. 5. Un continuum care te absoarbe În nesătul. Momente de relaxare când te simți ca și cum ai cuprinde În tine greutatea Întreagă a acestei lumi. Poți să-ți pierzi timpul aiurea... Căscând gura prin oraș... Sau abuzând de somn... Și timpul trece fără folos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
discreditată doar datorită pretențiilor exagerate ale unor promotori surescitați. Realizând o sistematizare a diverselor tendințe manifestate sub cupola "analizei discursive", N. Phillips și C. Hardy (2002) ordonează multitudinea de orientări analitice prin două axe: a) axa verticală constă dintr-un continuum între text și context; b) axa orizontală are la un pol abordarea constructivistă, iar la cealaltă extremă abordarea critică. Mai jos este redată schema întocmită de autori: Figura 6. Cadrul și tipologia analizei discursive Sursa: N. Phillips și C. Hardy
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
the 1970s: Themes and Variations, Rutgers University Press, New Brunswick, NJ, 2007. Furedi, Frank, Therapy Culture: Cultivating Vulnerability in an Uncertain Age, Routledge, Londra și New York, 2003. , Culture of Fear Revisited: Risk-taking and the Morality of Low Expectation, Fourth edition, Continuum, New York și Londra, 2006. Gates, Jr., Henry Louis, Loose Canons: Notes on the Culture Wars, Oxford University Press, Oxford și New York, 1992. Giddens, Anthony, The Consequences of Modernity, Polity Press, Cambridge, 1990. Gimlin, Debra L., Body Work : Beauty and Self-image
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
intensă și de o durată determinată a individului. Privită longitudinal, de-a lungul întregii vieți a individului, învățarea permanentă privilegiază învățarea formală, desfășurată în instituții specializate de educație și formare și finalizată prin obținerea unor calificări și diplome recunoscute oficial. Continuumul învățării permanente exprimat de sintagma lifewide learning aduce în prim-plan învățarea non-formală (desfășurată odată cu traseul principal al educației și formării, în contexte formale sau mai puțin formalizate și care nu conduce la obținerea unor certificate formalizate) și învățarea informală
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe termen lung, în mod continuu și permanent, progresul social și uman. 3. Încurajarea inovației în predare și învățare. Este vorba despre promovarea acelor forme și modalități, metode și strategii, de creare a unor contexte educațional-formative stimulative, care să asigure continuumul învățării permanente de-a lungul întregii vieți a individului: învățarea în grup, realizată prin cooperare și colaborare, în care profesorul/formatorul devine facilitator, consilier, mediator și mentor al învățării eficiente și durabile, este obiectivul prioritar al politicilor educaționale de inovare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și formare, inclusiv a persoanelor cu nevoi speciale, a comunităților dispersate și izolate. Accesul la educație 24 de ore din 24 permite folosirea judicioasă a timpului, existând posibilitatea alocării unei părți flexibile a acestuia învățării și formării individuale. Așadar, un continuum al învățării pe toată durata vieții individului este astăzi o necesitate. Cunoștințele, competențele și aptitudinile dobândite în perioada copilărieiși adolescenței în familie, în școală sau în universitate nu mai sunt valabile pe întreaga durată a existenței individului, ci trebuie revizuite
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Informatică Socială, nr. 5. Gugel, G. (2002), Metode de lucru în educația adulților, Editura Waldpress, Timișoara. Gustafson, K.L. (1996), „Instructional Design: Models”, în A. Tuijnman (coord.), International Encyclopedia of Adult Education and Training, Pergamon, New York. Hayes, A. (2006), Teaching Adults, Continuum, Londra. Heimlich, J.; Norland, E. (1994), Developing Teaching Style in Adult Education, Jossey-Bass Publishers, San Francisco. Hillier, Y. (2005), Reflective teaching in further and adult education, Continuum, Londra. Hybels, S.; Weaver, R. (1986), Communicating Effectively, Random House, New York. Jarvis, P.
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Encyclopedia of Adult Education and Training, Pergamon, New York. Hayes, A. (2006), Teaching Adults, Continuum, Londra. Heimlich, J.; Norland, E. (1994), Developing Teaching Style in Adult Education, Jossey-Bass Publishers, San Francisco. Hillier, Y. (2005), Reflective teaching in further and adult education, Continuum, Londra. Hybels, S.; Weaver, R. (1986), Communicating Effectively, Random House, New York. Jarvis, P. (1995), Paradoxes of Learning: on becoming an indivudual in society, Jossey-Bass Publishers, San Francisco. Jarvis, P. (coord.) (2002, 2006), The theory and practice of teaching, Routdlege, Londra
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
intensă și de o durată determinată a individului. Privită longitudinal, de-a lungul întregii vieți a individului, învățarea permanentă privilegiază învățarea formală, desfășurată în instituții specializate de educație și formare și finalizată prin obținerea unor calificări și diplome recunoscute oficial. Continuumul învățării permanente exprimat de sintagma lifewide learning aduce în prim-plan învățarea non-formală (desfășurată odată cu traseul principal al educației și formării, în contexte formale sau mai puțin formalizate și care nu conduce la obținerea unor certificate formalizate) și învățarea informală
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe termen lung, în mod continuu și permanent, progresul social și uman. 3. Încurajarea inovației în predare și învățare. Este vorba despre promovarea acelor forme și modalități, metode și strategii, de creare a unor contexte educațional-formative stimulative, care să asigure continuumul învățării permanente de-a lungul întregii vieți a individului: învățarea în grup, realizată prin cooperare și colaborare, în care profesorul/formatorul devine facilitator, consilier, mediator și mentor al învățării eficiente și durabile, este obiectivul prioritar al politicilor educaționale de inovare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și formare, inclusiv a persoanelor cu nevoi speciale, a comunităților dispersate și izolate. Accesul la educație 24 de ore din 24 permite folosirea judicioasă a timpului, existând posibilitatea alocării unei părți flexibile a acestuia învățării și formării individuale. Așadar, un continuum al învățării pe toată durata vieții individului este astăzi o necesitate. Cunoștințele, competențele și aptitudinile dobândite în perioada copilărieiși adolescenței în familie, în școală sau în universitate nu mai sunt valabile pe întreaga durată a existenței individului, ci trebuie revizuite
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Informatică Socială, nr. 5. Gugel, G. (2002), Metode de lucru în educația adulților, Editura Waldpress, Timișoara. Gustafson, K.L. (1996), „Instructional Design: Models”, în A. Tuijnman (coord.), International Encyclopedia of Adult Education and Training, Pergamon, New York. Hayes, A. (2006), Teaching Adults, Continuum, Londra. Heimlich, J.; Norland, E. (1994), Developing Teaching Style in Adult Education, Jossey-Bass Publishers, San Francisco. Hillier, Y. (2005), Reflective teaching in further and adult education, Continuum, Londra. Hybels, S.; Weaver, R. (1986), Communicating Effectively, Random House, New York. Jarvis, P.
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Encyclopedia of Adult Education and Training, Pergamon, New York. Hayes, A. (2006), Teaching Adults, Continuum, Londra. Heimlich, J.; Norland, E. (1994), Developing Teaching Style in Adult Education, Jossey-Bass Publishers, San Francisco. Hillier, Y. (2005), Reflective teaching in further and adult education, Continuum, Londra. Hybels, S.; Weaver, R. (1986), Communicating Effectively, Random House, New York. Jarvis, P. (1995), Paradoxes of Learning: on becoming an indivudual in society, Jossey-Bass Publishers, San Francisco. Jarvis, P. (coord.) (2002, 2006), The theory and practice of teaching, Routdlege, Londra
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o nouă imagine; • A treia etapă prefigureză o influență mai substanțială a Noilor tehnologii informaționale și comunicaționale (NTIC), ca “sistem de învățare” ce va determina modificări în definirea obiectivelor educaționale, reorganizarea conținuturilor, în manieră interdisciplinară, integrată, modulară, adaptarea metodologică pe continuum-ul predare-învățare-evaluare, redimensionarea competențelor profesorilor și chiar o nouă filosofie și deontologie a profesiei. Așadar, putem vorbi de apariția “sistemelor expert” formate din: baza de cunoștințe (de date), cât mai apropiată de realitate; programul (structura de soluționare a problemelor) și
UTILIZAREA NOILOR TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ÎN PROCESUL EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Monica Trupină, Ada Burescu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_884]
-
Importanța spațiului a fost aproape anulată pentru actorii sociali care, deși fizic sunt separați de mari distanțe, funcțional se Întâlnesc simultan În același spațiu. După D. Held, A. M. Grew, D. Goldblatt și J. Perraton, globalizarea poate fi localizată pe un continuum alături de local, național și regional. La un capăt al continuum-ului se află rețelele sociale și economice construite local și național, iar la celălalt pol se află relațiile și rețelele sociale și economice care s ecristalizează la scara mai largă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
deși fizic sunt separați de mari distanțe, funcțional se Întâlnesc simultan În același spațiu. După D. Held, A. M. Grew, D. Goldblatt și J. Perraton, globalizarea poate fi localizată pe un continuum alături de local, național și regional. La un capăt al continuum-ului se află rețelele sociale și economice construite local și național, iar la celălalt pol se află relațiile și rețelele sociale și economice care s ecristalizează la scara mai largă a interacțiunilor regionale și globale. George Soros (2002, p. 23
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
față de un anumit tip de hrană. 3.3.1. Locul asertivității În dinamica influenței sociale. Ce este asertivitatea? Opțiunea individului pentru asertivitate se situează În cadrul influenței sociale În zona rezistenței la influență, Între independență și sfidare. Zona suportării influenței În continuumul influenței sociale cuprinde obediența, complezența și conformitatea (Sharon S. Brehm, M. S. Kassin, 1990, 392) (v. fig.2). Folosind termenul de influență socială, ne referim la modul În care oamenii sunt influențați de presiunea reală sau imaginară exercitată de alți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
gândire rațională la starea de gândire imaginativă. Omul își îmbogățește "cunoașterea-conștientă" în starea de veghe și o consolidează în starea de somn. Toți oamenii visează, dar nu toți oamenii au capacitatea de a-și aminti visele. Creierul viu este un continuum de cunoaștere-conștiință, cu alternări în două algoritme: de somn și de veghe. În somn, creierul trece la modul de cunoaștere-conștiință imaginativă, care coincide cu definiția celor trei grade de cunoaștere a adevărului descrise de Spinoza: primul grad este imaginativ-confuz, al
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
de optimizare a acestor activități. ROLUL JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC ÎN ACTIVITĂȚILE FORMATIVE Jocul didactic matematic are un rol deosebit în amplificarea acțiunii formative a grădiniței prin faptul că poate fi inclus în structura activității comune, realizând în felul acesta un continuum între activitatea de învățare și cea de joc. Aceasta depinde însă de modul în care educatoarea știe să asigure concordanța între tema jocului și materialul didactic existent, de felul în care știe să folosească cuvântul ca mijloc de îndrumare a
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]