4,988 matches
-
Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, vizează o chestiune diferită de cea incidentă în cauză. În considerentele deciziei, Înalta Curte nu a dezvoltat ipoteza suplimentării motivelor după împlinirea termenului de 15 zile, ci, din contră, a arătat expres că plângerea contravențională se circumscrie regimului juridic aplicabil cererilor introductive de instanță, conform art. 192 din Codul de procedură civilă (paragraful 65 din decizie), ceea ce presupune aplicabilitatea inclusiv a dispozițiilor art. 204 alin. (1) din Codul
DECIZIA nr. 49 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261311]
-
consuma alcool impuse persoanelor care au produs un accident. Așa fiind, prezumția instituită de art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, nu are la bază un criteriu aleatoriu și exterior conduitei făptuitorului, ci, din contră, vizează chiar activitatea acestuia, astfel că, dacă făptuitorul consumă alcool între momentul depistării în trafic și cel al recoltării propriu-zise, încălcându-se astfel obligația prevăzută de art. 78 alin. (1) din actul normativ menționat, rezultatul probelor biologice ar trebui să
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
Prin urmare, instituirea măsurii carantinei este condiționată de existența unor factori având fundamentare științifică și care justifică în mod obiectiv și rezonabil separarea fizică a persoanelor suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent înalt patogen. ... 37. Din contră, în măsura în care diferite situații - așa cum sunt faptul de a fi fost anterior infectat, ceea ce a dus la dezvoltarea imunității față de virus, vaccinarea, testarea care dovedește că persoana nu este infectată, sau alte asemenea situații - sunt
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
virusului de către o persoană care a avut contact cu o persoană infectată ori vine dintr-o zonă cu risc epidemiologic, se poate aprecia că instituirea măsurii carantinei nu este necesară. Legea nr. 136/2020 nu contrazice această concluzie, ci, din contră, o susține prin dispozițiile art. 2. ... 38. Aspectele invocate de autoarea excepției, care apreciază că prezentarea unui test care infirmă infectarea cu virusul SARS-CoV-2 ar trebui considerată ca fiind suficientă pentru a îndepărta suspiciunea de transmitere a acestui virus, reprezintă
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 5 mai 2022). ... 40. În sfârșit, cât privește dispozițiile art. 15 alin. (7) din Legea nr. 136/2020, Curtea constată că acestea nu conțin soluția legislativă criticată, ci, din contră, reglementează măsuri menite să asigure celeritatea soluționării acțiunilor formulate împotriva actelor administrative din această lege. ... 41. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art.
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
ale curților de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor cu competența de a stabili compunerea completelor. Curtea a apreciat că legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completelor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completelor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului
DECIZIA nr. 423 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262900]
-
ale curților de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor cu competența de a stabili compunerea completelor. Curtea a apreciat că legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completelor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completelor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului
DECIZIA nr. 451 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263080]
-
pe care acestea le exercită, pe necesitatea respectării rolului lor constituțional și pe colaborarea constituțională loială dintre acestea. Ignorarea acestor principii duce la adoptarea unei legi față de care Președintele nu își poate exercita dreptul de veto suspensiv sau, din contră, va putea uza de mai multe ori de acest drept cu privire la una și aceeași lege, dar cu conținut normativ diferit, după propria sa apreciere, ajungându-se la nesocotirea textului constituțional. Așadar, pronunțarea Parlamentului asupra legii, în limitele cererii
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
toate apărările și excepțiile pe care le-ar fi putut ridica și în contra persoanei vătămate, inclusiv împlinirea termenului general de prescripție extinctivă - art. 1.597 alin. (2) din Codul civil, persoana vătămată neputând distinge după cum cel ce reclamă în contra sa un prejudiciu ar fi persoana într-adevăr păgubită ori asigurătorul acesteia, dreptul subiectiv civil relativ ce i se opune fiind, în esență, unul și același, de reparație a pagubei suferite, tot unică fiind și obligația corelativă de reparație. ... 36. Cadrul
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
desemnare a membrilor completurilor, tocmai pentru că legea nu reglementează dacă aceasta se face aleatoriu sau prin nominalizare. Or, Curtea a reținut că legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului
DECIZIA nr. 496 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263991]
-
condițiile prevăzute de Codul de procedură penală, în sensul că nu este o recunoaștere totală a faptelor reținute în sarcina sa, sau dacă apreciază că probele administrate nu sunt suficiente. Acest aspect nu prejudiciază în niciun mod inculpatul, ci, din contră, garantează respectarea dreptului său la apărare, întrucât îi conferă acestuia posibilitatea de a solicita readministrarea probelor din cursul urmării penale, precum și posibilitatea de a propune probe noi pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei în scopul aflării adevărului. În situația
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel și prim-procuror. Această modificare riscă să creeze adevărate feude controlate de conducătorul parchetului sau al instanței și clientela sa. Nu există nicio justificare logică a acestei modificări propuse, din contră, existența unui vicepreședinte sau procuror-șef adjunct a cărui numire/revocare să nu depindă în niciun fel de conducătorul unității garanta existența în conducerea instanței sau parchetului a unei persoane cu rol de cenzor/monitor care să ajute la menținerea unui climat
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de o bună organizare a sistemului judiciar. ... 173. Cu privire la criticile aduse art. 43 alin. (2) și art. 75 alin. (5) din lege se arată că acestea nu încalcă principiul egalității prevăzut de art. 16 din Constituție, ci, din contră, reglementează o mai bună organizare a procesului în fața instanței de judecată în circumscripțiile în care minoritățile naționale au o pondere de cel puțin 50% din numărul locuitorilor. Textul legal criticat are la bază alin. (2) și (3) ale art.
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
în vedere că procedurile de revocare sunt diferit reglementate în privința celor două categorii de procurori, se constată că legiuitorul are o largă marjă de apreciere în a reglementa în mod corelativ o cauză de suspendare obligatorie, facultativă sau, din contră, să refuze expres o asemenea măsură ori să nu dispună nimic, lăsând aplicabile normele de contencios administrativ. În cauză, a ales să nu reglementeze o cauză de suspendare obligatorie, facultativă și nici să refuze suspendarea, situație în care devine aplicabilă
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
care aceștia funcționează. Faptul că pentru judecători și procurori sancțiunea disciplinară se aplică de către secția corespunzătoare a CSM nu înseamnă că și pentru magistrații-asistenți sau personalul de specialitate juridică asimilat magistraților tot secțiile trebuie să se pronunțe. Din contră, pentru situații juridice diferite, legiuitorul este în drept să reglementeze un tratament juridic diferențiat, ceea ce a și făcut, sancțiunea disciplinară urmând a fi aplicată de către președintele ÎCCJ, respectiv de către conducătorul instituției în care funcționează respectivul personal. ... 325
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
cu cea analizată, însă acest lucru nu înseamnă că este și constituțională pentru simplul motiv că ea deja face parte din dreptul pozitiv. Acesta nu poate fi un argument în sensul constituționalității art. 206 teza finală din legea criticată. Din contră, dispozițiile respective au aceleași probleme de constituționalitate pe care le-am evocat deja. În consecință, apreciem că art. 206 teza finală din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor este neconstituțional, iar obiecția de neconstituționalitate trebuia admisă cu privire la acesta
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
și aplicare a normei din perspectiva chestiunilor de drept. Se poate vorbi, astfel, despre o practică în curs de formare, ce justifică declanșarea mecanismului de prevenire a practicii neunitare prevăzut de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 24. Din contră, așa cum a precizat și creditoarea, tribunalul a reținut că în titlul executoriu figurează peste 8.000 de creditori (majoritatea dintre aceștia cesionând creanța), astfel încât pe rolul instanțelor au fost deja înregistrate foarte multe dosare (de ordinul miilor) având ca
DECIZIA nr. 2 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265180]
-
penal presupune, în mod axiomatic, o activitate generatoare de norme, așadar, de legislator pozitiv. Faptul că un act jurisdicțional, prin efectele sale, duce la încetarea de drept a normei juridice nu înseamnă că acest act este unul normativ, ci, din contră, reprezintă o expresie a dimensiunii atributive de competență a Constituției în accepțiunea căreia actul unei autorități poate duce la încetarea actului unei alte autorități, fără însă a se substitui acesteia. De asemenea, în această situație nu pot fi reținute nici
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
inculpatul să beneficieze de efectele acesteia în ciuda viciului de neconstituționalitate constatat de Curte. Or, în ceea ce privește dispozițiile declarate neconstituționale, ca urmare a celor două decizii ale Curții Constituționale, nu erau mai favorabile suspectului sau inculpatului, ci, din contră, prevedeau un regim juridic mult mai permisiv pentru organele judiciare, astfel cum s-a menționat în paragraful 32 al Deciziei Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018. Astfel, față de împrejurarea că forma incompletă în care s-au regăsit
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
24 noiembrie 2017, paragrafele 76-79). ... 33. Or, actul de imputare emis de comandantul sau șeful unității a cărei comisie a efectuat cercetarea administrativă nu poate fi considerat ca prezentând suficiente garanții de obiectivitate pentru a permite absența evaluării judiciare. Din contră, într-un raport de muncă (indiferent de natura sa - contract individual de muncă/raport de serviciu) nu se poate recunoaște chiar părții care se pretinde păgubită dreptul de a emite ea însăși, prin diversele sale structuri, un act având caracter de
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
există o regulă într-un sens sau altul, ambele modalități dând expresie ideii de instanță constituită potrivit legii. Niciun text constituțional sau convențional nu impune ca aceste completuri specializate să fie stabilite în mod nemijlocit și direct de legiuitor, din contră, rațiuni ce țin de flexibilitatea și suplețea reglementării pot determina legiuitorul să nu stabilească o obligație, ci o posibilitate de constituire a completurilor, caz în care evaluarea criteriilor care impun constituirea acestora trebuie realizată de organul de conducere al respectivei
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
în materie penală și a modului concret de desemnare a membrilor acestor completuri. Sub acest aspect, Curtea a reținut că legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată în materie penală sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Textul criticat dă expresie celei de-a doua ipoteze menționate, astfel că a reglementat doar competența organului administrativ de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție de a adopta regulamentul
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
avut o contribuție la dezvoltarea și îmbogățirea patrimoniului cultural național este calitatea actuală a acestora, aceea de pensionari. Altfel spus, sistemul de pensii de care aceștia aparțin nu prezintă nicio relevanță din punct de vedere social, economic ori legal. Din contră, prin instituirea unor condiții arbitrare, pe lângă principiul egalității, se încalcă art. 47 alin. (2) din Constituție. Pornind de la faptul că membrii uniunilor legal constituite, pensionați în baza unor legi speciale, nu pot beneficia de indemnizația prevăzută de Legea
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
prisma dispozițiilor constituționale [art. 15 alin. (2) din Constituție], tind să lămurească faptul că dispozițiile legii penale și contravenționale mai favorabile creează efectul dezincriminării. Acest aspect însă nu contravine dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. Din contră, dacă printr-un alt act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează; ... b) după cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 228/2007, reluată și în Decizia nr. 112/2014, contravenția, ca fapt antisocial, trebuie privită
DECIZIA nr. 66 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264694]
-
Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. ... 16. Astfel, Curtea a reținut ca fiind neîntemeiată critica raportată la art. 21 alin. (3) din Constituție privind dreptul la un proces echitabil, deoarece nu se refuză executarea hotărârilor judecătorești, ci, din contră, aceasta se recunoaște și legiuitorul își ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile și obiective stabilite în actul normativ contestat. Este adevărat că prin Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 289 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258755]