847 matches
-
construcția sa fiind terminată abia in 1320). Deși cea mai fascinantă parte a catedralei este clopotnița, a fost și cea care a cauzat cele mai multe probleme. Împreună cu turnul, ar fi adăugat 6397 de tone la greutatea întregii catedrale. Fără existența unor contraforturi, a arcelor de sprijin si a barelor de oțel, întreaga clădire s-ar fi prăbușit. Cu toate acestea, catedrala din Salisbury este cea mai înaltă clădire dinainte de 1400 care încă stă în picioare. Modificări importante în structura acesteia s-au
Catedrala din Salisbury () [Corola-website/Science/306729_a_308058]
-
al arhitecturii din Țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri înalte (6 m) și groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei); se mai află încăperi ale vechii case domnești și beciuri. Arhitectura îmbină elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente
Mănăstirea Sucevița () [Corola-website/Science/306901_a_308230]
-
inițial din zidul de incintă al mănăstirii. În prezent, se mai observă doar câteva ruine din acest zid (pe laturile de vest și de est ale turnului). Clădirea turnului este sprijinită pe laturile de nord și de vest de două contraforturi înalte. Turnul are un plan pătrat cu latura de 8 m, un parter și trei etaje. Încăperile au bolți semicilindrice așezate alternativ pe direcții opuse (nord-sud, vest-est, nord-sud și vest-est). În încăperea de la parter se intră pe o ușă dispusă
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
prezintă elemente tipice de stil gotic, de la începutul secolului al XV-lea. În axul fațadei de vest se găseste un portal, terminat în arc frânt. Portalul vestic este decorat cu motive de frunze de stejar. Fațada de nord prezintă cinci contraforturi si un portal secundar (permanent inchis). Interiorul bisericii a fost deteriorat în urma unui incendiu în secolul al XVII-lea. Ornamentația interioară e în cea mai mare parte opera refacerilor ulterioare. Biserica (inițial romano-catolică) a trecut în anul 1564 (până în zilele
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche () [Corola-website/Science/306951_a_308280]
-
lucrărilor de restaurare a bisericii din 1504, stilul gotic timpuriu a fost modificat (la sanctuar și la sacristie) în stil gotic târziu, care se păstrează și astăzi. Consolele de azi sunt în stil Empire, iar clopotnița în stil baroc. Pe contrafortul de sud al corului stă inscripția 1504 (cu cifre gotice), anul finisării noii biserici. Biserică a fost ridicată de aceași echipa de constructori, care a lucrat și la Biserică Romano-Catolică din Turda Veche. Edificiul se prezintă că o biserică de
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă () [Corola-website/Science/306963_a_308292]
-
28 m, lățime 8 m, înălțime 11 m), cu altar poligonal, sacristie (pe latura de nord), un pridvor în fațadă de sud și un turn-clopotniță în cea de vest. Fațadele de nord și de sud, precum și corul, sunt sprijinite de contraforturi masive. Fațadele navei și ale corului sunt lipsite de elemente decorative. Intrarea principala în biserică se află pe latura de sud, deschisă sub pridvorul acoperit cu o bolta semicilindrica, susținută de un arc dublu. Înspre exterior, ferestrele se încheie în
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă () [Corola-website/Science/306963_a_308292]
-
secolul al XV-lea s-a construit în jurul bisericii un zid fortificat de forma elipsoidala, înalt de 4-5 m, cu 6 bastioane semicirculare și un bastion pătrat (bastionul pătrat a fost totodată și locuința clopotarului). Zidul a fost întărit cu contraforturi la intervale de 4-5 m. Din bastioanele semicirculare a mai rămas doar unul singur ("Turnul Pârcălabului"-"Pârcălab torony"), având incizat anul 1870. S-a păstrat până azi și bastionul pătrat, care servește de intrare în curte (“Turnul de intrare”). În
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă () [Corola-website/Science/306963_a_308292]
-
două orizonturi de înmormântare, unul contemporan bisericii noi, altul anterior acesteia. Faptul că două morminte orientate nord-sud sunt tăiate de fundațiile bisericii din secolul al XV-lea, indică posibilitatea practicării acestei orientări în mediul catolic, încă înainte de încetățenirea Reformei Protestante. Contrafortul nr.6 de pe latura de sud (spre Piața Republicii) a altarului are incizat în piatră anul 1478. Pe contraforturile nr.2 și 4 de pe peretele sudic sunt încrustați anii 1498 și 1504 (tot în cifre gotice). Biserica a fost construită
Biserica Romano-Catolică din Turda () [Corola-website/Science/306962_a_308291]
-
de fundațiile bisericii din secolul al XV-lea, indică posibilitatea practicării acestei orientări în mediul catolic, încă înainte de încetățenirea Reformei Protestante. Contrafortul nr.6 de pe latura de sud (spre Piața Republicii) a altarului are incizat în piatră anul 1478. Pe contraforturile nr.2 și 4 de pe peretele sudic sunt încrustați anii 1498 și 1504 (tot în cifre gotice). Biserica a fost construită în stil gotic, interiorul având inițial 3 nave. Nava principală, orientată est-vest, are lungimea de 50 m și lățimea
Biserica Romano-Catolică din Turda () [Corola-website/Science/306962_a_308291]
-
la data de 23 aprilie. Biserica Mănăstirii Hlincea impune prin proporțiile sale armonioase. Ea se înalță în mijlocul unei incinte spațioase, în formă de patrulater (cu laturi de câte 60 m), înconjurată de ziduri înalte, sprijinite în partea de vest de contraforturi puternice. În incinta mănăstirii se pătrundea inițial printr-o intrare boltită, aflată pe latura de vest, peste care se ridică o construcție de cărămidă, și pe sub turnul clopotniță, amplasat pe latura nordică. Astăzi intrarea se face numai prin partea de
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
pe sub turnul clopotniță, amplasat pe latura nordică. Astăzi intrarea se face numai prin partea de vest, turnul clopotniță făcând legătura cu un cimitir. Biserica Mănăstirii Hlincea este construită în plan triconc, cu turlă pe naos, cu pereții sprijiniți de patru contraforturi în trepte, dispuși, doi câte doi, la o oarecare distanță de absidele laterale. Există în această privință asemănări cu planul bisericii de la Aroneanu. Zidurile bisericii au 1 metru grosime. Pridvorul bisericii este deschis, fiind format din trei arcade largi, susținute
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
Aiud, cea a olarilor. Breasla olarilor apare ca beneficiind de privilegii din partea principilor transilvăneni încă din 1748, ei existând până în primele decenii ale secolului XX, sub formă de asociații sau ca meșteri independenți. Turnul a fost construit deasupra unui vechi contrafort de susținere a zidului vestic al cetății. Inițial a aparținut breslei frânghierilor, ulterior fiind donată asociației "Kalendas" sau "Sfântul Spirit". Turnul a fost primit de breasla lăcătușilor și fierarilor în secolul XVIII după distrugerea cetății de către trupele habsburge și ale
Cetatea Aiudului () [Corola-website/Science/307859_a_309188]
-
o încăpere cu rol de apărare, având practicate în ziduri metereze pentru tras cu pușca. În această turlă se intra printr-o ușă secretă, ascunsă în epocă de spătarul unei strane bisericești din pronaos. De asemenea, se remarcă și prezența contraforturilor laterale masive pe colțurile pridvorului. Gheorghe Balș constată că Bârnova ca elansare și zveltețe a formelor sale nu se ridică la nivelul Dragomirnei, deși arhitecții moldoveni din acea vreme au împrumutat planul acestei monumentale biserici. Biserica Mănăstirii Bârnova este împărțită
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
se ridică la nivelul Dragomirnei, deși arhitecții moldoveni din acea vreme au împrumutat planul acestei monumentale biserici. Biserica Mănăstirii Bârnova este împărțită, conform tradiției bizantine, în pridvor, pronaos, naos și altar. "Pridvorul" este dreptunghiular, sprijinit în exterior, la colțuri, de contraforturi masive. În interior are o boltă cu două calote, care sunt ornamentate de jur împrejur de torsade timbrate cu scuturi mici. "Pronaosul" este asemănător cu cel al Mănăstirii Dragomirna, dar cu boltiri mai simple și lipsit de ornamentarea fastuoasă a
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
Repedea aflată în apropiere, fiind calcare sarmatice sfărâmicioase, de slabă calitate. Rezistența scăzută la intemperii a acestor materiale a făcut ca zidul să se ruineze în timp, el fiind refăcut între anii 1985-1987 pe porțiunile căzute. Zidul era susținut de contraforturi pe toate laturile, dar în prezent s-au mai păstrat doar două dintre acestea pe latura de vest a incintei. Pentru mărirea rezistenței zidăriei s-au introdus în zid bârne groase de stejar. Mănăstirea Bârnova fiind o construcție fortificată cu
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
sud, înspre est, se află adosată corpului principal al bisericii o capelă cu hramul "Sf. Ioan Botezătorul", construcție dreptunghiulară cu absidă circulată la est și cu turlă. În fața bisericii se află un turn-clopotniță, modest ca înălțime și sprijinit de două contraforturi, despre care nu există informații certe privind data construirii. De asemenea, și acesta a suferit lucrări de restaurare, cu acest prilej introducându-se într-unul din ziduri o piatră de mormânt. Biserica nu este pictată în interior, având pe pereți
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
care circulă chiar pe la baza turnului, precum și a vibrațiilor de rezonanță produse de sunetul clopotelor. Biserica "Sf. Simion" din Suceava are o formă dreptunghiulară, cu absida altarului poligonală, sprijinită, până la o anumită înălțime, de un zid mai nou prevăzut cu contraforturi mici. Lăcașul de cult are ferestre cu deschideri în acoladă cu chenar de baghete încrucișate, împodobite cu denticule și cu o bază încadrată de un pătrat cu floare (element de decor caracteristic sec. al XVII-lea). Interiorul bisericii este compartimentat
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
având la partea superioară un fronton cu arcaturi în plăci de ghips cu motive florale. Sub arcaturi se află dispuse o fereastră în formă de rozetă și două ferestre largi cu decorații de factură neoclasică. Zidurile sunt susținute de trei contraforturi, două în dreptul naosului (unul pe latura sudică și unul pe latura nordică, a căror bază sprijină în interior arcul principal al naosului) și un picior de contrafort în axul absidei altarului. În interior a fost eliminat zidul de mare grosime
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
două ferestre largi cu decorații de factură neoclasică. Zidurile sunt susținute de trei contraforturi, două în dreptul naosului (unul pe latura sudică și unul pe latura nordică, a căror bază sprijină în interior arcul principal al naosului) și un picior de contrafort în axul absidei altarului. În interior a fost eliminat zidul de mare grosime care separa pridvorul inițial de pronaos, el fiind înlocuit cu trei arce care se sprijină pe două rânduri de coloane dorice masive. Mănăstirea Agapia este renumită pentru
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
în regiunea Centru. Comuna este situată într-un punct la extremitatea cea mai sudică a departementului Cher, în regiunea naturală Marche. Ea este situată la 30 km de Montluçon și la 63 km de Châteauroux. Ea se găsește în primii contraforți ai nordului Masivului Central, în provincia Berry, la câțiva kilometri de Bourbonnais. Din punct de vedere administrativ, ea face parte din regiunea Centre. Este un teritoriu ușor vălurit, cu crânguri, numai că tufișurile și stejarii cu ramurile tăiate aproape de trunchi
Culan () [Corola-website/Science/302198_a_303527]
-
trei nave, cu două rânduri de coloane de mari dimensiuni. S-au păstrat in situ doar câte 18 baze de coloane pe fiecare aliniament. Accesul se făcea atât dinspre cardo, cât și din decumanus maximus. Laturile lungi sunt prevăzute cu "contraforți" (12 pe fiecare latură). Basilica forensis de la Tropaeum Traiani este asemănătoare celei de la Pompei, având ca și aceea, pe axul lung, vis-à-vis de intrarea principală latura îngustă un spațiu rezervat. În general, aceste construcții aveau nava centrală supraînălțată față de cele
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
monumentale (40 m lungime și 36 m înălțime), fiind considerată printre cele mai înalte biserici din Moldova. Biserica are plan triconc, cu abside laterale înscrise în grosimea zidului și cu o turlă octogonală deasupra naosului. Zidurile sunt susținute de 9 contraforturi (două în colțurile dinspre vest, câte trei pe laturile de nord și de sud și unul mic în axul absidei altarului). Edificiul este înconjurat de un singur rând de ocnițe, dispuse sub streașină. Absida altarului este decorată cu 13 firide
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
Ea este construită din piatră și cărămidă, în stil moldovenesc, fiind întâlnite și elemente aparținând altor stiluri. are un plan trilobat, cu o singură turlă deasupra naosului și cu absidele laterale și absida altarului de formă semicirculară. Nu sunt prezente contraforturi. Deasupra soclului de piatră se află un prim șirag ornamental format din discuri alternând cu steluțe cu șase colțuri, din teracotă smălțuită colorată. Urmează apoi un rând de caneluri înalte de aproximativ 1 metru, deasupra cărora se află ferestrele înalte
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
în a doua sa domnie (1583-1591). Biserica, cu hramul Înălțarea Domnului, este amplasată în mijlocul incintei. Ea este construită din blocuri de piatră cioplită și rânduri de câte trei cărămizi, care conferă monumentului o policromie. Pereții bisericii sunt susținuți de nouă contraforturi de piatră, în trepte și anume: doi în diagonală la exonartex, doi în dreptul zidului dintre pridvor și pronaos, câte doi pe absidele laterale și unul sub ferestra din mijloc al absidei altarului. După modelul creat în a doua jumătate a
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
de Alep ar fi fost greșit traduse, mai ales că "Galata din vale" ar fi avut un zid de incintă. Mănăstirea Galata este înconjurată în prezent de ziduri de piatră prevăzute cu metereze pentru puști (sânețe), sprijinite în interior de contraforturi de formă poligonală, adaptate terenului. De-a lungul zidurilor, înspre turnul clopotniță, se observă existența unui "drum de strajă" din scânduri, pentru a permite apărarea la nivelul meterezelor. Domnitorul Petru Șchiopul a construit în incinta mănăstirii o casă domnească, unde
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]