KorAP: Find »[drukola/base=contrainformație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...33 >

818 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

P. Voinescu, care a considerat că afacerea regulamentelor militare este de competența Ministerului de Război și, în consecință, l-a trimis acolo. De la Ministerul de Război, materialul a ajuns la Marele Stat Major, mai exact la Secția a IX-a Contrainformații, care a primit ordin să ancheteze acest caz. Ancheta, întreprinsă în perioada următoare, a identificat în București un librar cu numele de Stănculescu, proprietar al unui magazin, situat pe Bd. Elisabeta nr. 5, încă din anul 1913. În mediile librarilor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
simpatii politice evidente, vicii sau necinstit în afaceri. De asemenea, cercetările au evidențiat că numitul nu a efectuat niciodată voiaje în străinătate și nici nu avea în anturaj (familie, vecini, prieteni, parteneri de afaceri) persoane dubioase. Secția a IX-a Contrainformații a alcătuit un referat cu concluziile rezultate în urma discuțiilor cu librarul Alexandru Stănculescu despre broșurile ajunse la Moscova, via Viena. Acesta a declarat că, între anii 1917-1921, nu a deținut nici un exemplar din aceste regulamente, dar în perioada 1910-1917 asemenea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Ungaria pentru diverse probleme. Agenți ai serviciului de spionaj ungar au fost infiltrați în adâncimea teritoriului românesc, această acțiuni fiind ușurată de unele elemente șovine din rândul naționalității maghiare. Aceste elemente au provenit din armată, din fostele servicii de informații, contrainformații și polițienești austro-ungare, precum și din rândul organizațiilor paramilitare și teroriste. Agentura serviciilor s-a recrutat din rândurile dezertorilor din armata română, a maghiarilor din Ungaria cu legături sau rude în România, a studenților maghiari aflați la studii în Ungaria, a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
la sediul Centrului „B”, ceea ce a corespuns normelor de lucru cu rețeaua informativă. Alături de cele trei surse numerice, în favoarea acestei structuri au mai acționat și doi refugiați ruși, Piotranschi și generalul Leontovici, care a activat în Serviciul de Informații și Contrainformații româno-rus în perioada 1917-1918. Nu întotdeauna lucrurile s-au terminat cu bine pentru cei implicați în aceste bătălii pe frontul secret. La începutul anului 1927, plutonierul Ștefan Ciocoiu din Compania 2 Grăniceri Atachi-Soroca, Ilie Guțuleac, Daniil Cușnir și Franț Sliveschi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
sau clasarea cazului din lipsă de probe. Noile realități politice interne și efectele crizei economice au afectat și armata, în rândurile căreia au început să se manifeste nemulțumiri și, implicit, să aibă un randament mai scăzut. Activitatea Serviciului de informații/contrainformații militar și-a accentuat latura contrainformativă, a menținut obiectivele de interes în atenție și a încercat să rămână la parametrii calitativi cei mai înalți. Totuși, o dată cu revenirea regelui Carol al II-lea, Serviciul Secret a început să iasă de sub tutela

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
neîncredere, suspiciuni și acuze reciproce. Relațiile cu britanicii au evoluat la un nivel superior, mai ales că, în urma operațiunilor desfășurate de aceștia, partea română a obținut un bogat material despre situația de dincolo de Nistru. În același timp, organele naționale de contrainformații au monitorizat cu atenție organizarea Intelligence Service din România și au atras la colaborare o parte din membri. Rezidența britanică îl avea la conducere pe Archibald Gibson, atașat comercial al Legației britanice (str. Washington nr. 5) și a fost organizată

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
al Legației britanice (str. Washington nr. 5) și a fost organizată pe trei servicii: 1. Serviciul de informații referitor la România, condus personal de Gibson (sediu în str. Pietății nr. 5); 2. Serviciul de informații referitor la U.R.S.S. și contrainformații privind refugiații sovietici, condus de Victor Bogomoletz (sediu în str. Gl. Lahovary nr. 6); 3. Serviciul de informații referitor la activitatea comunistă din Peninsula Balcanică. Partenerii români au apreciat că Intelligence Service este „foarte bine organizat”, iar Victor Bogomoletz, care

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
colaborarea și pe plan intern, mai ales datorită acutizării unor probleme sociale, și va avea o perioadă de regres în domeniul extern, în principal datorită dezinteresării Marilor Puteri democratice față de situația statelor mici și mijlocii. CAPITOLUL II SERVICIILE DE INFORMAȚII/ CONTRAINFORMAȚII ROMÂNEȘTI ÎN ULTIMUL DECENIU AL DEMOCRAȚIEI (1929-1938) II.1. Evoluția sistemului politic din România Decesul regelui Ferdinand (20 iulie 1927), urmat la foarte scurt timp de cel al liderului P.N.L., Ion I. C. Brătianu (24 noiembrie 1927), au produs modificări de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
României. D.G.P. a cerut Inspectoratului Regional de Poliție Timișoara date despre cele trei persoane, iar răspunsul menționa, printre altele, că cei în cauză „sunt supuși români și, afirmativ, au făcut spionaj pentru organele militare române”. În anul 1935 organele de contrainformații maghiare au descoperit o altă organizație de spionaj, ce lucra în folosul României. Cei arestați cu această ocazie au fost laborantul chimic Tamas Izever, comerciantul Ferencz Paszthony și muzicantul Iosif Virag, ei fiind condamnați la 12, trei, respectiv cinci ani

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
informații, un serviciu de filaj și un serviciu de cercetări. Brigada Mobilă, condusă de inspectorul State Stratilescu, a devenit independentă și a primit misiunea să lucreze cu Direcția Poliției Judiciare în domeniul afacerilor pendinte, cu Corpul Detectivilor pentru serviciul de contrainformații și cu Direcția Poliției de Siguranță pentru orice problemă de interes apărută în țară. Pentru o activitate pozitivă, șeful Brigăzii împreună cu inspectorul Corpului Detectivilor, Vintilă Ionescu, trebuiau să aleagă „cei mai distinși” funcționari dintre detectivi care să activeze în domeniul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
despre întrunirile anunțate în Capitală în cursul lunii septembrie 1936, iar materialul a fost trimis și la Prefectura Poliției Capitalei în vederea unor eventuale hotărâri. Tot în 1936, agenții Corpului Detectivilor, au constatat că Serghie Radcenco, viceconsul și șeful serviciului de contrainformații al Legației U.R.S.S., „culege” date cu privire la activitatea și propaganda desfășurată de cel de-al III-lea Reich în România. Cel în cauză a cerut agenților săi să obțină informații cu privire la unii lideri ai germanilor din România, printre care Fritz

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cel mai probabil aceasta fiind Franța. Alături de Subotin, printre șefii de grupuri care s-au dispersat în orașele bătrânului continent, au fost identificați Viaceslav Neumann, fost căpitan de jandarmi în Rusia țaristă și agent al Ohranei (serviciul de informații și contrainformații al Imperiului Țarist), Nikolai Suvalov, fost colonel și șef al Ohranei din Moscova, precum și un oarecare Ostapciuc, de origine ucrainean. Refuzul de a recunoaște frontiera pe Nistru, o propagandă agresivă, spionajul, sabotajul, utilizarea Partidului Comunist ca o coloană a V-

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în conformitate cu noile aplicabilități din alte state, în vederea îndepărtării amenințărilor asimetrice la adresa statului. Primii pași au fost introducerea Cursului de informații al căpitanilor aspiranți la gradul de maior și examenul pentru gradul de maior și a unor cursuri de informații și contrainformații, incluse în programa Școlii de Ofițeri de Jandarmi de la Oradea, susținute la reședințele regimentelor. Conform cursului, serviciul de informații era reprezentat de activitatea de culegere și verificare a informațiilor, iar serviciul de contrainformații consta în executarea măsurilor de contrapropagandă pentru

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și a unor cursuri de informații și contrainformații, incluse în programa Școlii de Ofițeri de Jandarmi de la Oradea, susținute la reședințele regimentelor. Conform cursului, serviciul de informații era reprezentat de activitatea de culegere și verificare a informațiilor, iar serviciul de contrainformații consta în executarea măsurilor de contrapropagandă pentru împiedicarea plănuirii sau executării acțiunilor subversive de orice categorie în legătură cu ordinea și siguranța statului. Activitatea agenților de informații jandarmi trebuia axată în direcția de a induce în eroare pe inamicii ordinii și siguranței

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și prinderea infractorilor. Programa analitică a cursului cuprindea și noțiuni de bază privitoare la: Spionaj. Spioni. Modul cum se împart și modul cum lucrează ei de îndată ce pătrund pe teritoriul României; Organizațiile de spionaj ale țărilor vecine; Propaganda subversivă; Bolșevism; Criptografie; Contrainformații; Secte și propaganda religioasă; Cum trebuia organizat serviciul de informații la un post, secțiune și legiune; Alegerea informatorilor și contrainformatorilor. Programa cursurilor de informații pentru șefii de secții era similară cu cea a ofițerilor cărora, însă, li se prezenta mai

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
funcționau compartimente pentru Radio și Cifru, respectiv pentru coordonarea echipelor volante compuse din agenți informatori acoperiți. La nivelul Inspectoratelor Regionale de Jandarmi și al Legiunilor de Jandarmi au fost înființate câte un Birou Jandarmerie, structurat pe trei componente: informații și contrainformații (siguranța statului; siguranța publică; studii); echipe volante; radio și cifru. În atribuțiile Serviciului Jandarmeriei s-au aflat: coordonarea activității informative privitoare la starea de spirit sau acțiuni contrare siguranței statului și liniștii publice; urmărirea și ținerea evidenței tuturor informațiilor primite

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
la dezvăluiri spectaculoase. De remarcat că Legiunea de Jandarmi C.F.R. a avut un singur șef de la început și până la finalul celui de-al doilea război mondial, ceea ce a contat în coordonarea activității desfășurate. B. Secția a II-a Informații și Contrainformații din Marele Stat Major În conformitate cu organizarea și atribuțiile prevăzute în Instrucțiunile provizorii asupra informațiilor din 1927, Secția a II-a și-a continuat activitatea informativ/contrainformativă în folosul securității naționale, în pofida unor schimbări legislative ale Ministerului de Război, devenit în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
agentură și analizate în folosul unităților militare. Într-o lucrare din 1937, privind organizarea armatei române, s-a menționat că Secția a II-a are sarcina de a oferi Marelui Stat Major „informații asupra forțelor militare a diferitelor armate și contrainformații”. O dezvoltare informativă a fost orientată prin mărirea numărului de atașați militari, de la 11 în 1927 la 14 în 1937, la care s-au adăugat ajutorii de atașați militari, de asemenea cu misiunea de a culege date de interes din

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ambii sârbi). Aceștia au făcut diferite comentarii negative la adresa statului român și a conducerii, fapt care a făcut să fie catalogați drept suspecți. La data de 1 aprilie 1932, Regimentul Argeș nr. 4 a raportat Diviziei 3 Infanterie, Biroul 2 Contrainformații, identificarea și supravegherea în continuare a militarilor suspecți din unitate: Francisc Bologh (comunist), Isachi Perepelchin („în serviciul bolșevicilor”), Ivan M. Atanasov (comunist și iredentist bulgar), Iosif Cernny (comunist), Gavril Sarkozi (comunist) și Atanase Meladof (comunist). Peste 10 zile, aceeași unitate

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
trei militari suspecți existenți, dintre care doi făceau parte din Sindicatul Unitar comunist (Francisc Naghi și Iosif Szabo), iar unul era adventist (Loghin Crahmaly). Nu mai puțin de 16 militari aflați sub arme se aflau supravegheați de cadrele Biroului 2 Contrainformații al unității, conform unui material datat 16 aprilie 1932. Spre sfârșitul lunii aprilie 1932, Regimentul Muscel nr. 30 a transmis, sub semnătura locotenentului V. Mărușanu, ofițerul care a condus activitatea informativă/contrainformativă, date despre cei doi suspecți din unitate, ambii

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
prezentați drept un popor „incult și sălbatic”, alături de Cehoslovacia și Iugoslavia. Materialele provenite de la corespondenții de presă din spațiu trebuiau să fie exclusiv „de natură detrimentală” politicii interne și externe a statelor succesorale monarhiei dualiste. În decembrie 1935 Biroul 2 Contrainformații a informat Marele Stat Major despre reorganizarea serviciului de informații maghiar în România, astfel încât agenția „Duna Posta” și-a trimis informatori principali în Cluj, Oradea, Tg. Mureș, Arad și Timișoara, aceștia având, fiecare, o echipă de informatori care îi alimentau

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
care lucrau în favoarea acestora, astfel încât aceștia se aflau într-o strictă observație a organelor contrainformative locale, care le urmăreau activitatea și le cenzurau materialele care nu corespundeau realității. Într-un alt material elaborat de Secția a II-a Informații și Contrainformații a fost analizată evoluția mișcării revizioniste ungare după Pacea de la Trianon, care s-a extins în Franța, Marea Britanie, Italia, Spania și S.U.A., unde a câștigat numeroși adepți la nivelul claselor conducătoare. Politicienii unguri, „fără nici un pic de jenă” au căutat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de importanță strategică - atât economică, dar și din punct de vedere strategic - au intrat în atenția Serviciului Secret, care a decis înființarea unor Centre speciale pentru apărarea împotriva unor eventuale acte de spionaj, sabotaj și propagandă subversivă. Secția II-a Contrainformații a fost reorganizată în scopul eficientizării, pentru a contracara ofensiva spionajului străin în România, astfel: - Conducerea secției, care a fost ocupată de Niki Ștefănescu (1932-1937) și Florin Becescu (conspirativ Georgescu, 1937-1942). - Secretariatul, cu următoarele compartimente: presă, tehnic și arhivă. - Atașatura

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de Niki Ștefănescu (1932-1937) și Florin Becescu (conspirativ Georgescu, 1937-1942). - Secretariatul, cu următoarele compartimente: presă, tehnic și arhivă. - Atașatura justiției militare, alcătuită din ofițeri magistrați, însărcinați cu instrumentarea cazurilor de spionaj, sabotaj și terorism identificate de Serviciul Secret. Grupa 1 Contrainformații, structurată pe compartimentele Evidență și Agentură, avea în atribuții descoperirea agenților străini și acoperirile sub care se aflau în România, prevenirea scurgerii de date din instituțiile publice centrale, anihilarea persoanelor care manifestau interes pentru culegerea de date confidențiale, protejarea stabilimentelor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
țara unde se aflau acreditați. Analiza și sinteza fluxului de date au reprezentat apanajul Birourilor de Studii ale Fronturilor, care au elaborat buletine informative zilnice, lunare sau la cerere, dări de seamă și studii informative, expediate beneficiarilor legali. La Secția Contrainformații centralizarea datelor s-a efectuat pe linia activității celor patru grupe, iar materialul rezultat era expediat unor destinatari deciși de șeful Serviciului Secret. Personalul care a fost încadrat în Serviciul Secret a provenit din trei zone: 1. Funcționari din Poliție

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]