1,366 matches
-
Organon ș17961, 18426ț, traducere de Silvia Vieru și Antuza Genescu, ediție Îngrijită de Ofelia Lugojan Ghenciu, Editura Marineasa, Timișoara, 1999 (mai departe Organon). Îi mulțumesc dr.Daniel Hanc pentru a-mi fi procurat acest volum. 21. Dictonul alopat e contraria contrarii curantur. La acea dată, din opera lui Samuel von Hahnemann, fondatorul homeopatiei, tocmai apărea un volum de opere În traducerea lui Robert E. Dudgeon (Lesser Writings, London - New York, 1852). Iată ce scria Lafont: „În timpul plecării sale În Europa (1833-1837), Honigberger
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
clasei politice, care luaseră o amploare deosebită încă din vara lui 1865. Mai exact, tendința domnitorului Unirii de a guverna deasupra grupărilor politice existente ducea la apariția unor asocieri greu de imaginat în 1859 și la formarea unei alianțe a contrariilor, cunoscută în istoriografie drept "monstruoasa coaliție". Pe lângă faptul că unii își doreau revenirea la numite stări de lucruri dinainte de 1859, mai convenabile lor, detronarea lui Cuza și înlocuirea acestuia cu un principe străin debloca inițiative legislative care, altfel, nu și-
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
voi întoarce acum la minunata parabolă a nunții alchimice 639, splendidă doar pentru studenții în studii esoterice, nu pentru neinițiații care ar putea vedea un subiect banal în cele șapte cărți de dezvoltare a misterelor. Căsătoria este o nuntă a contrariilor alchimice, a elementelor chimice dar și a factorilor personalității umane. O seară înainte de Paște, creștinul crucii întrandafirate pregătește prin meditație sfintele sărbători. Din stele o femeie înaripată ca un heruvim, îmbrăcată în albastru și auriu coboară. Ochii atoatevăzători pictați pe
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
diagrame alchimice templul rosicrucian este simbolizat printr-un echer cu șapte trepte. Primele patru sunt manifestările naturii, aer, pământ, apă și foc, celelalte trei fiind sarea, sulful și mercurul. Sunt de asemeni două coloane, numite ale lui Hermes, care reprezintă contrariile naturii. Adesea există o stea în cinci colțuri străjuită de soare și lună compunând un echer și un compas. Fiecare trăire, test sau probă a drumului ales de creștinul crucii întrandafirate din nunta alchimică constituie inițiere, înainte de a primi taina
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și trup. Opuși prin structură iubiții crează împreună, omenesc și ocult, o puternică legătură: Atât cât noi trăim,/ Prin grația Spiritului Divin/ Măreață cum doar iubirea poate fi/ Binecuvântă, unirea a ne dărui/ Încât umila flacăr- a iubirii/ Adună laolaltă contrariile firii 752. Fragmentele realității aspiră să redevină unitate, metaforă de înțelegere a cuvântului divin, așa cum întâlnim la Platon și la Sfântul Paul. Tu nu știi că iubirea doare, mai mult decât lumina rostogolită-n soare? Chiar de nu știi: durerea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
continuu și că trebuie să-ți identifici propriul adevăr pentru a-ți ști locul în societate. Intelectualitatea implică realismul, care dialectic vorbind dirijează pe lângă conștiința a două termene opuse pe orizontală și un proces de contopire pe verticală, de unde dizolvarea contrariilor nu duce la anihilare ci la transcendență. Toate acestea continuând absolutul definesc pe orizontală teza și antiteza anihilate în sinteză. Manifestarea spiritului se preface în simboluri și nume divine, nu atât prin natura ei cât prin limitarea exaltării, reducând meditația
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Iar când precum poetul, descinde prin văzduhuri, Înnobilează soarta celor mai șterse duhuri Și fără soli și larmă pătrunde-n mers regal În orișice palate, în fiece spital 998. Nu departe de adevăr, nunta se pregătește pentru a împlini voința contrariilor: Soarele și Luna, sub binecuvântarea celorlalți luminători ai cerului împlinesc menirea duală a creației universale. Aleargă să se împreune cerul și pământul De măini se prind și se sărută Din cosmos renăscut valurile, vântul În așteptarea cuvântului de-alint mi-
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
posibilitatea să urce chiar într-o treaptă mai sus, ca și în Faust 1069 unde magia neagră, promite și amăgește. Spiritele slabe sunt seduse foarte ușor și cad pradă eternei confuzii. Stabilirea ordinii și destrămarea orânduielii sunt cu predominanță exterioare, contrarii private de arbitrariul uman. Taina primordială e tocmai faptul că viețuirea este prezentă doar lucrului care se poate anula pe sine. Doar dogma, fie ea religioasă, filosofică sau științifică ne poate proteja în fața ofensei noetice. Cele șapte trepte ale transformării
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ne faci pe toți nebuni 1138. Arhetipul legat de conștiință prin explorarea inconștientului confruntă individul cu opoziția profundă a materiei umane, făcând posibilă o experiență cu totul nemijlocită a luminii și întunericului, a lui Isus și a diavolului. Trăirea acestor contrarii nu are legătură nici cu înțelegerea intelectuală, nici cu simțurile. Ea este destinul însuși: "Viață și moarte,/ lumi paralele,/ imagini dezolante/ și basme se îmbină între ele./ În timp ce porumbeii/ pe un pervaz hrănesc/ atâtea alte păsări/ străpuns cad de gloanțe
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
am putut discerne într-un volum unite prin iubire tot ce răsleț prin univers se cerne, substanțe și-accident și-a lor pornire, topite-ntr-una și-ntr-atare fel, că tot ce spui e numai licărire...1145. Stabilitatea ordinii și destrămarea orânduirii sunt contrarii lipsite de arbitrariul uman. Secretul este că numai ceea ce se poate autodistruge are în această lume viață. Spiritele slabe sunt desuse foarte ușor de disarmonie și cad pradă confuziei. Dogma, fie ea religioasă, filosofică sau științifică, este singura capabilă să
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
culegere de sentimente, de emoții surprinse în afectul omenesc ca iubire, iubirea care mișcă sori și stele. Lumină și întuneric în lirica creierului În jurul roșului apus, ziua se separă de noapte Și fiecare își recunoaște natura și puterea Fără dezvăluirea contrariilor nimic nu există Ferestrele nu mai arată durerea Iar paginile nu mai au cum fi întunecate 1147 (tr.a.). Mult timp s-a acreditat ideea aspectului sacru al poesiei. Această experiență a spațiului profan include valori ce se pot datora
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
înalt se prăbușește,/ epavă devenind în nesfârșire 1151. Și tu, cititorule, devii un participant la illuminare prin câștigarea suferinței și atingerea înțelepciunii. Cheia interpretării tragice, anagnorisis, este parte din recunoașterea și asimilarea alegoriei propriei vulnerabilități în fața morții. Aceste tensiuni între contrarii, subliniate încă de la Aristotel conduc la sublima durere estetică, combinație dintre teamă și extaz. În Nașterea Tragediei a lui Nietzsche, el însuși își descrie suferința 1152 raportând-o la arta elenă. Miturile și comunicările simbolice dintre zei și oamenii obișnuiți
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Aristotel conduc la sublima durere estetică, combinație dintre teamă și extaz. În Nașterea Tragediei a lui Nietzsche, el însuși își descrie suferința 1152 raportând-o la arta elenă. Miturile și comunicările simbolice dintre zei și oamenii obișnuiți permutează destinul în contrariile vieții și morții, ale clipei și eternității. Înțelesul alegoriilor străvechi este mult mai adânc decât cogito, ergo sum1153 și totul se transmite prin limbaj, de la om la oameni, din cuvântul străvechi, ancestral în zilele noastre. Iluziile, pasiunile sunt la fel de reale
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
hermeneutic al Tainei. Eu sunt Ghilgameș, care a prins și omorât Taurul Cerului, care l-a ucis pe paznicul pădurii, care l-a doborât pe Humbaba, ce locuia în Pădurea Cedrilor, și care, în cheile munților, a omorât lei1196. Lupta contrariilor petrecută sub categoriile realității pe care le-am ca fiind transcendente se desfășoară sub semnul divinului, apărată de cavaleri ai noosului și ai timpurilor pe care le trăim. Câțiva nobili cavaleri, devotați lui Dumnezeu și animați de sentimente religioase, s-
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
tot ce ne înconjoară. Este și o parte pe care o numim imaginație bolnavă, nebună, imaginația care creează ceea ce numim răul. Războaiele, distrugerile, crimele, furturile, și ele necesită imaginație, chiar imaginație creatoare, dar creatoare de rău. Răul și binele, sunt contrariile pe care orice inițiere le demonstrează ca fiind însușiri ale lumii și există chiat și în lumea prin care ne îndepărtăm de om și de ceea ce el reprezintă, acolo unde nu intervine omul, în haosul primordial. Intervenția spiritului universal și
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
al cunoașterii lumii și a lui Dumnezeu. Căci cine, oare, știe că are-n față două nesigure itinerarii, cuprinse doar într-unul, un singur sens ce-n reciprocitate se crează și că Ilie fără Dumnezeu n-ar fi nimic, între contrarii, în sufletul luminii devenit atât de dens?1224 Cunoscând propriul nostru corp descoperim primele taine. Creierul ascunde multe mistere și în incercarea de elucidare și descoperire a acestora studiile noastre au curajul să treacă dincolo de obișnuit și să elaboreze chiar
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
limba divină. Abia apoi ucenicul prin lucrarea la roșu trece în coloana din stânga, dezvoltându-se spiritual sub semnul soarelui și devine companion. Indiferent de numărul și dispunerea în templu a lumânărilor, pardoseala demonstrează că orice progres se face prin amestecul contrariilor. Deci, căile inițiatice necesită purificarea și regenerarea interioară, a subconștientului. De aceea Poetul, inițiat de har, scrie ce simte, de parcă toate lucrurile s-au oprit să învețe/ un alfabet al începutului de lume,//și în afara timpului, doar voința de a
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
magie albă, simpatică, demersul său fundamental orientat spre cunoaștere și autocunoaștere se înscrie vădit într-un simbolism esoteric; esoteric în spiritul elinului esoterikos: abscons, destinat unui grup de adepti. Consecvent cu sine, programat pe altitudini și practicând o dialectică a contrariilor între frondă și detașare poetul iesean de un constant rafinament e un creator original, puternic diferențiat, meritând toată atenția. Astre și Neuroni, Convorbiri literare, 2005. 413 Vechiul Testament, 4 Regi, 23:11 414 Furtuna ridică aburii apelor pe cer prin care
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și ideea ciclurilor. „Simbolismul lunar apare așadar, scrie Gilbert Durand, în multiplele sale epifanii strâns legat de obsesia timpului și a morții (...). Filosofia care se desprinde din toate temele lunare e o viziunea ritmica a lumii, ritm realizat prin succesiunea contrariilor, prin alternanța modalităților antitetice: viață și moarte, formă și latență, ființa și neființa, rană și mângâiere ” (Structurile antropologice ale imaginarului, trad. de Marcel Aderca, Editura Univers, 1977). Dacă înainte magia selenară zămislea ființe lunatice vii ca umbre de argint, într-
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de a "filozofa". "Filozofia" pe oare o extrage din Shakespeare și din alți scriitori nu este nici originală, nici clară, nici complexă : ea constă în reconcilierea lui Eros ou spiritul agapei, a ordinii cu instinctul, și a altor perechi de contrarii. Deoarece toți poeții "adevărați" aduc, în esență, același "mesaj", rămânem, după descifrarea fiecăruia, cu un sentiment de futilitate. Poezia constituie o "revelație", dar ce ne dezvăluie ea ? La fel de subtilă ca și cercetările lui Knight, dar mult mai bine echilibrată, este
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
macabru, alcovul devine casă a spaimei. Somnul e asimilat morții, inerției, opririi sterpe a vieții. Erosul e guvernat de un cer în care poeta proiectează o mitologie personală, fastuoasă și neliniștitoare, într-o lumină hiperlucidă. „Farmec dureros”. Poetica eminesciană a contrariilor (2002), la origine teză de doctorat, reprezintă însumarea unei îndelungate preocupări pentru opera lui Mihai Eminescu. Autoarea pornește de la intuiția tendinței de „restrângere” a mijloacelor expresive, în sensul esențializării și subsumării procedeelor unuia singur, supraordonat, închizând în el secretul unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
cauză. De la analize stilistice, de mare rigoare teoretică, asupra unor texte reprezentative din poezie, proză, teatru, autoarea tinde către înțelegerea operei poetice ca o unitară constelație de idei și reprezentări în continuă dispută și tensiune, urmărind cristalizarea unor paradigme ale contrariilor, care nu sunt altceva decât expresia ultimă a chipului interior al autorului. A. valorifică, în sensul continuării sau, dimpotrivă, polemic, o întreagă tradiție exegetică, dovedindu-se un critic și un interpret înzestrat. SCRIERI: Mângâios, Iași, 1996; „Farmec dureros”. Poetica eminesciană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
nu sunt altceva decât expresia ultimă a chipului interior al autorului. A. valorifică, în sensul continuării sau, dimpotrivă, polemic, o întreagă tradiție exegetică, dovedindu-se un critic și un interpret înzestrat. SCRIERI: Mângâios, Iași, 1996; „Farmec dureros”. Poetica eminesciană a contrariilor, îngr. și pref. Florin Faifer, postfață Dumitru Irimia, Iași, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Turtureanu, Poeți amânați, CRC, 1997, 3-4; Gabriela Gavril, „Tristețea aceasta trupească a mea”, „Timpul”, 1997, 4; Gellu Dorian, Irina Andone, CL, 1998, 6; Valeriu Stancu, Mistuitoarea patimă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
cea repede...”, RR, 1998,4; Nicolae Panaite, Un fel de durere de secoli, CL, 1999, 1; Maftei, Personalități, VIII, 30-32; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 31-32; Sebastian Drăgulănescu, Irina Andone, poetă și eseistă, CRC, 2003, 1; Constantin Cubleșan, O poetă a contrariilor: Irina Andone, CRC, 2003, 6. S.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
întocmai definesc gradul de integrare a individului în cadrul colectivității respective. La o primă vedere, toate acestea ar fi valabile doar pentru "normele sociale"9. În realitate, putem vorbi aici despre normalitate din toate punctele de vedere. Despre o medie a contrariilor. Iată cum este tratat subiectul din punctul de vedere al psihologiei transversale: "În general, se acceptă că norma este dată de o medie a contrariilor și cred că nu am întâlnit în literatura de specialitate o definiție mai exactă a
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]