699 matches
-
am pierdut 50 de lei, pizza noastra a costat 78 de lei, spuse ea, fără părere de rău. - Asta este, zic și eu, o să Împărțim banii pe din două. Este Învățătură de minte! După ce am mâncat cu noduri ultima bucățică, contrariată de ce mi se Întâmplase, Îi spun: - Eu dau telefon de unde am comandat pizza și le spun Întâmplarea. - Treaba ta, dar cred că Încerci degeaba.Unde te crezi? Cine te ascultă sau cine Îți mai dă ție banii Înapoi? - Eu Încerc
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
se opună, nici n-o să protesteze, de frică să n-o audă Cici, de afară. Am apucat-o în brațe și am strîns-o, lipind-o de mine. La început a vrut să reziste, dar nu era chip. Pe urmă foarte contrariată s-a lăsat în voia mea. Nu făcea altceva, decât mă împroșca mereu cu săgețile ochilor ei. Cici mai bătu de două ori, apoi văzând că nu-i răspunde nimeni, plecă. Zgomotul pașilor ei se stinse repede. Mihaela răsuflă ușurată
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
N-a venit, n-aveam s-o mai văd niciodată. Trăiam clipe când mi se părea că pământul de sub picioare prinde a se scufunda cu mine. De teamă apucam mâna Mihaelei și o strângeam... ― Ce ai? mă întreba ea, cam contrariată. Nu înțelegea... Ce-i drept nu înțelegeam nici eu atunci. Acum, da... Numai că acum e prea tîrziu! VI La o lună după căsătorie am fost numit avocat într-un contencios al Ministerului de Comerț, în urma unei recomandații a profesorului
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
nu mă refer decât la necinstea actriței. În loc să mărturisească bărbatului: da, iubesc pe altcineva, ea a mințit și această minciună a provocat drama. ― Crezi că e chiar așa de ușor să spui soțului că iubești pe altcineva? izbucni Mihaela puțin contrariată. ― Nu prea miroase a bine, draga mea. Prea faci cauză comună cu femeia adulteră, am exclamat cam surprins de atitudinea ei dârză, dar, ca să nu atrag atenția Bogdăneștilor, dădui cuvintelor un aer de glumă. Musafirii izbucniră în râs. Odată cu ei
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ce mare lucru e să fii profesor universitar! Nu știu ce mă împinse s-o contrazic (poate aluzia unită cu regretul ei că nu eram și eu profesor). ― Te înșeli, dragă. Nu prea e chiar așa de mare lucru! Ea pufni, ușor contrariată. M-am prefăcut că nu bag de seamă. I-am spus oarecum sfidător: ― Crezi că eu n-aș putea să fiu profesor universitar? Zâmbi ironic, disprețuitor, poate și una și alta. Dar nu-mi răspunse. Zâmbetul ei mă jigni adânc
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
instinctul mă îndemnase să-mi schimb locul.) ― Bine, i-am răspuns consimțind să plece după-amiază, așa cum voia. ― Și pentru că am ajuns aici, trebuie să-ți explic ce-a fost... ― Nu e nevoie... ― Nu ești deloc curios să afli? ― Nu! Păru contrariată, foarte contrariată de refuzul meu. ― Rău faci. Sânt unele lucruri care ar aduce lumină. ― Nu mă interesează deloc. Mă privi îndelung, apoi ridică din umeri: ― Fie! Câștigam teren. Ah, cât aș fi vrut s-o descos, în ce împrejurări mă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
luminoase, ca un mare eveniment. Trebuie să renunț și la "erupția vulcanică", programată peste o jumătate de oră la cascada construită în mărime naturală în fața hotelului, cu stânci pe care apa se prăbușește ca la Niagara. Remarc, în fugă, ușor contrariat, că toți palmierii și florile, abundente, de la parter, care m-au uimit la sosire, dîndu-mi o senzație de basm exotic, sunt, de fapt, simulacre. Și "caii marini" din hol sunt din plastic. Poate și stâncile cascadei. Pentru a nu avea
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ademenitor cu privirea ațintită în josul scării. Nu-i decât un manechin, a spus mama amuzată, pe un ton liniștitor. Dar Nestor, deși tras de mână, nu mai putea fi clintit din loc. E un manechin, a repetat mama un pic contrariată. N-are viață. Nu-ți poate face niciun rău. Ficusul, nici el ficusul de acasă n-avea viață, nu manifesta nicio inițiativă, nu se mișca din loc, dar nici nu se prefăcea. Treceai pe lângă el așa cum ai fi trecut pe lângă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
se auzea șoapta Feliciei: Rareș! Rareș, pot să intru? Trebuie că stătea atât de aproape că atingea cu buzele scândura ușii. Ce vrei, Felicia? Pleacă! Du-te la culcare! Nu pot să dorm, se auzi de dincolo de ușă șoapta ei contrariată. Rareș se ridică din pat și deschise ușa. De ce nu poți să dormi? Era clar, Felicia venise pusă pe inventat primejdii și se prefăcea îngrozită de propriile fantezii: N-ar putea...? N-ar putea să se răstoarne un tren și
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
se duce drept la masa domnului Panciu, iar pe drum se încheie la un nasture, așa, ca să nu apară descheiat de tot. Aplecat servil din mijloc, așează furculița în stânga profesorului și cuțitul în dreapta sa. Profesorul își ridică spre el privirea contrariată. Nu-l recunoaște. Spune pe un ton mai degrabă obosit decât iritat: Ți-am spus, drăguță, că nu mănânc nimica. Îl privește ceva mai atent, dar tot nu-l recunoaște. Mata ești picolo aicea? îl întreabă pe Chițu. La distanță
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
zâmbet enigmatic, pe interlocutorul meu căruia în prealabil îi detectasem gândurile. Și aveam să savurez perplexitatea lui, știind prea bine că tocmai asta se gândise să facă. Sau că asta îi fusese intenția. Iar el, eram sigur, avea să încerce, contrariat, zâmbind strâmb, s-o dea pe glumă: Nu cumva ai darul să citești gândurile?"... Ba da, oho, și încă cum! Problema era că senzorii aparatului meu trebuiau să capteze de la distanță semnalele emise de creier; deci trebuia s-ajung la
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
pas sigur, către trecerea de pietoni. Și priveau peste capetele mulțimii. Mama a trebuit să se ferească iute din calea lor: pentru ei, ea și alții ca ea nici nu existau. Mama mi-a aruncat imediat după aceea o privire contrariată. Am citit în ochii ei umilință și revoltă. Iar eu, deși îmi clocotea sângele în vine, m-am mulțumit să ridic din umeri și să fac un gest de neputință... Apoi am ajuns la întretăierea de la Universitate, dintre Bulevardul Magheru
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
se ascundea și de unde putea să comunice cu noi fără să ne dezvăluie acel loc ascuns. O continuare, de dincolo, a șotiilor pe care tata obișnuia să le facă, uneori atât de plauzibile încât, în toiul discuției, mama se oprea contrariată și îl scruta încercând să ghicească dacă e vorba de ceva real sau de o născocire. De pildă: se zvonește că începând cu întâi, luna viitoare, proprietarii își vor recăpăta magazinele naționalizate! Ne întoarcem la viața normală de dinainte de război
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mi-a răspuns fără ezitare: N-ai fi fost tu. Mi-era imposibil să înțeleg. Cum adică n-aș fi fost eu? Ce-ar fi putut să mă împiedice să mă nasc cu câțiva ani mai devreme? Am privit-o contrariat și am observat cu un sentiment acut de jenă și de revoltă că era rușinată și emoționată. Dacă mi-o spusese fără ezitare, ezita acum. Rușinea cuvintelor rostite se degaja din zâmbetul ezitant al buzelor ei și din ușoara roșeață
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
să cunoască marea taină pentru că nu mai exista niciun eu care să cuprindă conștiința acelei taine. Dacă va fi fost vreuna. Acum are o cu totul altă reprezentare. Deși emoția de-atunci rămâne. Mama sa ar fi de bună seamă contrariată dacă ar afla că asemenea gânduri îi umblă prin cap. Blasfemie! ar zice în gândul ei, desigur; fiindcă se jena să rostească cuvinte pompoase. Cum adică nu mai există niciun eu? Eul este veșnic și indestructibil, așa cum l-a creat
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
-i în umbră obrazul pe jumătate ascuns de șuvița de păr. N-ai vrea să ne abatem pentru un minut pe la biserică? o întrebă. Ar fi dat orice să deslușească o umbră de interes în răspunsul ei. Dar ea întrebă contrariată, ba chiar cu o ușoară iritare, vizibilă pe față: Tu vorbești serios, Dragoș? Care biserică? Biserica Sfântul Mina Vergu. E la doi pași de-aici, pe strada Robescu. Doar să aruncăm o privire înăuntru. Cinci minute. E plăcut să vezi
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
spre și dinspre bucătărie. Fiind o persoană inteligentă și văzând pe deasupra și unul dintre numeroasele ziare cumpărate de ea întins pe jos și deschis chiar la pagina povestirii copilului, femeia pricepu instantaneu întreaga situație. - Mircea, ce faci? întrebă ea, ușor contrariată. Doar nu cumva... Ochii bărbatului ei trădau însă crima, iar femeia se sperie văzând acest lucru. - Mircea! strigă ea, sperând că ceea ce vedea nu era adevărat. Însă scriitorul era atât de transportat de ceea ce urma să întreprindă, încât nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
încruntatul Ossie aterizase din Londra în după-amiaza aceea. A avut loc o discuție - Martina știa, știa ce se întâmpla de vreo doi ani. Femeile știu. Au mirosul lor. El i-a mărturisit tot. Selina, copilul, capcana. Era furios, furios, șocat, contrariat. Aproape că a lovit-o, ticălosul ăla. Aproape că a dat în ea.Ooh, dacă vreodată... Mi-a spus că toată viața ei își dorise un copil, încă de pe vremea când era însăși copil. Ossie nu voia așa ceva, copii, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
rog mult! Olga își dădu seama că Alex nu glumește, se putea vedea acest lucru din ton, din atitudine, din gestică. Fără să manifeste nici o jenă ea se ridică atunci din pat, zăbovi câteva clipe în aceeași ținută în fața lui, contrariată, apoi începu să se îmbrace. O străfulgeră un gând: Alex era un adevărat cavaler, voia ca totul să se desfășoare în noaptea nunții, și-și zâmbi sieși, fără a-și reproșa gestul, fără a-l condamna. Își zidi uimirile în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
duc copilul. De dimineață mă tot străduiesc să ajung și... Fără să mai adauge alte cuvinte, dădu să iasă. - Dar nu mi-ai spus...! - Mă întorc repede, am să-ți povestesc totul. E o poveste mai lungă... Olga rămase oarecum contrariată. De ce tot prelungea Ina să-i destăinuie ceea ce putea s-o facă doar în două cuvinte!? Simțea cum plutesc în aer întrebări nebuloase. Până la finele programului, Ina nu se mai arătă. Solicitase directorului câteva zile, mărturisindu-i marele eveniment din
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Căreală În pauză, Vasile l-a Întrebat Într-o doară, cu inocența ferestrei deschise În vară, fără să se gândească: — Tovarășul maistru, ați citit urările adresate tovarășului Nicolae Ceaușescu de scriitori, În Scânteia? Colegii l-au privit chiorâș, iar Căreală contrariat. — Hai, băi, Vasile, ce urări? — De ziua tovarășului Nicolae Ceaușescu. — A, da, le-am citit. Și ce-i cu asta, nu mai au voie scri itorii să i ureze la mulți ani tovarășului Nicolae Ceaușescu? Băi, Vasile... Nu asta voiam
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Almanahul Urzica. — Ha! Ha! a izbucnit și Puiu Nistea. „Ha! Ha!“ a râs și Dumnezeu din ceruri. Apoi au intrat pe rând inginerul Spiridon, prozator, inginerul Ionel Manea, și el prozator, prietenul Cristian Siboiu, care a holbat ochii la Vasile, contrariat (poate pentru că, fiind el singurul poet licean din cenaclu până atunci, nu va fi fost Încântat de „rival“), Vasile Tronaru, pensionar, șeful asociației de box „Voința Buzău“, În calitate de critic, Costel Costan, muncitor În construcții, amuzamentul cenaclului, Lorena B., proiectantă și
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
arunca În latrina zilnică a comunismului, ci În cea mai frumoasă și mai bună dintre lumile posibile.“ Afară era gălăgie, animație, vara Îi alungase pe cetățenii Buzăului din apartamentele lor sufocante, unii chiar făceau grătar În spatele blocului, alții Îi priveau contrariați, trecători sau gură cască din balcon; se Întrebau, bine Înțeles, de unde aveau ăia carne să facă așa ceva, și mai ales În văzul lumii, nepăsători față de cei care nu aveau și voiau să aibă. Drumul către redacția Vieții Buzăului trecea prin
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
eu să-l interzic? E prostesc să ne războim numai pentru că folosim cuvinte diferite. Dar ce anume însemna numele „asemenea unei adieri de vânt“ pe care el îl rostise în prima zi, o singură dată, nu spuse. Germanicus se arătă contrariat, iar preotul răspunse cu o umilință ambiguă: — Templele noastre sunt acum goale. Marele Rit nu se mai repetă de mulți ani. Îl poate împlini numai phar-haoui, pharaon-ul, cum ziceți voi, dar Ta-ne-si, Pământul Iubit, nu mai are phar-haoui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ascultați. Dacă volumul lui Costin n-a putut fi editat în Franța, în schimb primele poeme ale lui Tristan Tzara, anterioare plecării sale, au fost adunate și publicate la București grație străduințelor lui Sașa Pană”. Béhar se arată, de asemenea, contrariat (și pe bună dreptate!) de entuziasmul filofuturist și de „straniul eclectism” de la Contimporanul și Integral (al cărui număr 12 cuprinde eseuri în românește, despre Futurism semnate de Stephan Roll și Ernest-Mihail Cosma, articole futuriste de F. Casavola, Farfa, Paolo Buzzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]