8,613 matches
-
aliniază optzecismului cu aceeași detașare abulică față de real, pe care-l înregistrează cu cinism în toată derularea degradării și abjecției cotidiene, ca pe o diafragmă derizorie a propriei existențe." Iată cum îl caracterizează criticul Marin Mincu pe autorul volumului Mona-Ra (coperta IV), recent apărut la editura timișoreană Augusta. Numai că, trebuie spus, afinitățile poetului din Onești cu optzecismul sunt, așa cum o dovedește acest volum, precare și se regăsesc doar în caracterul prozastic al discursului poetic și exploatarea banalului cotidian plus câteva
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
Alexandra Olivotto Este de-a dreptul rarisim, în cazul unui volum de eseuri, ca primul dintre acestea să contrazică flagrant intenția autorului, enunțată pe coperta cărții. Și totuși asta se întâmplă cu volumul De la Eminescu la Petre Țuțea de Răzvan Codrescu, publicat în colecția Dreapta Europeană, Editura Anastasia. Deși își propune să "înlesnească cititorului actual întâlnirea fără prejudecăți cu opt ilustre personalități mărturisitoare de dreapta
"Dreptăciuni" pseudocritice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16840_a_18165]
-
poate aduce în fața ochilor de la epistolele cele mai personale pînă la tratate academice sau secrete militare, Updike este unul dintre acei (prea puțini rămași, din păcate) pe care îi bucură mirosul de cerneală proaspătă a paginii de ziar, sau luciul coperții de revistă. Format în echipa celebrului "The New Yorker", în a cărui comitet redacțional a lucrat din 1955 pînă în 1957, rămînînd însă un colaborator fidel pînă în prezent, Updike este dovada vie a influenței benefice a presei asupra literaturii
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
înlocuită de fruste grosplanuri ale unor nuntași rurali care enunță pe note muzicale "morala" filmului. Știut fiind atît gustul pentru contraste violente cît și simbioza cîntec - dans - poezie. În cazul de față, pentru cinefilul versat "poezia" constă în sugerarea unei coperți de vis - flash-back ori flash-forward?! - căci protagonista pare a se trezi dintr-odată în iureșul unei iubiri decantată în fel și chip. Mai întîi fotografic: un tînăr crescut la Londra, după ce străbate imensa țară de la un capăt la altul, ajunge
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
în cărucior, să caute vindecarea la un vraci exotic - și, întins pe masă, ca un cadavru viu, izbucnind în hohote nebune de rîs, cînd realizează că vraciul e, și el, tot un farsor... Patriotul și Omul din lună - iată două coperți noi pentru un subiect vechi: America, între adorație și contestație.
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
publicistica noastră culturală ea își rezervă de aceea un loc aparte, ca releveul unei construcții multifuncționale printre peisaje colorate. De o atenție deosebită se bucură, firesc, oamenii locului. În nr. 4, printre aceștia - P.P. Negulescu. Redacția a ales chiar pentru copertă cîteva citate din Destinul omenirii: Se produc în adevăr, câteodată, în viața sufletească a omenirii, perioade critice, de îndoială chinuitoare și descurajare adâncă, ce pot duce, prin pierderea speranței în posibilitatea realizării binelui, la renunțări primejdioase din punctul de vedere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
Luminița Marcu Publicarea plachetei de versuri Dar de rouă de Sandra Mihaly nu s-a făcut în nici un caz din economie. Strălucirea coperților, pastelul în degradeuri savante, caracterele tipografice care reproduc cu umbre scrisul autoarei, probabil, cochetăria aranjamentului în pagină - toate ne duc cu gîndul la un cadou frumos ambalat pe care autoarea, deși declară într-un motto înfiorat că vrea să-l
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
semene cu giuvaierurile adunate de Blaga sau își subțiază vocea după boabele și fărîmele argheziene. E un progres față de grotescul filozofărilor în cascadă din alte poeme, dar vocea falsează voioasă ca la o serbare școlară. Versurile care apar pe ultima copertă ne lămuresc în sfîrșit: "Darul întîmpină dorul și-l împlinește/ dorul primește darul și îl sfințește/ Dar de rouă/ Cine are dor de cules, să culeagă". Cu alte cuvinte, de vină e cititorul care n-are "dor de cules" și
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
mai delicate... Cea mai naivă și poate cea mai stînjenitoare a fost însă următoarea: cît adevăr și cîtă ficțiune conține romanul De ce copilul fierbe în mămăligă? Deruta cititorului este provocată mai întîi de titlul cărții. În pofida desemnării explicite, încă de pe copertă, a scrierii drept roman - cartea Anglajei Veteranyi este un poem în proză, în patru secțiuni, un pseudo-"Bildungsroman" sau, dacă vrem, chiar procesul verbal al deconstrucției unor iluzii. Lumea este văzută de jos în sus, din perspectiva eului narator, ale
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
priveliști panoramice, de figuranți, de elemente de cascadorie (lingvistică), de efecte speciale, de tot ceea ce s-a inventat - și a mai inventat și autorul - în materie de tehnică poetică. Iată cum arată o carte publicată recent de Daniel Bănulescu: pe coperta ei stă scris "Republica Federală Daniel Bănulescu". Când recenzează o asemenea carte, un critic literar ar trebui să se prezinte drept "ONU" sau "UNESCO", dar un critic literar nu are dreptul să se joace...) Autorul ne produce surprize în serie
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
Iulia Popovici În spaniolă, frunza și foia de hârtie poartă celași nume - hoja; niciodată însă n-am avut mai intens sentimentul acestei strânse legături decât în momentul în care paginile cărții pe care o citeam au zburat dintre copertele ce abia le ținuseră până atunci. Volumul în cauză, apărut la Deva în condiții grafice cel puțin îndoielnice, este cel de-al doilea de, să spunem, critică literară pe care poetul optzecist Traian T. Coșovei se încumetă să-l publice
Un poet despre poeți by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16909_a_18234]
-
a fost acolo și n-a relatat de la fața locului. Roman? Nu, pentru că nu funcționează nici pactul ficțional, nici acela al verosimilității. Jurnal intim, autobiografie literară, confesiuni, amintiri, memorii? Nu, pentru că naratorul-personaj nu are legătură, de biografie, cu autorul de pe coperta cărții. Și totuși. Cartea e prefațată de un cunoscut istoric, Gheorghe I. Florescu. Un document, s-ar zice, atunci. Înainte, se află Un temei pus chiar de autor, în care se explică, fără a desluși însă "caseta" din istoria literaturii
Zile de lagăr? 3322 by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16910_a_18235]
-
Bogdan Iancu După volumul Psalmii maimuței, publicat în 1997, Claudiu Soare revine cu un nou volum de poezie, Evul relei credințe. Coperta a IV-a oferă schematic, într-o confesiune revendicativă, o cheie de lectură: "practicînd astfel spovedania pînă la schelet, lipsită de carnea ipocriziei, textul acestei alcătuiri adună în el singurele mele sentimente neexperimentate în viață, cele născute în închisoare, în
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
menționate cîteva dintre sclipirile năzdrăvane ale poetului: "îngerii blonzi cu puțele roz", "voi veni pe furiș/ ca o poluție", "fă-mă caca (pardon de expresie - n. mea) din fundulețul tău sfînt!" " Am încă viziunea damnatului prin neînțeles", afirmă poetul pe coperta II, intuind parcă destinul scrierilor sale... pentru că prețiozitățile stilistice și ermetismul ratat, cît și abundența obositoare a neologismelor, fac poezia lui Claudiu Soare să fie una greu digerabilă. Claudiu Soare, Evul relei credințe, Editura Vinea, București, 1999, 72 p.
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
Iulia Alexa Mahalaua de azi pe mâine e un volum de versuri apărut la Editura Vinea care îi adăpostește între copertele sale pe Traian Coșovei, un optzecist cunoscut, și pe un tânăr nouăzecist încă indecis, pe nume Dan Mircea Cipariu. Formula aceasta de publicare, în maniera anilor '80 face cartea interesantă ca substanță, dar și atrage atenția asupra diferențelor de stil
Poeme de mahala by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16947_a_18272]
-
Mai toți, în afara onorariului, echivalent pentru o poezie, prin anii '50, cu cel puțin 2-3 salarii de învățător sau profesor, au fost răsplătiți cu uriașe premii de stat, editarea operelor legate în piele sau pînză, cu literă de aur pe copertă, excursii în patria sovietică și în întreg lagărul socialist și nu numai și multe alte avantaje și facilități. În tot acest timp, floarea intelectualității românești era închisă în temnițele comuniste și supusă la un regim de exterminare și spălare a
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
o prestigioasă ediție franceză. Fără să fi confruntat versiunile, tot ce se poate spune este că traducerea lui Sorin Mărculescu sună splendid, iar notele de la final sînt mai mult decît folositoare. La asta se adaugă și formatul prietenos al volumelor, coperțile atît de fine și de frumos colorate încît îți vine să le mîngîi și nu în ultimul rînd prețurile accesibile. Yasunari Kawabata, Frumusețe și întristare, în românește de Sorin Mărculescu, Editura Humanitas, 2000, 206 p., f.p.
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
întrucît "d. Grădișteanu e un om de spirit"10). De aici începe polemica lui Grădișteanu cu Convorbirile literare de la Iași. La București, devenit centrul politic al României, apare la 1 martie 1873 Revista contimporană. Litere-Arte-Sciințe sub conducerea unor "redactori-colaboratori". Pe copertă nu figurează nici un nume. Primele două numere ale Revistei contimporane îi oferă lui Maiorescu o mare cantitate de exemple pentru a caracteriza stilul "redactorilor-colaboratori" drept Beția de cuvinte în "Revista contimporană." Studiu de patologie literară, apărut în Convorbiri literare și
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
La 15 februarie 1876, grupul de "redactori-colaboratori" ai Revistei contimporane îl atrag pe B. P. Hasdeu la conducerea publicației cu un titlu modificat: Revista literară și sciințifică, cu menționarea directorului pentru partea literară, în persoana antijunimistului Hasdeu, cu înscrierea pe copertă a comitetului de redacție format din 28 de membri, între care: Aron Densusianu, Ciru Economu, Gr. Gellianu, Petre Grădișteanu. În primul număr din 15 februarie 1876, În loc de prefață, Hasdeu, care păcălise Convorbirile literare cu poezia Eu și ea, imitație după
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
sciințifică apare pînă la 15 mai 1876. Hasdeu se retrage de la direcția publicației, care, se contopește la 1 iulie 1876 cu Revista contimporană, reapărînd la 1 iulie și la 1 august 1876, cu titlul Revista contimporană literară și sciințifică. Pe coperta celor două numere directorul B.P. Hasdeu nu mai este menționat: în locul comitetului de redacție, figurează 23 de redactori, între care: Aron Densusianu, Anghel Demetriescu, Ciru Economu, Gr. Gellianu, Petre Grădișteanu. În articolul Foi căzute, apărut în Convorbiri literare din 1
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
Ceea ce e însă oarecum viclean este faptul că se ajunge la o pervertire a culturii. Văd în librării sau pe tarabe cărțile noi care ies de sub tipar și observ că tot marea industrie americană a tipografiei e prezentă. Cărțile cu coperți spectaculoase nu sunt ale dumneavoastră, sunt cărți de amor ori romane SF, care se vor vinde în număr mare... Vreți să-mi spuneți că românii nu sunt în stare să producă romane de dragoste sau literatură științifico-fantastică? În artă, lucrurile
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
Cifra 30 mă ia prin surprindere. Nu cred că Lungu și-ar fi pus numele pe o astfel de carte. E.G.P.: Adevărul e că E. Lungu ar fi vrut să ne punem și noi, N. Popa și subsemnatul, numele pe coperta cărții. Cît privește poeții antologați, ei bine, s-a negociat fiecare nume. Unii autori nici nu știu cît îi datorează lui N. Popa, cel mai generos din noi trei. Trist e că majoritatea ultimilor incluși n-au confirmat. M.V.: Și
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
ar prea putea ca, din izolarea și singurătatea ei, poeta să ajungă în istoria literaturii române din sec. XXI. * CURIERUL ROMÂNESC - Revistă a românilor de pretutindeni, editat de Fundația Culturală Română, și-a schimbat o dată cu nr. 2-3/2000 înfățișarea. Pe copertă e reprodusă o hartă pe care sînt marcate zonele din afara granițelor unde trăiesc, pe teritoriile lor istorice, români, azi cetățeni ai Republicii Moldova, Ucrainei, Ungariei, Serbiei, Bulgariei, Macedoniei, Albaniei, Greciei, Croației, dar și locurile cu mici comunități românești rezultate din deportări
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
de gardă, demersul autorului este unul interdisciplinar și propune o investigare a unei secțiuni din lexicul simbolic caragialian. Pînă aici, nimic nu pare deosebit. Foarte mulți universitari își publică tezele de doctorat, referatele se transformă deseori în pre(post)fețe, coperțile rețin recomandări din aceleași referate, am citit chiar și o cronică de întîmpinare pe care o auzisem citită cu cîtva timp înainte la susținerea tezei respective. Problema apare cred atunci cînd teza devenită carte păstrează intact reflexul reverențios inevitabil (cred
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
editurile românești de succes a scos, în zece ani în care nu tot timpul comerțul cu cartea a mers rău, o singură ediție critică adevărată din marii scriitori români? Să nu mi se scoată ochii cu variatele "ediții artistice", cu coperte superbe și pe hârtie de lux, tipărite, nu întâmplător, de Crăciun și de Paște. Vorbesc de edițiile serioase, de volumele muncite la sânge, cu variante, receptare critică, prefețe și postfețe profesioniste. A făcut "Editura Minerva" cuiva concurență neloaială? A luat
România: un ecorșeu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17084_a_18409]