246,706 matches
-
mutațiile lui, el se apropie de artistul multiform care a fost Picasso, pe de altă parte, prin gustul pentru copilărie că experiența primară de ce maturizarea este un proces de declin e alături de Brâncuși când acesta zicea când nu mai ești copil, nu mai ești nici artist. După descrierea etapelor devenirii, Brook își permite să revină la copilărie, la simplitatea la care nu se ajunge așa ușor. Pentru el, naivitatea este o recucerire. Și doar clipă asigura trăirea deplină. Să uiți de
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
altă adresă, putem aprecia că poeta se comportă cu universul astfel: "Îi dam pastile natur cu gust/ ( Cele din farmacie nu aveau),/ Îi aruncam pe masă, pe șleau/ Moloz, moluște, mîzgă de must./ ÎI luam cu momeli ca pe-un copil,// Ca pe-un copil bătrîn și fără dinți/ I-am dat cu biberonul întîi/ Dar ce-nghițea scuipa verzui/ Silă de pe limbă și căinți./ Și ce de lucruri moi i-am dat?" ( Rîsu’ plînsu’). Așa încît efectul e deviant, solemnitatea
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
că poeta se comportă cu universul astfel: "Îi dam pastile natur cu gust/ ( Cele din farmacie nu aveau),/ Îi aruncam pe masă, pe șleau/ Moloz, moluște, mîzgă de must./ ÎI luam cu momeli ca pe-un copil,// Ca pe-un copil bătrîn și fără dinți/ I-am dat cu biberonul întîi/ Dar ce-nghițea scuipa verzui/ Silă de pe limbă și căinți./ Și ce de lucruri moi i-am dat?" ( Rîsu’ plînsu’). Așa încît efectul e deviant, solemnitatea se dezumflă, tragicul se
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
de farsă, încă prevăzut, e drept, cu conceptele gravității, precum aspectul unui funambul care intră în spectacol numai pe jumătate costumat, în rest păstrînd elementele unei ținute de gală: "S-a spînzurat copacul celebru / Cel care făcuse cu mine un copil/ Lui îi plăcea stilul aripei/ Mai mult decît lutul umil.// Lui nu-i plăcea viața cu glugă/ Cu lacrima pînă-n mormînt/ Veneau rar slugile să-l scuture/ De păsăret și de pămînt.// Dar păsările îl iubeau / Ele sunt crucile de
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
rămînem, ceilalț patru, să vedem... filme! (Din fericire, eu văzusem deja - pe casetă - polonezul Edi, plus Furia lui Muntean, așa că am două filme mai puțn.) Intacto (o poveste stranie, avînd la bază o experiență traumatică a autorului pe cînd era copil; scenariul & regia: Juan Carlos Fresnadillo - țneț minte acest nume!) este o revelațe: atît de impecabil - de profesionist, de subtil și de matur - încît nu pare, în nici un fel, film de debut. (Și totuși - verificînd cu toți în catalog -, spaniolul nu
Noi și Gerry - Jurnalul unui jurat - by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13803_a_15128]
-
O consecință fermă și senină a unei dezbateri interioare, în urma căreia a ales Preludiu ca o taină ce a purtat-o, iată, timp de trei decenii, povestind crâmpeie sui generis ale vieți sale. Iar povestea ne spune că, firește, creșterea copilului se termină odată, dar grijile casei nu se isprăvesc niciodată. Voicu Enăchescu mai știe că dacă s-a făcut mare, copilului trebuie să-i fii frate. Or, Preludiu e frate de sânge cu Voicu Enăchescu, pentru care nici o bucurie nu
Fraternitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13802_a_15127]
-
iată, timp de trei decenii, povestind crâmpeie sui generis ale vieți sale. Iar povestea ne spune că, firește, creșterea copilului se termină odată, dar grijile casei nu se isprăvesc niciodată. Voicu Enăchescu mai știe că dacă s-a făcut mare, copilului trebuie să-i fii frate. Or, Preludiu e frate de sânge cu Voicu Enăchescu, pentru care nici o bucurie nu este egală cu cea pe care o simte atunci când este împreună cu frați și nici o tristețe mai adâncă decât aceea pe care
Fraternitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13802_a_15127]
-
transformau în caricatură cele două ore zilnice de transmisie ale TVR. În plus mai circulau pe atunci faimoasele autocare cu "turiști" iugoslavi în fapt, mici comercianț ale căror produse dădeau vieți din aceste zone privilegiate, un aer de oarecare normalitate. Copiii își puteau procura fără nici un fel de probleme faimoasele țgări din gumă de mestecat, Eurocrem ( un fel de Nutella avant la lettre), ciocolată, sucuri, tinerii se dădeau în vînt după țgări Vikend și Ronhill sau după discuri de vinil cu
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
atacat UCK-ul și a omorît sîrbi. Am fost trimiși acolo. Au fost lupte grele. Au căzut și de-ai noștri și de-ai lor. Eu am tras în luptători UCK în uniforme negre. Nu era nici o femeie și nici un copil pe acolo" ( pp. 79-80). Citind toate aceste relatări s-ar putea crede că reporterul român încearcă să inducă o percepțe pro-sîrbă asupra evenimentelor. În mod paradoxal însă, ca o ironie a sorți, el ajunge să fie expulzat din Iugoslavia chiar
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
Hotel Boulevard arată clar că ai vizitat România. Publici poeți români în revistă. Cum ai ajuns la București, ce crezi despre literatura română? FS. Îmi place enorm Bucureștiul. Cartierele rezidențiale clădite prin veacul al 19-lea: rondurile și intersecțiile unde copiii se joacă și sunt mulți pomi; izul de tei în centru; caldarâmul cu viața lui - fetele la plimbare (cu aroganța lor), câinii vagabonzi, chioșcurile - totul se petrece afară în stradă. Bisericile. Magda Cârneci mi-a spus odată că motivul pentru
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
cuvinte, chiar și cel mai îngrozitor poet are un public al lui sau, cum ar zice Pascal Bruckner, "Kitschul unora e fericirea altora" Știm că, în absolut, emoția artistică e una singură. Plăcerea intensă, chiar și naivă, pe care un copil o resimte citind Jules Verne, să zicem unul din favoriții mei, oricum , nu este cu nimic mai prejos de un Proust savurat inteligent și la fel de intens. Diferența constă numai într-o anumită vârstă care nu e deloc numai biologică. Contează
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
uneori cu evidente note arhaice, era privită ca o sursă proaspătă a nevoii noastre de identificare și nicidecum ca un simplu sit arheologic, frumos așeazat în diorame, ca la Muzeul Antipa. Chiar și grafia Irinei avea un duct ingenuu, de copil care abia deprinde forma literei, dar în spatele acestei inocențe se întindea orizontul vast al privirii savante și al voluptăților de un extrem rafinament. Cînd prezența Irinei era simultan atît de pregnantă și de complexă, atît de limpede în aparență, dar
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
încredințat un interviu spre publicare. Vreme îndelungată, Aglaia Veteranyi a fost, într-un fel, un membru al redacției. Un personaj care isca discuții turbionare, întreținute prin fragmentele pe care le citeam, în traducerea extraordinară a Norei, din romanul De ce fierbe copilul în mămăligă, prin ecouri din presa străină, prin detaliile pe care Adriana Bittel le primea de la Rodica Binder. Germania, Elveția, România. Vestea sinuciderii acestei autoare, acestui personaj puternic și atît de fragil ne-a marcat ca și cînd am fi
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
de acrobație, parteneri la teribila aventură a existenței asumată fierbinte, contra cronometru. Un salt mortal și... Aglaia Veteranyi a dispărut de sub cupola vieții. O vreme n-am mai avut poftă de aventuri. Scriitura ei, ca și structura romanului De ce fierbe copilul în mămăligă, este pusă sub semnul vieții și al morții, al pericolelor din noi și dinafara noastră, al grotescului și kitschului, al experimentelor pe care Aglaia le-a cunoscut și le-a parcurs în mod direct. Aceste imagini subsumate eului
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
în jur. Se vorbea despre continente... eu am călătorit în mai multe țări, pe mai multe continente, am fost și în Africa, dar nu știam de fapt ce înseamnă un continent." De curînd, Editura Polirom a reeditat romanul De ce fierbe copilul în mămăligă, în traducerea amintită a Norei Iuga, apărut în 2002, iar Radu Afrim semnează regia spectacolului cu același titlu, de la Teatrul Odeon, după o dramatizare proprie a cărții Aglajei Veteranyi. O premieră despre care s-a scris și în
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
fabulos despre viață și despre moarte. Diminuează, într-un fel, aura cărții. Spectatorul care nu a citit cartea, nu cred că poate intui - din felul în care este făcut spectacolul -dimensiunea scriiturii și a destinului copilei, adolescentei din De ce fierbe copilul în mămăligă. E dreptul regizorului să opteze și să stabilească anumite trasee în scenariul său, să conducă totul spre o idee, fie ea și una singură. Nu trebuie să ilustreze textul inițial neapărat. Nu trebuie însă, în același timp, să
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
făcut de el. Fără discuție, miza textului, un suport fundamental, plasează spectacolul în altă zonă, aceea care pe mine mă provoacă să discut, să analizez, să privesc curios, fără să acord calificative arogante sau adjective baroce. Teatrul Odeon: De ce fierbe copilul în mămăligă de Aglaja Veteranyi. Traducerea: Nora Iuga: Dramatizarea: Radu Afrim. Scenografia: Alina Herescu. Songuri: Ada Milea. Distribuția: Adriana Trandafir, Ionel Mihăilescu, Antoaneta Zaharia, Ada Milea, Oana Ștefănescu, Pavel Bartoș, Gabriel Pintilei.
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
din urbea natală cu 5,60, a făcut contestațe. Comisia de specialitate din Capitală a ajuns la concluzia că teza era de nota 10. Cronicarului i se pare murdar procedeul de umflare a notelor de la Capacitate, dar să furi un copil, cu acte în regulă, e o monstruozitate.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
Constanța Buzea Seul icoanelor curge pe crengi, parcul e tulburat/ de sintagme./ Apusul desenează spirale..., gândul e faun, culege vopsite insecte/ În umbră se roagă copilul, fluture/ strivit în scrumieră;/ O clipă din voce rămâne, conturul i se dizolvă în opiu./ Ruginită e aura cu care mă leg, ochii bătătoriți/ de amurguri". Textul dvs., emoționând vers după vers, lăsând în suspensie de atâtea ori sensul, este
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
a exagera, de a folosi trăsături îngroșate în transmiterea unor mesaje simpliste, riscul spectaculos însoțit de un curaj inutil. Dar în pofida acestui demers "rațional", la vîrsta candorilor, educația pentru teatru începe la circ: acesta e primul spectacol unde sînt duși copiii și, uneori, singurul pe care îl poate rememora adultul. Există în lumea circului o relație specială cu un adevăr important și pentru restul lumii, de obicei pitit între vălurile convențiilor sociale. Spectacolul lui Radu Afrim stabilește punți peste prăpastia dintre
Circul și restul lumii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13851_a_15176]
-
multe dintre spectacolele teatrelor profesioniste). Muzica spectacolului nu este adaosul menit să facă proza suportabilă sau atractivă, este un element decisiv în articularea mesajului. Compozițiile Adei Milea nu sînt nici armonioase, nici simpatice, ele transpun într-un alt registru suspinele copilului care fierbe în mămăligă. Antoaneta Zaharia a găsit trăsătura de unire între adult și copil spaima: lumea în care trăiește e groaznică, dar frica de a o pierde e mai teribilă. Departe de melodramă, actrița descoperă accidentele și surprizele vieții
Circul și restul lumii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13851_a_15176]
-
sau atractivă, este un element decisiv în articularea mesajului. Compozițiile Adei Milea nu sînt nici armonioase, nici simpatice, ele transpun într-un alt registru suspinele copilului care fierbe în mămăligă. Antoaneta Zaharia a găsit trăsătura de unire între adult și copil spaima: lumea în care trăiește e groaznică, dar frica de a o pierde e mai teribilă. Departe de melodramă, actrița descoperă accidentele și surprizele vieții pe un traseu căruia îi găsește armonia interioară, pe muchia îngustă dintre ludic și tragic
Circul și restul lumii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13851_a_15176]
-
armonia interioară, pe muchia îngustă dintre ludic și tragic. În cîmpul de forță emanat de ea, Adriana Trandafir, Ionel Mihăilescu și Oana Ștefănescu își construiesc personajele nuanțînd tușele groase ale circului cu plasa de motivații oferite de arta dramatică. Coșmarul copilului fiert în mămăligă se structurează într-o realitate posibilă, e adevărat, incomodă și neplăcută tocmai pentru că adevărul ei e greu de negat. Cum e și firesc, spectacolul place unora și displace altora; unora le place parțial; cred că e o
Circul și restul lumii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13851_a_15176]
-
de semne, de sugestii, de ideograme morale, adică proiectînd-o într-o lume paralelă. Sub condeiul înfiorat de-un regret contras, de-o nostalgie abstrasă al lui Vasile Dan, referințele la copilărie abundă. Uneori e atinsă chiar coarda durerii: "țipătul unui copil înfipt ca un cuțit în sînge./ pielea celui adormit făcută sul./ ridicarea în capul oaselor" (țipătul). Alteori vîrsta fragedă apare contextualizată de propriul său cadru domestic: "ca să scriu trebuie să urc mai întîi/ scara de lemn sunător/ precum șoarecii care
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
făcută sul./ ridicarea în capul oaselor" (țipătul). Alteori vîrsta fragedă apare contextualizată de propriul său cadru domestic: "ca să scriu trebuie să urc mai întîi/ scara de lemn sunător/ precum șoarecii care rod noaptea/ bradul proaspăt bine uscat/ o cameră de copil purifică precum varul/ interiorul" (casă). Sau tratată printr-o anecdotică misterioasă: "orbul nimerise o groapă./ copilul plîngea temător/ în întunericul care se lasă dintr-o dată/ în cameră./ prin crăpătura ușii se strecoară singură/ pisica cu ochii aprinși, fosforescenți./ cineva totuși
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]