5,191 matches
-
în biroul lui cu pereții pardosiți cu desene pirogravate de la cele mai mici la cele care exprimau megalomania, se vedea că, totuși, luat prin surprindere, nu-și pregătise din timp arsenalul lingvistic pe care-l avea, fie pentru a mă copleși cu flatări gratuite, fie pentru a-mi da o lecție de dragul lecției: Bătrâne, mâine mergem în metropola județului după haine, la Comitetul Județean. Trebuie să vii și d-ta cu mine. De fapt, veniți cu mine-și mi l arătă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de antidot la eventuala tăcere care s-ar fi înfiripat și ar fi anihilat orice urmă de comunicare între mine și el. Simțeam în replicile lui Valy un fel de emoție. Nu destindere. Era ca și cum ar fi vrut să mă copleșească încă de la primele replici. Cu alte cuvinte, discuția noastră părea condusă numai de el. Părea și ea un aranjament meticulos ticluit. Părea un fel de monitorizare. Sau doar eram eu obsedat de așa ceva. Mai mult ca sigur. Mă privea cu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
le poate cunoaște. Ce însemnase Relia pentru mine în toamna lui ’77, nu era greu de spus, dar nici ușor. Ea era în primul rând fata directorului de cinema și mai apoi fata care urma în scurt timp, să mă copleșească cu dragostea ei. Și, fiindcă marele ei atu nu era atât ceea ce ținea de partea afectivă, cât ceea ce ținea de partea cerebrală, iubirea noastră n-avea cum să fie, încă de când se înfiripase, un simplu foc de paie, adică o
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
viața acestuia. Pentru Relia, orice izbucnire sentimentală era obligatoriu filtrată prin gândire. Practic nu era nicio izbucnire de acest fel. Poate că nici n-aș fi reușit să stabilesc o legătură trainică cu această femeie, dacă nu m-ar fi copleșit deschiderea ei sufletească, parcă nemaiîntâlnită, dar și darul ei de a fi bine intenționată cu cel de lângă ea. Într-un cuvânt, Relia era cu totul și cu totul alt fel de femeie decât Iozefina. În primul rând, mai puțin senzuală
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
sunt persoane cu o voință de fier, ce îi mână mai departe decât pot duce limitele fizice și psihice. În general Lupus-ul se manifestă cu o stare de oboseală și slăbiciune, pierdere de energie și entuziasm și deseori este copleșit emoțional și psihic. |sta este lupus-ul în câteva cuvinte și sunt indicate tratamentele naturiste vitaminizante, care ajută la refacerea țesuturilor și organelor distruse de propriul sistem imunitar. E ca un joc de-a baba oarba cu această boală și
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
așezat, pur și simplu, țărănește, direct pe treptele casei, s-a lăsat fotografiată și a răspuns întrebărilor. A răspuns, probabil, într-un stil derutant, amestecând tăcerile cu zâmbetul ironic, integrând unui monolog fără sfârșit întâmplătoarele propoziții ale celor din jur. Copleșită de buchetele de flori, lăsa impresia unei ființe care participa la un spectacol ce n-o privea direct. Doar politețea și simțul datoriei au făcut-o să stea acolo, la dispoziția presei, tocmai ea, femeia care se încăpățânase de multe
Doris Lessing, pe treptele casei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9155_a_10480]
-
sterline, a replicat: "Ei, asta chiar mă lasă rece..." Spre frustrarea ziariștilor a intrat în casă și a răspuns telefoanelor care o asaltau. Nu înainte de a le mai da o mostră de umor negru britanic: Nu pot spune că sunt copleșită de surpriză. Am optzeci și opt de ani și probabil s-au gândit că nu pot da Nobelul unui mort, așa că mi l-au dat mie, înainte de a-mi lua adio de la viață!" Nobelul este, o știm, o afacere politică
Doris Lessing, pe treptele casei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9155_a_10480]
-
fiindcă țin de niște idei și, nu în ultimul rînd, de eforturile unei echipe, care a muncit cu credință, sub coordonarea nobilă a lui Vittorio Holtier, curator voluntar. Amplă,cu o anvergură a ideii de spațiu-memorie-timp, "Retrospectiva Hemut Sturmer 2007" copleșește. Rigoarea cu care scenograful lucrează pentru scenă se simte aici pînă în cel mai mic detaliu. Este lumea lui, particulară, intimă, personală, cu toate emblemele și blazoanele ei și, în același timp, a tuturor regizorilor cu care a lucrat. Este
Spațiul și memoria by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9215_a_10540]
-
ASTFEL DE SITUAȚII Durerea și suferința psihică sunt primele simptome care se instalează. Zile și săptămâni întregi mama nu va putea înțelege și accepta realitatea. Credința în sine îi va fi zdruncinată. Disperarea, șocul, negarea și neacceptarea o vor învălui, copleșind-o. Mereu îi va reveni în minte întrebarea DE CE? De ce tocmai ei i s-a întâmplat? Cu ce a greșit? Vor fi sentimente intense de tristețe, vină, furie. Ele trebuie împărtășite cu cei apropiați căci reprimate se pot transforma în
Revista Spitalului Elias by ANCA PANAITESCU, RADU VLĂDĂREANU () [Corola-journal/Journalistic/92046_a_92541]
-
ne prindă poliția. Vic rămăsese acasă, pentru a-l supraveghea pe Kiki; În sensul că lucra ceva la calculator, sau poate doar juca șah, În timp ce Kiki adormise cu televizorul deschis. La puțin timp după plecarea Christinei, Își făcu apariția Thomas, copleșit de o mulțime de idei noi, despre care nu știa dacă au vreo valoare sau sunt simple bazaconii care i trec numai lui prin cap. Dorea o confirmare. — Vic, uite ce m-am gîndit. Băiatul acela, Khapsek, n-o fi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și mai mult, Îi strecura În suflet teama cumplită că l-ar putea pierde. Ceva ca o pungă cu gheață care Îi atîrna permanent undeva În adîncul pieptului. Acum nu se mai gîndea Însă la o altă femeie (Își amintea, copleșită de ridicol, cum se dusese cîndva la salonul de coafură, pentru a o cunoaște pe fata aceea, Lenutza...), ci la alți oameni care urmăreau să-i facă rău. Pentru ea, Vic fusese dintotdeauna un erou, chiar dacă nu făcea nimic altceva
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
doctorului o drăguță de „rădașcă“, propuse Smith, iar maiorul aprobă rîzÎnd sarcastic: he, he, o să-i agățăm! O să i-o punem taman sub căptușeala pardesiului!... O discuție serioasă despre suflet poate Începe oricum. Important e să ajungă acolo unde trebuie. Copleșită de avalanșa evenimentelor imprevizibile din ultimele săptămîni, Christina amînase o discuție serioasă cu Marychka pe această temă. Așa se Întîmpla de fiecare dată. Dorințele și nevoile ei personale, sau ale celor din imediata apropiere, rămîneau mereu la urmă. Como n-
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pe fabrici, poate nu știți, au pătruns În spitale și În ministere, au cumpărat cu bani furați băncile, ziarele sunt ale lor, televiziunea, vapoarele, ploaia și peștii din ocean, totul, totul...! — Pablo, te rog liniștește-te, Îl imploră doamna Agneta, copleșită de penibilul situației. — Lucrează pe furiș, ucid pe tăcute, stau la pîndă În Întuneric și conspiră Împotriva celor sărmani, și-au pus averile la adăpost În conturi din străinătate, la urmă vor pleca și vor arunca insula În aer - și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
său, o anumită misiune de la un alt serviciu secret de informații, despre care maiorul Smith să nu fi știut nimic, la fel cum nici doctorul nu știa nimic despre adevărata misiune a maiorului. Ajuns aici cu raționamentul, maiorul se pomeni copleșit de un gînd nou, care i se ivi mai Întîi În tălpi, ca o presimțire neplăcută, și urcă apoi pînă În creștet, sub forma unui leșin fierbinte cu furnicături, sau mai precis, ca atunci cînd descoperi brusc că ai comis
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
să se Întoarcă În pădure. Christina se arăta Însă de fiecare dată la fel de sigură și Încrezătoare, neclintită În hotărîrea ei, Încît seara, cînd Înșira din nou tăcut pietricele de felurite culori pe marginea mesei, lui Pablo i se strîngea inima, copleșită de o vină pe care nu Îndrăznea să o mărturisească. Chiar din prima zi a manevrelor Spring Time Journey, un elicopter american a fost lovit accidental de o rachetă trasă de pe crucișătorul Challanger. Ceea ce nu era deloc În măsură să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
naș își are nașul nu se aplică și aici, spune Gulie încercînd să privească în stradă, domnul Președinte se pare că se va afla în frunte încă mult timp de acum înainte. — Spre deosebire de alții care după ce ani buni au fost copleșiți cu favoruri și li s-a promis marea cu sarea, acum li s-a dat un picior în fund, constată Tîrnăcop. — Aștia nici nu contează la număr, doi-trei intelectuali pierduți pe drum nu-i mare brînză. Potaie, care a fost
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
răbdare - numai așa putea să-și dea seama prin ce trecuse, mai ales ea, care avusese ghinionul cel mai mare pricopsindu-se cu Părințelul. Cînd ajungea în fața blocului în care locuia se oprea de fiecare dată să-și tragă sufletul copleșită de greutatea bagajelor ticsite cu marfă. O dureau genunchii, gleznele, îi venea să-și arunce cît colo pantofii cu toc și s-o ia pe scări în sus în ciorapi. Nu putea să nu se gîndească la Părințel, care o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
s-o aibă pe conștiință tot restul vieții ei de rahat curva Împuțită și mincinoasă. 0000000000000000000000Bruce000000000000000000000 00Bruce00000000000000000000000000Bruce0000000000 000000000000000000Bruce0000000000000000000000000 00000000000000000000000000000000000Bruce00000000 000000000000Bruce00000000000000000000Bruce000000 0000000000000000000000Bruce000000000000000000000 Noi așteptăm și ne gîndim și avem Îndoieli și urîm. Cum te face să te simți? Sentimentul care mă copleșește e furia. Ne urîm pe noi Înșine pentru că n-am fost În stare să fim altfel decît sîntem. N-am fost În stare să fim mai buni. Simțim furie. Trebuie să te supui sentimentelor tale. Nu contează dacă ești un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
luminat, pregătit de un mare bal. Cu obrajii lipiți de ferestruica murdară, Antoniu privește afară, și vede ca prin ceață, În depărtare beția de lumini a orașului, departe, inaccesibilă. Un sentiment de vinovăție față de propriul lui trecut și prezent Îl copleșește, și, pentru o clipă ar vrea să se transforme Într-un fluture, pe care cineva să-l strivească. Kawabata a terminat de băut ceaiul și acum s-a lungit , convins că efectul lui binefăcător nu va Întârzia. Câinele lui Ben
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ea. Dacă chiar vrei să știi într-adevăr amănunte am să ți le dau mai târziu. Acum nu vreau decât să-ți spun adevărul în esența lui, să-ți spun că trebuie să-mi redai libertatea. Situația asta m-a copleșit, Martin. Pur și simplu a trebuit să mă supun. Este vorba de totul sau nimic. I-am strâns și mai tare mâinile în mâna mea stângă. Poate părea ciudat, dar îmi dădeam seama că încercam să mă hotărăsc cum ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
mâna să lunece pe capul meu, spre spate, pipăindu-mi forma craniului ascunsă sub păr. Gândirea unui sculptor pornește de la craniu și merge spre exterior. Am mai rămas pe loc un timp contemplând capul Antoniei până ce am simțit că mă copleșește amărăciunea. Cred că nu peste mult timp am să-ți cer ceva tare de băut. Apropo, ți-am trimis o ladă de vin Vierge de Cléry și niște coniac. — Le-am primit azi-dimineață, spuse Alexander. Dar nu mi-ai trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
luptă în jungla din Burma. Acum ședeam la bufetul gării, bine luminat prin comparație, și sorbeam un ceai rece. Îmi scosesem fularul atât de îmbibat de umezeală încât aș fi putut să-l storc. Eram înghețat până în măduva oaselor și copleșit de amărăciune, într-o stare de-a dreptul ridicolă. Dându-mi seama de asta am simțit că am luat-o razna de-a binelea. Scena cu Antonia mă lăsase țeapăn și fără vlagă, de parcă aș fi fost bătut sau aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
atunci să fii sincer cu noi. Și totuși, trebuie să ne recunoaștem neputința. Trebuie să încercăm din nou să te înțelegem. Și cu siguranță vom izbuti. Nu pot explica, deși există o explicație, am spus. Oricum n-are importanță. Eram copleșit de o stare de confuzie și de sentimentul vinovăției. Nu le puteam explica condițiile drastice în care păstrasem secretul relației cu Georgie. De înțelegere nici nu putea fi vorba, și de fapt, în clipa aceea, îmi doream cu ardoare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
aș fi putut să mint. Cred că m-ar fi costat viața! Acum plângea cu adevărat. Turnă puțin gin, sticla scrâșni de buza paharului, apoi adăugă puțină apă. Când m-am ridicat, mi-a întins paharul. Mânia mea se topise, copleșită de disperare. — Doamne, iubita mea, nici nu-ți dai seama ce-ai făcut, am spus. Dar nu contează. Oricum, eu am greșit ca un dobitoc. Nu trebuia să te pun într-o asemenea situație. — Vrei să spui că nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
odată! am intervenit. Nu puteam suporta insistența blândă a Antoniei. — Martin, te rog, spuse Antonia. Fără a-și lua ochii de la Georgie, puse o mână pe brațul meu și o lăsă acolo. Prin mâneca hainei o simțeam cum tremură. Eram copleșit de milă pentru ea. — Iată cum stau lucrurile, spuse Georgie încrețindu-și nasul. Am vrut să vă întâlnesc pentru că dumneavoastră ați vrut să mă cunoașteți. Așa mi s-a părut că este drept, fiind vorba despre asumarea propriilor fapte. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]