837 matches
-
care a fost Ministru al Culturii al Republicii Moldova (1997 - 2001) și a îndeplinit funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova între 2010 și 2014. A compus simfonii, lucrări scrise pentru ansambluri camerale (instrumentale), creații corale, de muzică pentru teatru și film etc. s-a născut la data de 6 aprilie 1957, în Brătușeni, Edineț, RSS Moldovenească. A absolvit Facultatea de Pian la Institutul Muzical-Pedagogic "Gnesin" din Moscova (actualmente Academia rusă de muzică) în anul 1982
Ghenadie Ciobanu () [Corola-website/Science/308603_a_309932]
-
cu excepția a două, trei fragmente. Tematica poeziilor sale este pur feminină, axată pe învățătura muzicii și a dansului. Cântecele compuse de Sappho și de elevele ei sunt monodii, acompaniate de liră (vezi imagine dreapta). Ea a compus însă și imnuri corale precum și poeme de largă respirație, după câte rezultă dintr-un fragment de epithalam în care cânta nunta lui Hector cu Andromaca. Valoroase sunt prelucrările ei din lirica populară din Lesbos, adevărate bijuterii ale genului, cântece de nuntă îndeosebi. Iubirea, strălucirea
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
la Festivalul Internațional de Muzică Corala Cracovia Cantans, Polonia (16 - 19 iunie 2011); tot în acest an este invitat să facă parte din juriul Festivalului de Muzică Corala de la Ohrid și să susțină un atelier de lucru despre tradiția muzicii corale ortodoxe în cadrul Festivalului Internațional Coral Corearte, Barcelona, Spania. 2010 - primește Marele Premiu al Festivalului de Muzică Corala de la Ohrid, Macedonia, unde a participat alături de corul SOUND. 2008 - primește Medalia de aur la secțiunea folclor „A cappella” și Medalia de argint
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
luna noiembrie a aceluiași an, în calitate de director artistic, organizează, cu sprijinul Primăriei sectorului 2 al Capitalei și al Centrului Cultural « Mihai Eminescu », Festivalul Coral Internațional « Muzică Balcanilor », o manifestare semnalată în Buletinul Coral Internațional publicat de Federația Mondială a Muzicii Corale. Cu ocazia Olimpiadei Corale Mondiale de la Bremen, în iulie 2004, este ales membru al Consiliului Olimpic Mondial. În 9 sept. 2003, primește Medalia „Meritul Cultural” clasa a II-a din partea Președintelui României. În aprilie 2002, participă la Seminarul Federației Corurilor
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
an, în calitate de director artistic, organizează, cu sprijinul Primăriei sectorului 2 al Capitalei și al Centrului Cultural « Mihai Eminescu », Festivalul Coral Internațional « Muzică Balcanilor », o manifestare semnalată în Buletinul Coral Internațional publicat de Federația Mondială a Muzicii Corale. Cu ocazia Olimpiadei Corale Mondiale de la Bremen, în iulie 2004, este ales membru al Consiliului Olimpic Mondial. În 9 sept. 2003, primește Medalia „Meritul Cultural” clasa a II-a din partea Președintelui României. În aprilie 2002, participă la Seminarul Federației Corurilor din U.E., organizație patronată
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
organizație patronată de Parlamentul European, unde este numit Președinte al Biroului Național pentru România. Între 2000 și 2006, la invitația Asociației Cantascuola din regiunea Piemonte, Italia, participă la proiectul CORI DI GIUNIO cu un Curs de măiestre corala pentru formațiile corale de copii din regiunea Piemonte reprezentate de cca. 25 de dirijori de cor. Stagiile se finalizează cu un concert al corurilor reunite (între 200 și 250 de copii) și un recital al cursanților adulți. În iulie 1999, participă la al
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
Stagiile se finalizează cu un concert al corurilor reunite (între 200 și 250 de copii) și un recital al cursanților adulți. În iulie 1999, participă la al V-lea Simpozion Mondial de Muzică Corala organizat de Federația Internațională a Muzicii Corale (IFCM) la Rotterdam, Olanda. Printre altele, asista și la cursurile de măiestrie ale lui Eric Ericson. În decembrie 1999, este ales consilier al Comitetului Executiv al acestei organizații. Susține atelierul de lucru cu tema Expresia vocală la „Ranssegna Internazionale di
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
aricole în diverse ziare și reviste, emisiuni, interviuri și corespondențe radiofonice, transmisii și emisiuni de televiziune. Între 1974-1988 participa la toate manifestările artistice, turnee, festivaluri naționale și internaționale ale Corului Național de Cameră „Madrigal” condus de Marin Constantin. Înființează formații corale de amatori cu care obține numeroase diplome și premii la diferite concursuri și festivaluri naționale.
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
tot ce se afla în ea, a fost aruncată în aer de Armata Roșie. În 1992 a luat ființă Departamentul "Radio Moldova Internațional", care emite programe în limbile engleză, franceză, spaniolă, rusă și română. În cadrul Radiofuziunii activează Orchestra simfonică, Capela corală "Moldova", Orchestra de muzică populară "Folclor". La 30 aprilie 1958, sunt puse pe post primele emisiuni televizate moldovenești, care apăreau de câte 2-3 ori pe săptămână și a câte 2-3 ore pe zi. În 1996, volumul zilnic al emisiunilor televizate
TeleRadio Moldova () [Corola-website/Science/308193_a_309522]
-
în muzică sacră. Corul poartă numele compozitorului Nicolae Lungu. Cantarea corala armonico-polifonica După ce multă vreme muzica din Biserica noastră a fost exclusiv monodică (psaltică), începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea, asistăm la apariția unui fenomen nou: cântarea corală armonico-polifonică. Demn de remarcat este faptul că această muzică polifonică a intrat în România pe ușa sfintei Biserici, primele încercări corale fiind de sorginte bisericească. De la Arhimandritul Visarion la Gheorghe Cucu (1836-1912) Corala catedralei Sfintei Patriarhii - trecută până astăzi prin
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
exclusiv monodică (psaltică), începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea, asistăm la apariția unui fenomen nou: cântarea corală armonico-polifonică. Demn de remarcat este faptul că această muzică polifonică a intrat în România pe ușa sfintei Biserici, primele încercări corale fiind de sorginte bisericească. De la Arhimandritul Visarion la Gheorghe Cucu (1836-1912) Corala catedralei Sfintei Patriarhii - trecută până astăzi prin diferite metamorfoze - își află originile în însuși începutul fragil al coralisticii românești din Muntenia. Domnitorul Alexandru Ghica va aduce de la Silistra
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
ruse și române; acesta va alcătui primul cor la București, în 1836. Era un cor bărbătesc, format din ostași, de aceea se va numi Corul cântăreților Ștabului Oștirii. Stela Savaconsideră că Arhimandritul Visarion a fost primul care a așezat muzică corală religioasă pe cuvinte românești; era vorba de o traducere și transcriere în limba română a melodiilor bisericești aflate în uz la acea dată în Rusia. Deși funcționa la Curtea Veche (Biserica Sfântul Anton), unde, credem că făceau repetițiile, corul bărbătesc
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
Biserica Sfântul Anton), unde, credem că făceau repetițiile, corul bărbătesc alcătuit de Arhimandritul Visarion era solicitat în dese rânduri să cânte la Mitropolie în Duminici și sărbători. Corul Ștabului Oștirii se desființează din ordinul domnitorului Gheorghe Dimitrie Bibescu însă activitatea corală este continuată sub denumirea de Așezământul Horal, instituiție creată în 1865, unde Arhimandritul Visarion era director, compozitor, dirijor al cântărilor și orânduitor de muzică bisericească. Notele originale pe care a lucrat Arhimandritul Visarion nu se mai păstrează; mai târziu găsim
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
declarând că „nu poate merge corul domnului Wachmann”. Pe la 1885 la cârma corului Sfintei Mitropolii a Ungro-Vlahiei ajunge Ioan Bunescu, absolvent de Conservator, compozitor și specializat în organizarea corurilor bisericești. Este cel dintâi compozitor preocupat de asigurarea repertoriului necesar cântării corale concretizăndu-și strădaniile în tipărirea colecției „Repertoriul coral religios...” (1886). Ioan Bunescu s-a atașat mai mult de activitatea dirijorală la Biserica Sărindar, prezența la corul Mitropolitan fiind foarte scurtă (1884?-1885). Dintr-o cerere adresată Mitropolitului reiese că starea de
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
vocea de sopran prin modificarea naturală a vocii. De la Gheorghe Cucu la Nicolae Lungu(1912-1947) O perioadă înfloritoare a corului Catedralei Mitropolitane este cea între 1912-1932, când la conducerea dirijorală s-a aflat Gheorghe Cucu , o personalitate incontestabilă a muzicii corale laice și bisericești. În perioada 1 octombrie 1912 - 1 aprilie 1913, Gheorghe Cucu va suplini la pupitrul corului Mitropoliei pe N. Bănulescu aflat în concediu de boală, iar din 1 decembrie 1914 va fi numit dirijor prim, funcție pe care
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
ia în primire repertoriul coral, cu inventar în regulă, iar coriștii să fie prezentați maestrului lor, punându-li-se în vedere să-i dea respectul și ascultarea cuveniă, ca unui conducător care are toată răspunderea pentru bunul mers al execuțiunilor corale liturgice”. Patriarhul Miron, cu propria sa mână a așternut pe hârtie o seamă de sfaturi foarte interesante și emoționante adresate dirijorului: „vă atragem atenția asupra rolului deosebit de mare pe care îl are corul Catedralei Sfintei Patriarhii și asupra marii răspunderi
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
din duminici și sărbători, la fel ca în toate celelalte biserici, la Catedrală au loc în plus servicii cu caracter oficial, la care iau parte conducătorii Statului în frunte cu M.S. Regele, precum și alte persoane înalte. Înțelegeți dar că execuțiunile corale, în asemenea împrejurări trebuie să fie de o calitate cu totul superioară. Și nu numai în împrejurările deosebite arătate, dar chiar la servicile obișnuite, corul Catedralei trebuie să se prezinte în chip admirabil, spre a servi de model vrednic de
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
considerentele și argumentele patriarhului Nicodim, dar dorința sa, - odată cu venirea la cârma Bisericii - era ca în Catredala Patriarhală să cânte un cor bărbătesc. Pentru concretizarea dorinței sale îl cheamă de la Biserica română din Sofia pe Ioan Popescu-Runcu,preot cu „practică corală de peste 20 de ani, între care 17 numai la Sofia”. În cererea din 20 martie 1940, preotul I. Popescu-Runcu „se obliga” a crea corul pe care Înalt Prea Sfinția Sa îl dorea. Strategia sa era aceea de a angaja cele mai bune
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
neîncăpătoare”. Surprinderea lor a fost că „în preajma sfintelor sărbători ale Paștelui, fără nici un fel de preaviz, în ziua de 19 aprilie 1940, suntem anunțați că de duminică, 21 aprilie 1940 - deci peste două zile - vom fi înlocuiți cu altă formație corală”. Coriștii nu comentau motivele și nici protestau la decizia patriarhului dar cereau să fie retribuiți până la 1 septembrie 1940, când se încheia stagiunea. Patriarhul a respins cererea însă le-a acordat încă un salariu (pe luna aprilie 1940), noul cor
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
al Coralei România, Gh. Constanțiu - profesor la Liceul Șincai și I. Baston - dirijor la Biserica Sf. Spiridon Nou. În mod surprinzător cel acceptat în funcție a fost Ștefan Stoicescu, dirijor la corul Bisericii Kalinderu, în acea vreme și conducătorul Societății Corale Gavriil Musicescu. Credem că a fost un concurs de „cereri și acte”, consilierii propunând patriarhului în post pe Ștefan Stoicescu iar acesta dând aprobarea fără alte comentarii. Din dosarul nr. 165/1942 se înțelege că Ministerul Cultelor subvenționa corala Sfintei
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
fructuoasă și mai îndelungată marcată de personalitatea profesorului Nicolae Lungu (1947-1985). Maestrul N. Lungu venea cu o experiență bogată în domeniul artistic ca profesor, dirijor și compozitor. Era absolvent de Seminar Teologic, de Teologie și Conservator; a activat la Societatea corală „Carmen” întemeiată de D. G. Kiriac și a fondat Societatea corală „România” (1935-1947). Înainte de a ajunge directorul coralei Catedralei Sfintei Patriarhii a condus corul de la Biserica Sf. Ilie Gorgani(1921-1922), Biserica Cotroceni (1922-1928), Biserica Amzei (1928-1939) și Biserica Sfântul Spiridon
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
Maestrul N. Lungu venea cu o experiență bogată în domeniul artistic ca profesor, dirijor și compozitor. Era absolvent de Seminar Teologic, de Teologie și Conservator; a activat la Societatea corală „Carmen” întemeiată de D. G. Kiriac și a fondat Societatea corală „România” (1935-1947). Înainte de a ajunge directorul coralei Catedralei Sfintei Patriarhii a condus corul de la Biserica Sf. Ilie Gorgani(1921-1922), Biserica Cotroceni (1922-1928), Biserica Amzei (1928-1939) și Biserica Sfântul Spiridon Nou (1940-1947). Pe lângă experiența dirijorală, maestrul Nicolae Lungu va îmbogăți repertoriul
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
dirijorală, maestrul Nicolae Lungu va îmbogăți repertoriul coral bisericesc și laic cu lucrări de o valoare inestimabilă și va aduce cu sine în cafasul Sfintei Patriarhii o formație de notorietate alcătuită din cei mai pricepuți și devotați membri ai Societății corale „România”, cu care avusese o seamă de reprezentații scenice de răsunet în țară și străinătate. Alături de maestrul Nicolae Lungu s-au format sute de studenți - fiind și Conferențiar la catedra de Muzică bisericească, ritual și tipic, la Institutul Teologic de
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
Ștefan Răzvan, (teolog dar și absolvent de Conservator), precum și pe tânărul Eloi Siluan (teolog) și pe domnișoara Luminița Guțanu, (doctor în muzicologie), persoane cu reale calități pedadogice și dirijorale, sârguitori în păstrarea și continuarea unui stil inconfundabil al acestei formații corale. Repertoriul Coralei Patriarhiei este vast, preponderent religios și liturgic, din paleta largă componistică - de la piese clasice la cele contemporane - fiind riguros selectate partiturile care se încadrează cu demnitate în spațiul liturgic al Catedralei Patriarhale. Efortul unei asemenea corale este substanțial
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
mai ales "Marele duet", care dă impresia de simfonie, și " Fantezia în fa minor". Deși a trăit doar 31 de ani, Franz Schubert a scris, ca orice geniu, impresionant de mult. Sute de lieduri, simfonii, uverturi, cvartete, sonate, misse, piese corale și lucrări pentru teatru muzical, toate se regăsesc în creația acestui muzician. Totodată, el este și creatorul impromptu-ului, un gen improvizatoric. Schubert a compus opt astfel de piese, toate constituind o piatră de încercare pentru orice pianist. Schubert s-
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]