11,446 matches
-
Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii apreciază că trebuie să se constate că aplicarea regulilor prevăzute de art. 154 alin. (2) teza a II-a din Codul penal referitoare la momentul epuizării infracțiunii în corelație cu data de început a curgerii termenului de prescripție a răspunderii penale nu poate fi extinsă și altor forme de unitate naturală sau legală de infracțiune. ... 136. Orice altă interpretare ar avea drept consecință nesocotirea deciziilor interpretative ale Înaltei Curți
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
52. Indemnizația lunară pentru creșterea copiilor constituie o prestație de asigurări sociale, instituită de legiuitor pentru susținerea familiei în vederea creșterii copilului. Legiuitorul a stabilit în cuprinsul art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 o corelație între cuantumul acestei indemnizații și un procent de 85% din media veniturilor nete realizate de beneficiar în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, fără ca indemnizația astfel calculată să poată depăși suma de 8.500 lei
DECIZIA nr. 66 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296811]
-
prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, întrucât aceste considerente, fiind indispensabile înțelegerii soluției, intră în autoritatea lucrului judecat împreună cu aceasta [art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă]. ... 64. În condițiile în care legiuitorul a intenționat să stabilească o corelație între cuantumul indemnizației de creștere a copilului și media veniturilor nete realizate de beneficiarul indemnizației, nu există nicio rațiune pentru a exclude din baza de calcul veniturile de natură salarială recunoscute, cu titlu retroactiv, pentru perioada de referință stabilită de
DECIZIA nr. 66 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296811]
-
Deschisă în România, este esențială identificarea și înțelegerea priorităților, politicilor, practicilor și a cadrului legal existente la nivel național și european. Aceste elemente nu numai că influențează cuprinsul Strategiei, dar au impact chiar și asupra implementării efective, fiind în strânsă corelație cu prioritățile generale ale Guvernului României. Dintre acestea, menționăm: ● Constituția României, republicată; ● Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare; ● Legea nr. 544/2001 privind
STRATEGIE din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296729]
-
1.4 „Nomenclator - forme de proprietate“, după codul 35 „Societăți cu răspundere limitată“ se introduce un nou cod, codul 38, cu următorul cuprins: 38 Societăți mutuale de asigurare ... 21. În anexă, la capitolul II „Formulare referitoare la situațiile financiare/raportările contabile și corelațiile aferente entităților din domeniul asigurărilor“ secțiunea 1 „Asigurători și reasigurători“, punctele 1-3*) se modifică și vor avea următorul cuprins: *) Punctele 1-3 sunt reproduse în facsimil. 1. BILANȚ la data de 31 decembrie ...................... Județul. . . . . . . . . . . . . . ............... [ ] [ ] Persoana juridică. . . . . . . . . . . . . . ............... Adresa: localitatea. . ...................., sectorul. . . . . ........... , str. ................. nr.
NORMĂ nr. 10 din 22 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297021]
-
și corelate cu obiectivele intervenției aprobate prin PAP 2021-2027 - se verifică nevoile identificate de către solicitant în Cererea de finanțare și în Planul de afaceri, 2.2 EFICACITATEA PROIECTULUI 2.2.1 Indicatorul de realizare este rezultatul direct al activităților proiectului? - se verifică corelația între activități si indicatorul de realizare; - se verifică dacă activitățile sunt descrise detaliat și contribuie în mod direct la atingerea indicatorului de realizare prin proiect, având în vedere resursele financiare, umane și materiale ale proiectului? 2.2.2 Indicatorii de rezultat sunt
GHIDUL SOLICITANTULUI din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296022]
-
aceste lucruri este gândirea magică. Iar oamenii sunt predispuși la gândire magică pentru că sunt construiți astfel încât să caute permanent un sens în lumea din jurul lor. Iar gândirea magică chiar asta este, un set de convingeri (iraționale în principiu) despre o corelație între comportamente și evenimente: dacă fac asta se întâmplă asta, dacă nu fac asta se întâmplă astalaltă (ceva mai rău de obicei). Gândirea magică este o formă de ripostă a minții umane la necunoscut și incertitudine, este o metodă prin
„Ai o aură mișto!” Cum mă apăr când un iluminat se oferă să mă rezolve energetic sau să mă purifice cu cristale () [Corola-blog/BlogPost/338277_a_339606]
-
După vârsta de 10 ani, copiii pot înțelege noțiunea de investiție și pot fi învățați că banii reprezintă un mijloc prin care ei își pot atinge obiectivele pe termen lung. „După această vârstă, pot înțelege noțiuni abstracte, pot face diferite corelații: dacă strâng mai mulți bani pe o perioadă respectivă de timp, atunci pot face investiții mai mari. E perioada de vârstă în care cuvântul investiție trebuie integrat în vocabularul de familie. Când strâng bani și îmi cumpăr ceva mai important
Cum să le vorbești despre bani copiilor. Regula celor trei borcănașe care îi învață să își administreze finanțele () [Corola-blog/BlogPost/338366_a_339695]
-
ulterioară la ea, este aceasta: c) nu este necesar ca veniturile bugetare că procent din PIB să fie relativ mari pentru că o țară să poată satisface cererea de bunuri și servicii publice. În sprijinul acestor afirmații mai întâi prezint unele corelații care există între indicatorii menționați pentru un număr mare de țări. Apoi, arăt că cele două condiții menționate mai sus la punctele a) și b), precum și afirmația c) sunt consecințe logice ale acestor corelații. În final arăt în ce măsură țara noastră
Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB () [Corola-blog/BlogPost/338929_a_340258]
-
acestor afirmații mai întâi prezint unele corelații care există între indicatorii menționați pentru un număr mare de țări. Apoi, arăt că cele două condiții menționate mai sus la punctele a) și b), precum și afirmația c) sunt consecințe logice ale acestor corelații. În final arăt în ce măsură țara noastră îndeplinește în prezent condițiile pentru a creste sustenabil veniturile bugetare că procent din PIB. I. Corelațiile Pentru a identifica corelațiile dintre indicatorii menționați mai sus (venituri bugetare că procent din PIB, PIB per capita
Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB () [Corola-blog/BlogPost/338929_a_340258]
-
două condiții menționate mai sus la punctele a) și b), precum și afirmația c) sunt consecințe logice ale acestor corelații. În final arăt în ce măsură țara noastră îndeplinește în prezent condițiile pentru a creste sustenabil veniturile bugetare că procent din PIB. I. Corelațiile Pentru a identifica corelațiile dintre indicatorii menționați mai sus (venituri bugetare că procent din PIB, PIB per capita, drepturi de proprietate clare, integritate a guvernului) am folosit datele acoperind perioadă 1980-2016 pentru un numar de țări variind între 155 și
Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB () [Corola-blog/BlogPost/338929_a_340258]
-
sus la punctele a) și b), precum și afirmația c) sunt consecințe logice ale acestor corelații. În final arăt în ce măsură țara noastră îndeplinește în prezent condițiile pentru a creste sustenabil veniturile bugetare că procent din PIB. I. Corelațiile Pentru a identifica corelațiile dintre indicatorii menționați mai sus (venituri bugetare că procent din PIB, PIB per capita, drepturi de proprietate clare, integritate a guvernului) am folosit datele acoperind perioadă 1980-2016 pentru un numar de țări variind între 155 și 178, în funcție de disponibilitatea datelor
Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB () [Corola-blog/BlogPost/338929_a_340258]
-
dintre indicatorii menționați mai sus (venituri bugetare că procent din PIB, PIB per capita, drepturi de proprietate clare, integritate a guvernului) am folosit datele acoperind perioadă 1980-2016 pentru un numar de țări variind între 155 și 178, în funcție de disponibilitatea datelor. Corelațiile pe care le-am identificat între indicatorii menționați și pe care le prezint grafic în anexele 1-35(**), sunt următoarele: 1. Cu cât este mai mare valoare PB per capita, cu atât sunt mai mari veniturile begetare că procent din PIB
Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB () [Corola-blog/BlogPost/338929_a_340258]
-
care le-am identificat între indicatorii menționați și pe care le prezint grafic în anexele 1-35(**), sunt următoarele: 1. Cu cât este mai mare valoare PB per capita, cu atât sunt mai mari veniturile begetare că procent din PIB. Această corelație există și dacă în loc de veniturile bugetare că procent din PIB se utilizează „povară fiscală”, adică veniturile din impozite că procent din PIB (Anexă. Cu alte cuvinte, valorile mediii ale veniturilor bugetare că procent din PIB sunt mai mari pentru țările
Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB () [Corola-blog/BlogPost/338929_a_340258]
-
adică veniturile din impozite că procent din PIB (Anexă. Cu alte cuvinte, valorile mediii ale veniturilor bugetare că procent din PIB sunt mai mari pentru țările dezvoltate comparatv cu țările mai puțin dezvoltate. Din datele prezentate se vede că aceasta corelație o fost mai puternică în perioadele în care economia mondială a fost în expansiune. 2. Cu cat guvernele sunt mai integre și drepturile de proprietate mai clare și mai bine protejate, cu atat PIB per capita este mai înalt. Aceste
Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB () [Corola-blog/BlogPost/338929_a_340258]
-
o fost mai puternică în perioadele în care economia mondială a fost în expansiune. 2. Cu cat guvernele sunt mai integre și drepturile de proprietate mai clare și mai bine protejate, cu atat PIB per capita este mai înalt. Aceste corelații sunt foarte solide. Corelația dintre PIB per capita și integritatea guvernului este mai puternică decât corelația dintre PIB per capita și drepturile de proprietate, dar diferențele sunt mici. 3. Rate înalte sau joase de impozitare pot fi întâlnite atât în
Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB () [Corola-blog/BlogPost/338929_a_340258]
-
în perioadele în care economia mondială a fost în expansiune. 2. Cu cat guvernele sunt mai integre și drepturile de proprietate mai clare și mai bine protejate, cu atat PIB per capita este mai înalt. Aceste corelații sunt foarte solide. Corelația dintre PIB per capita și integritatea guvernului este mai puternică decât corelația dintre PIB per capita și drepturile de proprietate, dar diferențele sunt mici. 3. Rate înalte sau joase de impozitare pot fi întâlnite atât în țările în care există
Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB () [Corola-blog/BlogPost/338929_a_340258]
-
cat guvernele sunt mai integre și drepturile de proprietate mai clare și mai bine protejate, cu atat PIB per capita este mai înalt. Aceste corelații sunt foarte solide. Corelația dintre PIB per capita și integritatea guvernului este mai puternică decât corelația dintre PIB per capita și drepturile de proprietate, dar diferențele sunt mici. 3. Rate înalte sau joase de impozitare pot fi întâlnite atât în țările în care există un grad înalt de domnie a legii, cât și în țările democratice
Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB () [Corola-blog/BlogPost/338929_a_340258]
-
Rate înalte sau joase de impozitare pot fi întâlnite atât în țările în care există un grad înalt de domnie a legii, cât și în țările democratice în care există un grad scăzut de domnie a legii. Cu alte cuvinte, corelația dintre integritatea guvernului și veniturile bugetare că procent din PIB, ca și corelația dintre drepturile de proprietate și veniturile bugetare că procent din PIB, este slabă. Această situație se explică prin factori culturali, educaționali și istorici. Îți recomandăm Mirabila intermediere
Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB () [Corola-blog/BlogPost/338929_a_340258]
-
care există un grad înalt de domnie a legii, cât și în țările democratice în care există un grad scăzut de domnie a legii. Cu alte cuvinte, corelația dintre integritatea guvernului și veniturile bugetare că procent din PIB, ca și corelația dintre drepturile de proprietate și veniturile bugetare că procent din PIB, este slabă. Această situație se explică prin factori culturali, educaționali și istorici. Îți recomandăm Mirabila intermediere financiară ÎI. Consecințe ale celor trei corelații Din cele trei corelații se deduc
Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB () [Corola-blog/BlogPost/338929_a_340258]
-
că procent din PIB, ca și corelația dintre drepturile de proprietate și veniturile bugetare că procent din PIB, este slabă. Această situație se explică prin factori culturali, educaționali și istorici. Îți recomandăm Mirabila intermediere financiară ÎI. Consecințe ale celor trei corelații Din cele trei corelații se deduc ușor trei consecințe care arată în mod clar ce este necesar și ce nu este necesar referitor la nivelul și la variațiile veniturilor bugetare că procent din PIB, când acestea din urmă sunt privite
Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB () [Corola-blog/BlogPost/338929_a_340258]
-
ca și corelația dintre drepturile de proprietate și veniturile bugetare că procent din PIB, este slabă. Această situație se explică prin factori culturali, educaționali și istorici. Îți recomandăm Mirabila intermediere financiară ÎI. Consecințe ale celor trei corelații Din cele trei corelații se deduc ușor trei consecințe care arată în mod clar ce este necesar și ce nu este necesar referitor la nivelul și la variațiile veniturilor bugetare că procent din PIB, când acestea din urmă sunt privite pe temen lung. Astfel
Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB () [Corola-blog/BlogPost/338929_a_340258]
-
PSD. „E interesant de văzut, dacă ne uităm la harta electorală, că-n județele conduse de administrații ale PSD, acolo avem și zonele cu mai puține investiții, cu mai mulți asistați sociali, cu sărăcie. Și mă întreb de ce? Care e corelația? De ce se întâmplă lucrul ăsta?”, a subliniat Cioloș. Iată, în continuare, partea a doua a interviului acordat de Dacian Cioloș platformei Republica.ro: - „Îndrăznește să crezi în România!” este un slogan de campanie al PSD, „Îndrăznește să crezi în România
„În județele conduse de PSD, avem și zonele cu mai puține investiții, cu mai mulți asistați sociali, cu sărăcie. Și mă întreb de ce?” () [Corola-blog/BlogPost/338954_a_340283]
-
tinerilor. E interesant de văzut, dacă ne uităm la harta electorală, că-n județele conduse de administrații ale PSD, acolo avem și zonele cu mai puține investiții, cu mai mulți asistați sociali, cu sărăcie. Și mă întreb de ce? Care e corelația? De ce se întâmplă lucrul ăsta? Nu am neapărat răspuns, fac doar o constatate. Și atunci mi se pare injust să folosească aceste dificultăți ale oamenilor de acolo doar în campanii electorale și să-și amintească doar în campanii electorale cu
„În județele conduse de PSD, avem și zonele cu mai puține investiții, cu mai mulți asistați sociali, cu sărăcie. Și mă întreb de ce?” () [Corola-blog/BlogPost/338954_a_340283]
-
copilărie era legat de filmele cu mafioți, în care îi vedeam pe aceștia ducându-se la biserică, rugându-se, spovedindu-se, pentru că apoi să meargă să fure, să bată, să ucidă etc. Mai nou, observ cum pare a fi o corelație între religiozitatea declarată a unor indivizi și/sau a unor națiuni, și gradul lor de corupție, vezi cazul Arabiei Saudite, Greciei, Indiei, Italiei, Spaniei, Thailandei și, evident, al României, precum și a diferitelor entități spirituale sau religioase implicate în diferite scandaluri
Bogații care se roagă ajung în paradis. Paradisul fiscal. Dar săracii? () [Corola-blog/BlogPost/338455_a_339784]