2,168 matches
-
avea de a face cu o prezență invizibilă (geneza și scopurile acestei forme ontologice nu ne sunt precizate), a cărei amenințare, abia intuită în fazele inițiale ale povestirii, atinge paroxismul la final, odată cu decizia suicidară a eroului. Ca un exemplu corelativ, Christopher Frayling pune succint în discuție, în rândurile introductive la albumul de grafică Horror Poster Art, cazul câtorva scriituri descinse din literatura gotică, a căror forță derivă din terifiantul indeterminatului: "Mare parte din anxietatea generată (de aceste texte, n.m.) se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
finețe, este perfect îndreptățit să descifreze în laconismul auctorial exemplul cel mai clar de respect față de lector). Ajunși la capătul expediției noastre, a venit timpul să formulez câteva rânduri conclusive. Am pornit această modestă cercetare de la ideea că anxietatea și, corelativ, plăcerea estetică sunt generate mai curând de aprehensiunea în sine, decât de obiectul acesteia (în favoarea acestei notații stau mărturie și multiplele fragmente selectate). Aspectul acesta paradoxal a fost observat foarte bine încă de acum aproape trei sute de ani de primul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
spunem despre Soane Museum, casa arhitectului John Soane 108, de la Lincoln's Inn Fields, Londra, cu faimosul dom din încăperea destinată savurării micului dejun? Ar fi, astfel, interesant să vedem în ce măsură literatura de teroare a influențat ridicarea acestor monumente și, corelativ, cum au modificat clădirile respective background-ul prozelor terifiante mai recente 109. O altă pistă fertilă de interpretare ar putea fi constituită de perspectiva asupra terifiantului oferită de literaturile non-europene. Dacă, în general, discutăm despre teroare și, mai ales, despre
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ilustrat îndeosebi de schimbări în concepțiile și stilurile artistice, într-o epocă în care domeniile culturii și civilizației se schimbau, într-adevăr, (13a, b, c) tot mai mult sub influențele științei și tehnologiei, ale accelerării urbanizării, mobilității populațiilor și dezrădăcinărilor corelative, soldate nu numai cu progrese. Se cam ignorau stagnările și regresele. Termenul de "avangardă" a fost preluat din tactica militară. Acolo, el indica formațiile care cercetau situația inamicului înaintea începerii atacului propriu-zis. Artiștii moderniști s-au intitulat astfel pentru experimentele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
coaliții" cu "foștii" ori cu "ideologii" care au schematizat și golit viețile oamenilor de "valori depășite". Banului, hârtiilor de valoare, calculelor speculative la burse, societăți de asigurări și bănci profitoare li s-au conferit puteri sporite prin înmulțirea formelor tranzacționale. Corelativ, au proliferat izvoarele birocrațiilor comerciale, judiciare și funcționărești, aparatele de represiune metodică a infracțiunilor (poliție, jandarmerie, închisori cu regimuri de siguranță și reeducări variate), corpuri militare specializate pe misiuni, servicii de supraveghere și apărare. Au scăzut tradițiile de autoconducere a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
modernitatea atât de presantă a UE nu poate exclude tradiția care "își schimbă mereu chipul", cum observa și istoricul Al. Duțu (1996). Cu alte cuvinte, să fii în pas cu timpul nu înseamnă să renunți la sacru și la valorile corelative. Iar printre acestea, preocuparea de a-i asigura omului dăinuirea pe această planetă, ce se dovedește atât de vulnerabilă în fața factorilor nocivi globali produși de activitățile oamenilor, de înmulțirea lor peste resursele planetei, în defavoarea tuturor celorlalte specii de plante și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Casație și Justiție), Ministrul Public și Consiliul Superior al Magistraturii apasă asupra bugetului central și a împricinaților, cu eforturi financiare și psihologice în procese amânate mulți ani. Numărul nemulțumiților care se adresează la CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) crește. Corelative, instituțiile poliției și jandarmeriei sunt specializate pentru menținerea ordinii și liniștii publice, dar ele nu mai reușesc să le realizeze în condiții legale și morale corecte. Și conștiința juridică comună are tendința exagerării drepturilor și a diminuării datoriilor, a libertății
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
prin limbă, costume, obiceiuri și tradiții deschise către lume. Și pentru că nobilimea română era mult mai restrânsă și mai neavută material, împreună cu țăranii care o înconjurau, au compensat lipsa drepturilor politice prin credința și cultura ortodoxă, prin curajul și omenia corelative dovedite în momente istorice cruciale. În comunicarea instituțională precumpănea latinismul, iar în limba populară regionalismele ardelenești au îmbogățit mereu graiul românesc vorbit de poporul întreg. Nu exagerăm reamintind că viața era asigurată în mare măsură de pământurile îngrijite și de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
șul devenind vizibil ca spațiu saturat de tensiuni. Șocul presu pune, după cum clarifică Benjamin pe urmele lui Freud și Bergson, retragerea involuntară a subiectului din calea stimulilor, această retragere fiind urmată de resituarea sa în orizontul memoriei colective: în mod corelativ, prin „experiența“ șocului, obiectul iese din timp, pentru a fi scufundat în durată. „Miza“ expe rien ței care survine în urma șocului este cea a memoriei care ajunge să cuprindă, deopotrivă, obiectul și subiectul, iar rezultatul ei, orașul, devine o „hyper-realitate
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acestea din urmă, amprenta originii lor divine. Din punctul de vedere al multiplicității limbilor, traducerea ocupă astfel locul descrierii filozofice, despre care vorbește Benjamin în prologul epistemo critic. Traducătorul, voi încerca să arăt, îndeplinește funcția unui salvator al cuvântului și, corelativ, a unui mijloc de oglindire a chipului melancolic al lumii. Die Aufgabe des Übersetzers debutează cu o serie de con siderații care trimit spre conceptul de critică, la care m-am re fe rit mai sus. Traducătorul, spune Benjamin, nu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a divinului, pe care lucrul nu face decât s-o recepteze pasiv. Dialectica celor doi termeni constitutivi ai ima ginii se sustrage comprehensiunii, întrucât ea nu este „de ordinul conceptului“, nu reprezintă o schemă intelectuală: indexul istoric al sacrului și, corelativ, caracterul diferențial al profanului constituie caracterul metafizic al imaginii dialectice. În primul capitol al lucrării de față, acest caracter trimitea la o miză epistemologică; în acest loc, el definește istoria ca „timp plin“ al așteptării lui Mesia și, din punct
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în această accepțiune, o deplasare de sens în raport cu înțelesul tradițional: nu este vorba atât de caracterul trecător al lucrurilor sau al omului, cât de faptul că acest caracter este „orientat“ spre împli nirea lor ulterioară. Prezentul și trecutul definesc, astfel, corelativ, tensiunea așteptării mesianice pe care posibilul latent al lucrurilor o cheamă în mod constant. Împlinirea acestora, după cum arată Benjamin în teza a III-a, este sensul mântuirii. În această înțelegere a forței mesianice slabe a trecutului stă și unul dintre
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mulțimii, mai importante decât obiectele, lumina incertă a felinarelor cu gaz revelează detaliile străzilor mai mult decât reușește lumina zilei. 4.1.3. Dimensiunea epistemologică a experienței urbane Experiența urbană devine astfel o continuă „negociere“ a indeciziei ontologice a metropolei, corelativ al poziției marginale a subiectului. Înțelegerea caracterului slab al acestei relații constituie și miza dimensiunii epistemologice a acestei experiențe. Urmează să discut, pe scurt, în continuare felul în care orașul devine pentru Benjamin o imagine dialectică. Gaygill sintetizează: „The experience
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
decadentă, ceea ce nu o împiedică să fie de mare talent"75. Teoria lui Dobrogeanu- Gherea se apropie de ceea ce Moréas denumea "déformation subjective" sau Max Deri "naturalistic permutation". Pentru Dobrogeanu-Gherea, finisecularismul apare aproape ca un reflex mentalitar, decadentismul constituind un corelativ estetic insuficient decantat pentru a configura o estetică propriu-zisă. Teoreticianul a forjat conceptul de decepționism, menit să înscrie dintr-o perspectivă sociologizantă o stare de spirit codificată cultural prin termenul de decadentism. Termenul de "decadentism" se afla în circulație pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Dumnezeu, este rațională (Natura est ratio). Sfîntul Toma d'Aquino (1228-1274) operează sinteza dintre credință și rațiune. Dimpotrivă, Duns Scot (1265-1308) insistă asupra limitelor rațiunii, care o împiedică să perceapă prin ea însăși Providența și Trinitatea divine. În mod corelativ, disputa universaliilor, care s-a reaprins fără încetare între secolele al XI-lea și al XIII-lea, se referă la posibilitățile și limitele instrumentelor gîndirii raționale, mai precis genurile și speciile, în înțelegerea realității. Se poate spune că "nominalismul" manifestă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
verificare în care știința solicită, integrează și dezvoltă tehnicile pentru a verifica, în vreme ce tehnicile solicită, integrează și dezvoltă verificările științifice pentru a manipula. Știința pune tehnica în slujba cunoașterii sale, iar tehnica pune cunoașterea științifică în slujba sa. În mod corelativ, începînd cu Bacon și Descartes, proiectul științific este conștient de faptul că îl conduce pe om către dominarea Naturii. Astfel, animată de mitul umanist de stăpînire a naturii și de logica proprie dezvoltării sale, se pune în mișcare o mașină
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Rațiunea cunoaște antagonismele sale interne între tendința sa critică și tendința sa sistematică, între raționalitatea deschisă și raționalizarea închisă, fiind fără încetare nevoită, și riscînd să se autodistrugă în caz contrar, să-și producă autocritica. La fel, și în mod corelativ, umanismul european suferă și produce un antagonism profund între credința în universalitatea sa, care maschează un eurocentrism dominator, și potențialitatea sa veritabil universalizantă, care se deschide către toți indivizii și toate culturile și care demască și critică eurocentrismul. Procesul comportă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de frumos" (Russell și Winterbottom, 1972, p. 4). Unul dintre discipolii lui Plotin, Proclus inventează o schemă psiho-poetică ce descrie trei facultăți spirituale: intuiția, bazată pe conținuturi divine, rațiunea, informată de logică și fantezia, hrănita de asociații de imagini aleatorii. Corelativ, există trei clase de poezie: prima este subordonată frumuseții, creată în acord cu inspirația divină și subordonată unei forme de nebunie (mânia), a doua este didactica, iar a treia, o simplă imitație 82. Desigur, poezia lui Blake ar putea fi
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
numai așa intuise el din bun început că irepresibila lui vocație de "dascăl" își putea face pereche cu aceea de "scrietor". Și cum aproape invariabil a înțeles să procedeze? Luând-o dinspre starea sufletească axială: iubirea cu toate precedențele, metamorfozele, corelativele, antonimele sale. Le urmărea cu fascinație, metodic, pe verticală (fire, impulsuri "subliminale", cazuistică balansând între sugestiile angelice și cele de "advocatus diaboli" etc.) precum și pe orizontală (împrejurări, dispoziții intime aparținând prezentului imediat și prelungindu-se din comportamentul global până în stările
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
care dispun libere de propria lor voință, precum și situația unei persoane, colectivități, discipline științifice care se supune unor legi, condiții, influențe din afara din afara lor (eteronomia). Atât autonomia cât și eteronomia trebuie privite în interdependență, fiind relative și în același timp corelative, orice fenomen care este condiționat și dinăuntru și din afara lui este simultan autonom și eteronom. Singura entitate care se bucură de autonomie absolută este materia (realitatea obiectivă) care nu cunoaște determinare externă ei. Absolutizarea autonomiei duce la autonomism, reprezentare unilaterală
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
liber de propria voință, care are posibilitatea de a-și realiza și construi universul independent, în cadrul legilor morale de bază. Considerăm că această definiție se poate adapta mai ușor situațiilor concrete care apar în cadrul procesul de învățământ. III.2. Termeni corelativi conceptului de „autonomie“ La vârsta pubertății are loc desprinderea psihologică a copilului, devenit aproape adult, de părinții săi. Nevoia de independență, de autonomie îl împinge pe adolescent să își caute forme de exprimare aflate în opoziție cu normele parentale. Freud
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Cuvânt înainte Această lucrare se adresează în primul rând studenților de la specialitatea Kinetoterapie, dar poate fi utilă tuturor celor care urmează o formă de invățământ superior cu profil biologic. Abordează sintetic și corelativ fiziologia mediului intern, a sângelui, aparatului cardio-vascular, respirației și a metabolismului, digestiei, funcția motorie a sistemului nervos și fiziologia mușchilor striați și netezi. Utilă pentru înțelegerea influenței efortului fizic asupra morfofiziologiei mușchilor striați este o trecere prin evoluția filoontogenetică a
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
impulsurilor 35. controlul emoțiilor și deschiderea spre cultură 36. controlul emoțiilor și deschiderea spre experiență 37. controlul impulsurilor și deschiderea spre experiență 38. deschiderea spre cultură și deschiderea spre experiență 39. deschiderea spre cultură și dezirabilitatea socială b) cu legături corelative slabe (Coeficientul Pearson < 0.3): nu există nici o legătură corelativa din această categorie; c) sunt cu legături corelative medii (Coeficientul Pearson >= 0.3 și <=0.5): 1. dinamism și dominantă 2. dinamism și atitudine amicală 3. dinamism și perseverența 4
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
emoțiilor și deschiderea spre experiență 37. controlul impulsurilor și deschiderea spre experiență 38. deschiderea spre cultură și deschiderea spre experiență 39. deschiderea spre cultură și dezirabilitatea socială b) cu legături corelative slabe (Coeficientul Pearson < 0.3): nu există nici o legătură corelativa din această categorie; c) sunt cu legături corelative medii (Coeficientul Pearson >= 0.3 și <=0.5): 1. dinamism și dominantă 2. dinamism și atitudine amicală 3. dinamism și perseverența 4. dinamism și meticulozitate 5. dominată și deschidere spre cultură 6
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
și deschiderea spre experiență 38. deschiderea spre cultură și deschiderea spre experiență 39. deschiderea spre cultură și dezirabilitatea socială b) cu legături corelative slabe (Coeficientul Pearson < 0.3): nu există nici o legătură corelativa din această categorie; c) sunt cu legături corelative medii (Coeficientul Pearson >= 0.3 și <=0.5): 1. dinamism și dominantă 2. dinamism și atitudine amicală 3. dinamism și perseverența 4. dinamism și meticulozitate 5. dominată și deschidere spre cultură 6. atitudine amicală și perseverența 7. atitudine amicală și
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]