4,179 matches
-
Autor: Lilioara Macovei Publicat în: Ediția nr. 1581 din 30 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului E timpul când îmi amestec făptura, cu verde, cu alb, cu dor și drag apoi aș vrea să râd dar mă opresc la gardul cu corn galben și plâng ca în iarna cumplită în amintiri zbuciumate cu muzica tristă din gând vibrând ca atunci, ca nu demult te văd în chip de înger și toată lumea mea de reverii te cuprinde și-ți oferă flori mi-a
A DIFFERENT SPRING de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384549_a_385878]
-
a fost niciodată. Tânăr și vânjos l-ai simțit că nimb e și că din vecii e croit să poată să nu se schimbe. Trupu-i obosit de-a vremii furtună prin care-a trecut, superbă galeră. Sufletul în schimb din corn tânăr sună, iubește, speră. Vei pleca de-aici tot flacără vie colindând un timp fericit prin spații pentru-a reveni iarăși ca să fie viață-n vibrații. Simți în eul tău forța lui profundă și îți dă curaj când în gânduri
SUFLETUL TĂU DALTA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384699_a_386028]
-
gregorian”, isonuri ebraice, presărate cu zgârcenie în „grăirea” Ecclesiastului. Secțiunea psalmilor se încheie într-un fortissimo orchestral, la care toate instrumentele participă. Senzația finală, asurzitor-auditivă, este supremul imn de slavă ridicat spre nesfârșitele lăcașuri ale eternului Demiurgos: „Cu glas de corn văzduhul săgetați,/ Cu lira și cu harpa. Fremătând/ În dans. Tamburul, flautul plăpând/ Se-ngemănează-n imn, ca niște frați./ Sonore corzi, treziți-vă, vibrați!/ Și voi, caval, chimvale, rând pe rând,/ Și toate laolaltă, răsunați!/ Tot ce viață are
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
mea, la cimitir bătea un clopot zăngănit și-n nucul cel trăznit, cânta o cucuvea, diseară iar mă ascund în ochii tăi când pe sub gene-mi trece ursita, în poarta de stejar, se aud bătăi căci bate în ea cu cornul, vita, moșul s-a întors din cimitir să spună la nepoți câte o poveste, iar buna îl așteaptă în prag, cu vin, și cu plăcinte calde în ferestre, tu ai plecat, sau poate n-ai venit, nu este timp, nu
TIMPUL NOPŢII de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383867_a_385196]
-
Din ce în ce Din ce în ce devin avânt și zbor și umerii mă dor de-atât preaplin. Din ce în ce mai des îmi pare cum că pe al vieții-mi drum e doar cules. Din ce în ce mai mult când mă întorn al împlinirii corn stau și-l ascult. Din ce în ce mai rar, îmi amintesc c-am stat în mod firesc și în amar. Din ce în ce voios trec prin impas, căci ce a mai rămas e-așa frumos! Anatol Covali Referință Bibliografică: De-o viață
DE-O VIAŢĂ URC DIN CE ÎN CE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383342_a_384671]
-
pragmatic, subiectiv, egoistic, favorizant pentru ceea ce servește propriului interes, opțiunii individuale a stilurilor de viață și gândire. Deocamdată stăm între două lumi: cea a tradiției și instituțiilor religioase, sociale, culturale, morale, consacrate istoric, care este în declin; și cea a cornului abundenței culturale și morale opționale, a credințelor și stilurilor de viață și gândire subiectivă, individualiste, create după chipul și asemănarea noastră, o lume post-creștină care nu s-a născut încă, dar este pe cale de a se naște. Referință Bibliografică: ISPITELE
ISPITELE NOULUI EON POST-CREŞTIN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382930_a_384259]
-
sarmale(tradițional food), which are made by my mom using a clay pot, boiled în stove of the fireplace, with stewed plums, with a kind of food my mom makes only during Christmas, food which contains dried mushrooms and sweet corn, beautifully decorated. I have already made a pact with my parents, that we won’ț spend Christmas Eve apart and it will be the house rule that everyone will respect thoroughly. Meanwhile, I will be spending those holidays în Dublin
Luggage must-haves for holiday () [Corola-blog/BlogPost/92331_a_93623]
-
crestat, extrem de rare pe glob) este în pericol de dispariție. Monument al naturii, nufărul termal este un dar al tuturor simțurilor oferit vizitatorului, care îmbogățește priveliștea cu piscine și flori minunate mărginite de stejari, goruni, frasini, carpeni, garniță, aluni, păducel, corn, sânger sau lemn câinesc. Invitatul nostru: domnul FLORIAN SERAC, directorul general al Societății Comerciale TURISM FELIX S.A. Cum îi așteptați pe turiști când le deschideți porțile, domnule director,? În prezent, SCT Felix își primește oaspeții în 8 hoteluri: Internațional, Lotus
Felixul, minunea de la capătul ţării, vă aşeaptă… [Corola-blog/BlogPost/92357_a_93649]
-
Segarcea”. Pe strada „nichita stănescu”, toate școlile au rămas fără uși, fără ferestre, cultivându-se,în felul acesta, o reală deschidere spre universalitate.Să se vadă că nu avem nimic de ascuns, că în școlile noastre curge laptele și... zboară cornurile! Doamne, ce mult îmi doresc să ajung celebru,să fie în urbea mea o stradă cu numele meu și să am o statuie la capătul străzii! Seara, să vină tinerii și să-și reverse entuziasmul cultural, cu asupra de măsură
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92438_a_93730]
-
după venirea sa pe lume, ocrotindu-l de mânia lui Kronos, tatăl lui, și oferindu-i ca hrană laptele unei capre divine. În semn de gratitudine, când ajunge în deplinătatea forțelor sale olimpiene, Zeus le răsplătește pe nimfe cu un corn al caprei sfinte, care va intra în conștiința omenirii drept Cornul Abundenței - înzestrat cu capacitatea de a dărui fiecărui solicitant ceea ce își dorește. Metamorfozarea în constelație a Amaltheii - deci, trecerea ei în memoria permanentă a lumii - constituie un alt semn
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
tatăl lui, și oferindu-i ca hrană laptele unei capre divine. În semn de gratitudine, când ajunge în deplinătatea forțelor sale olimpiene, Zeus le răsplătește pe nimfe cu un corn al caprei sfinte, care va intra în conștiința omenirii drept Cornul Abundenței - înzestrat cu capacitatea de a dărui fiecărui solicitant ceea ce își dorește. Metamorfozarea în constelație a Amaltheii - deci, trecerea ei în memoria permanentă a lumii - constituie un alt semn, suprem, de recunoștință al lui Zeus. Așadar, Scrisori din Amalthea (n.n.
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
418 Contemporary Art Gallery are plăcerea să vă invite la expoziția Unattended Ceremony, semnată de Cristian Răduță. Artistul se află deja la cea de-a treia sa expoziție personală în spațiul galeriei. Expozițiile anterioare, Alb de corn (2010, curator Aurelia Mocanu) și Terraferma (2011, curator Adriana Oprea), alături de participările sale în rezidențele estivale de la Cetate, organizate de Fundația Joana Grevers în parteneriat cu 418 Contemporary Art Gallery, începând cu anul 2008, demonstrează o colaborare fructuoasă ce datează
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93000_a_94292]
-
și pe noi toți, reprezentanții românilor din diaspora, plecați prin lumea-ntreagă în căutarea unui trai de viață mai bun sau din diverse alte motive. Cornel Diaconu, purtător al unui nume frumos care îl descrie exact așa cum era el: Cornelius: cornul abundanței, simbolul bogăției, al hărniciei și al belșugului. Întreaga sa viață a fost un om harnic, a muncit alături de echipa sa pe care el a creat-o și împreună au obținut rezultate excelente, a creat locuri de muncă pentru mulți
UN ULTIM Omagiu LUI Cornel Diaconu [Corola-blog/BlogPost/93323_a_94615]
-
Franței: “Pentru că ai fost bună cu mine, am să te iau de nevastă când voi fi mare!”. Compozitorul își mai amintește de deserturile care erau pe masa la palat, deșerturi de care tatăl său îl rugase să nu se atingă: cornuri, biscuiți, jeleuri cu fructe de pădure... “Nu mai puteam vedea părul blond al prințeselor; de foame, platourile cu prăjituri îmi păreau mai înalte că un munte”, povestește Mozart. Valentin Țigău / UZPR
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
să-i ajuți, că nu ești solidar, că ești lipsit de compasiune, că ai interese ascunse. După ce își justifică moral discursul sau acțiunea, populistul are nevoie de o acoperire practică a generozității sale: e „statul” atotputernic, „bugetul” - un fel de corn al abundenței sau e bancherul fără scrupule, bogații care au prea mult și nu vor să împartă cu ceilalți. Dacă e nevoie îți aduce și argumente juridice sau precedente...” Efectele populismului sunt: i s-a dat unuia, vin pe rând
DESPRE INVIDIE ȘI POPULISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383302_a_384631]
-
fi fost ucis de către o haită, într-o țară vecină; le știa graiul, s-a aflat pe urmă, urla ca ei. Un escroc: se oferea să apere satele de fiare; chiar el le aduna: unii spun că suna dintr-un corn... Romancierul l-a cunoscut; vorbește ca despre un erou. Doar Vânătorul de lupi albi mai poate - după spusele acestuia - să oprească haita ce se apropie. Vânătorul trăiește, poate să îl cheme, știe unde poate fi găsit, dar nu va face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
reproducere În miniatură a lamei de cosor pe care țăranii de prin părțile lui Îl foloseau la muncile lor câmpenești, bună pentru altoitul viei, dar și, la nevoie, pentru rezolvarea fără martori a vreunei chestiuni de onoare. Pe mânerul din corn era inscripționat ceva. Poetul ridică arma spre opaiț. Era o cruce. Crucea templierilor. Se uită În jur neliniștit. Nu, nu era vorba de un hoț. Abia acum Își dădea seama că Încă nu auzise pașii agresorului Îndepărtându-se spre ieșire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
are și față pămîntie stafidită aidoma capetelor mici supte În ele conservate cu curara la Muzeul Antipa nu mumiile nu mumiile au demnitatea faraonică a morții materializate bătrîna asta beată cu labele ei legate-n cîrpe Înconjurată de mere de cornuri de rîuri de lapte și urină pare o plăsmuire a bucolicului În mizerie miasme de organisme putride sunet mic legănat cîntecel nani nani puiul mamii vino rață de-l răsfață și tu pește de mi-l crește la colț a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mult. Într-o zi, când eram băietan tânăr, începu Calistrat să vorbească dintr-o dată, tata m-a luat cu el pe munte. Nu mi-a zis nimic când am plecat de acasă, dar l-am văzut cum pune în desagă cornul cu pulbere, plumbii și flinta cu care mergea uneori la vânătoare. M-a dus acolo, unde am fost noi ieri, la gura minei părăsite. Ne-am așezat, și-a aprins o țigară, după care mi-a spus o poveste. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Marinarul, Zori de zi, Cafeneaua sîrbă, Poarta Vidinului, Poarta Stambulului, Skadarlija, La trei pălării, La doi cerbi, Sub tei, La trei ciorchini, Šumatovac, Șapte zile, Marșul de pe Drina, Kalemegdan, Kolarac, Patria, Plugarul, Obrenovac, Oplenac, Orașul lui Dušan, La vărsare, Smederevo, Cornul de vînătoare, Semnul mirării, Ultima șansă. Realizatorilor nu le-a scăpat nici momentul morții lui, exact În ziua cînd primul lui nepot Împlinea doisprezece ani. Ca de altfel nici faptul că tata s-a Împotrivit ca ultimul său nepot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
tăiate după 1949, când toate pădurile au devenit proprietate de stat. în pădurile rămase se găsește o vegetație specifică: stejarul și din familia stejarului: gorunul și cerul, apoi fagul, frasinul, teiul, ulmul, carpenul, cireșul de pădure, pădurețul și arbuști: alunul, cornul, socul. De asemenea, în păduri, rediuri, lunci, mai cresc măceșul, lemnul câinesc, călinul, păducelul, murul. Pajiștile sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul gras, trifoiul, precum și efemeridele de primăvară: ghioceii, viorelele, toporașii, brebeneii, lăcrămioarele. O vegetație specifică întâlnim în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pădurii: coada șoricelului, mușețelul, cicoarea, sovârful, pojarnița, pelinița, sulfina, pătlagina, mierea ursului, urzica moartă, valeriana, săpunarița, vâscul, podbalul, lumânărica, cimbrișorul, cimbrul, mătrăguna, cucuta, chimion, păpădia, menta, vinarița, grâușorul, leurda, rodul pământului, iarba fiarelor, spânzul, socul, păducelul, măceșul, salcâmul, cireșul pădureț, cornul, crușinul, mesteacănul etc. Ca urmare a intervenției omului asupra mediului (defrișarea pădurilor, desțelenirea pajiștilor) învelișul vegetal spontan a fost înlocuit cu vegetația cultivată (cereale, plante tehnice, furajere, melifere, vii, livezi), amplasamente industriale, căi de comunicație, vetre de sat, încât nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
reprezentat în zona numită Colinele Tutovei, inclusiv pe teritoriul comunei Filipeni. în locul tehnicii de prelucrare prin cioplire, specifică paleoliticului, apare spre sfârșitul acestei lungi perioade din evoluția omului, în paleoliticul superior (aproximativ 10.000 de ani î.Hr.), tehnica perforării osului, cornului și pietrei, care se va generaliza în neolitic (epoca nouă a pietrei). Tot în paleoliticul superior se prefigurează o nouă etapă de evoluție: trecerea de la ocupațiile de vânător, pescar și culegător - prădători ai naturii -, nomazi, la activități de producere a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost întemeiat) de la unul Slobozan, Filipeni de la Filip și Valea Boțului de la Boț, care a bătut țăruși (STÂLPUL satului), au legat boii și au rămas în aceste locuri. De asemenea, ne transmite o știre mai greu de crezut: „șiganii purtau corn în frunte, pentru a fi cunoscuți, să nu fie primiți pe alte moșii”. Vasile Stavilă a mai aflat de la bunicul său că în actualul sat Lunca au fost aduși bejenarii pe moșia Rosetti și stabiliți pe locul numit La Vie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost întemeiat) de la unul Slobozan, Filipeni de la Filip și Valea Boțului de la Boț, care a bătut țăruși (STÂLPUL satului), au legat boii și au rămasă în aceste locuri. De asemenea, nu transmite o știre mai greu de crezut: „șiganii purtau corn în frunte, pentru a fi cunoscuți, să nu fie primiți pe alte moșii.” Vasile Stavilă a mai aflat de la bunicul său că actualul sat Lunca au fost aduși pe moșia Rosetti și stabiliți pe locul numit La Vie, apoi pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]