699 matches
-
alternativ ca o funie, acest motiv fiind originar din Orientul Apropiat (Caucaz sau Armenia). În plan vertical, fațada este împărțită în zece panouri realizate prin opt pilaștri clădiți din blocuri masive de piatră și sprijiniți la bază de contraforturi. Sub cornișă, între acești pilaștri se află două șiruri de arcaturi în acoladă, dintre care unul este puțin reliefat față de suprafața zidului, iar celălalt bogat ornamentat cu modele florale. Turla bisericii are o formă rotundă în interior și octogonală în exterior, ea
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
primăria orașului, în timpul mandatului primarului Dr. György Bernády, pentru gimnaziul cezaro-crăiesc, care a fost mutat din Eisenstadt/Kismarton, pe atunci în Ungaria, la Târgu Mureș. Proiectul câștigător a fraților Grünwald a fost realizat pe terenul din zona "Kosárdomb" (astăzi Cartierul Cornișa) pe "strada Szent István", care a făcut parte din patrimoniul orașului. Cea mai mare clădire a complexului este cea a școlii, care are trei etaje. Construită în stil secesionist maghiar cu elemente vieneze, clădirea găzduia cursurile pentru tinerii militari. În
Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303979_a_305308]
-
Pereții bisericii sunt susținuți de două contraforturi așezate oblic la punctul de încheiere a absidei cu pereții naosului și de un picior de contrafort sub fereastra altarului. Acoperișul bisericii este în patru ape, cu pante repezi și streașină largă. Sub cornișă se află două rânduri de ocnițe, două din rândul de sus corespunzând uneia din rândul de jos. De-a lungul edificiului, se află o decorație formată din cărămizi smălțuite și discuri policrome cu bumbi. Lăcașul de cult este iluminat în
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
și în cazul bisericilor grecești de la Sf. Munte Athos. E de remarcat că pictura din catedrala bălțeană este realizată în tonuri mai luminoase . Iluminarea catedralei este electrică, dar, pe lângă becurile din frumoasele candelabre, mai sunt și cele ascunse adânc în cornișe, asigurând, aprinse, o senzație de feerie. Crucea de deasupra turlei principale este și ea iluminată electric, putând fi observată noaptea de la distanță. Pictura interioară a fost restaurată și completată în perioada anilor 2002-2004 sub coordonarea egumenului Andrei Berega .
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
rusești este reprezentată de forma de "bulb de ceapă" a turlelor, precum și de acoperișul fără streașină. În prezent, biserica are următoarele dimensiuni: lungimea - 27 m, lățimea în zona pronaosului - 8 m, lățimea în zona absidelor laterale - 11 m, înălțimea până la cornișă - 9 m și grosimea zidurilor de 70-180 cm. Spre deosebire de alte biserici ortodoxe românești, Socola nu a avut pictură murală, și a fost decorată cu câteva icoane și obișnuitul iconostas (ambele pictate de același pictor anonim în 1827). La începutul secolului
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
ocnițe (una din rândul de jos corespunzând la două din rândul de sus). Pe absidele laterale și absida altarului sunt arcaturi mari și rândul de ocnițe mici (care înconjoară biserica de jur-împrejur ca un brâu). Între brâul de ocnițe și cornișă se află două șiruri de discuri smălțuite de diferite culori și cu ornamente in relief (discul solar, stema Moldovei, animale fantastice ș.a.). Acoperișul este simplu, în doua ape, având învelitoare din țiglă roșie. Anterior, aceasta era din șiță. Printre trăsăturile
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
altarului poligonală. La interior, în naos, se remarcă bolta, cu secțiune trilobată, singura de acest tip într-o biserică de lemn. Exteriorul este bogat decorat. Fațadele, cu ferestre în acoladă, dispuse pe două niveluri, au un brâu de secțiune semicirculară, cornișa este subliniată de o friză de denticuli în coadă de rândunică, iar consolele acoperișului au terminație în trepte. Pridvorul este mărginit de un parapet traforat și arcade festonate, pe stâlpi de lemn. Acoperișul, unitar deasupra naosului și pronaosului, are în
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
piesei "Sann angderm Rehnestarn" pe un text de Schuster Dutz dramatizat de Christian Maurer. În Piața Regele Ferdinand nr. 14 din Mediaș se găsește "Casa Schuster Dutz", construită în 1690 și reparată în 1813. Se remarcă succesiunea pilaștrilor fațadei, stucatura cornișelor și a arcadelor ferestrelor.
Dutz Schuster () [Corola-website/Science/309732_a_311061]
-
turla (grav deteriorate) au fost refăcute din cărămidă. Învelitoarea a fost realizată din țiglă - solzi, ca și ocnițele de la turlă și de pe fațade. Paramentul din piatră brută de carieră (provenită se pare de la Pipirig) a fost rostuit cu mortar ciment. Cornișa a fost refacută din piatră simplă cioplită. După cum considera arhitectul Virgil Polizu, biserica a fost refăcută ""într-o aproximativă arhitectură “Ștefan”, modă a timpului care a modificat nefericit aspectul și al unor alte monumente importante ale epocii, ca “Sf. Nicolae
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
Pereții bisericii au grosimea de 1,8-2 metri. Pereții bisericii sunt în întregime din piatră neregulată, având grosimea de 1,8 până la 2 m. Bolțile și turla sunt refăcute din cărămidă în vremea domniei regelui Carol I al României. Sub cornișă se află un rând de ocnițe care se întind pe întreg perimetrul bisericii. Ferestrele sunt mici și terminate în acoladă la partea superioară (formă ogivală). Intrarea în biserică se face printr-o ușă amplasată pe peretele vestic. Portalul de intrare
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
pe stilobat(ultima treaptă a platformei), fără bază, are fusul tronconic, cu sau fără caneluri (șențulețe verticale), și capitel simplu format din echină și abacă. Antablamentul este format din arhitrava continuă, friza-cumetope(decorate cu bazoreliefuri sau colorate) și triglife-și cornișa. Frontonul reprezintă triunghiul format de cele două pante ale acoperișuri și este decorat cu basoreliefuri sau statui adosate timpanului. Ionicul este caracteristic platformei formată din mai multe trepte dar mai puțin înalte fațp de doric, coloana sprijinindu-se de stilobat
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
sporesc senzația de verticalitate. Capitelul este format din frunze de acand(1-2 șiruri) și volute răsucite(inspirate după coarnele de berbec. Antablamentul este format din arhitravă(cu profile așezate în retrageri succesive), friză continuă(simplă sau decorată cu basoreliefuri) și cornișă. Frontonul nu se deosebește fundamental de cel doric. Corinticul are un singur element diferit față de ionicul cu care se aseamănă, capitelul ce este format din trei șiruri suprapuse de frunze de acant și volute(obținute prin răsucirea frunzelor de la colțuri
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
Construcția “Colosului”, așa cum era cunoscută clădirea la începuturile sale, a fost realizată după planurile concepute de arhitectul austriac Anton Shuckerl în anul 1894 pe amplasamentul particular de la intersecția Podului Kalitzei (Călitei sau Podul Calicilor, actuala Calea Rahovei) și marcajul dat de cornișa de sud-est a Dâmboviței, prezența semnificativă pentru relieful orașului de la acea dată. Dumitru Marinescu Bragadiru a conceput Colosul, ca un loc de recreere, respectând astfel o tradiție a fabricilor de bere de a avea și un local în vecinătate așa cum
Palatul Bragadiru () [Corola-website/Science/309478_a_310807]
-
Astfel, clădirea se încadrează extrem de armonios în pădure, fiind construită deasupra apei curgătoare și fiind parte continuă a pantei abrupte al albiei majore a pârâului. Striațiunile orizontale ale zidăriei de piatră, care utilizează materiale locale, respectiv culoarea bej a betonului cornișelor, extensilor și balcoanelor se încadrează "organic" în pădure.
Arhitectură organică () [Corola-website/Science/304985_a_306314]
-
și cărămidă, în plan rectangular, fără turlă. Absidele naosului sunt înscrise în grosimea zidurilor, iar absida altarului, de formă semicirculară, este decroșată față de restul construcției. Ea are fațadele simple, tencuite și văruite și fără nici un fel de decorații și nici cornișă. Soclul este din piatră cioplita. Edificiul monument istoric este împărțit în pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are un etaj deschis prin patru arcade în arc frânt, acolo aflându-se clopotnița. Din punct de vedere al arhitecturii, edificiul este asemănător
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
florale iar în pridvor se găsește un portal de stil baroc italienesc amestecat cu elemente autohtone. Se compune dintr-un gol de ușă terminat în arc trilobat, încadrat de două coloane neo-corintice, împodobite cu viță-de-vie și struguri, care susțin o cornișă înaltă, tăiată în stilul Renașterii italienești. Pe friza acesteia, doi grifoni înaripați, sculptați în altorelief, întind o placă de piatră pe care altădată fusese săpată inscripția, mai apoi rasă de turci, în care erau însemnate date referitoare la construcția bisericii
Biserica Colțea () [Corola-website/Science/313161_a_314490]
-
de două panouri curbate ale laturilor de nord și de sud. La est patru panouri curbate susțin o calotă aplatizată. Deasupra catapeteasmei pânza bolții apare suspendată peste un timpan spart, iar zona de descărcare a bolților e delimitată de o cornișă puternică. În exterior, către vest, turnul clopotniță, împărțit pe trei nivele, prezină în fațade ferestre rectangulare și circulare de dimensiuni reduse, un foișor de lemn cu arcade peste care se ridică acoperișul cu învelitoare de tablă de formă piramidală. Pe
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
centrale și două nave laterale. Decorul întregii biserici este minimal și se evidențiază axa centrală a fațadei ce domină întreaga biserică, punând accentul pe ideea de monumentalitate, dar și masivitate și austeritate. Doar iluzia optică realizată prin câteva curbări de cornișă și câțiva pilaștrii adosați face ca biserica să fie încadrată în atmosfera unui baroc târziu central european. Intrarea se face printr-o ușă cu ancadrament rectangular realizat din mortar. Deasupra intrării se află încastrată nișă rectangulară ce probabil ar fi
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
orașul în timpul revoluției de la 1848. Prin comparație cu întreg ansamblul, prezintă o diferență de nivel, găsindu-se așezat în retragere față de fațada navei. O aplatizare mai pronunțată a pilaștrilor dubli adosați, câte unul la extremitatea fiecărei fațete ale turnului, o cornișă mai puțin profilată și o lipsă a curbelor din fațadă reprezintă caracteristicile decorative ale turnului. Se încearcă o unificare a întregii fațade prin folosirea pilaștrilor adosați pentru decorarea turnului, însă verticalitatea pilaștrilor e întreruptă de puternica profilare a cornișei ce
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
o cornișă mai puțin profilată și o lipsă a curbelor din fațadă reprezintă caracteristicile decorative ale turnului. Se încearcă o unificare a întregii fațade prin folosirea pilaștrilor adosați pentru decorarea turnului, însă verticalitatea pilaștrilor e întreruptă de puternica profilare a cornișei ce inchide nava. Alături de ferestrele rectangulatre terminate în semicerc turtit și protejate de obloane pe turn mai pot fi identificate câteva goluri, una elipsoidală dispusă pe orizontal sub camera clopotelor către fațada principală, și altele circulare așezate pe fiecare fațadă
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
patrulater regulat, împărțit pe trei nivele, inegale ca înălțime. La nivelul inferior intrearea în biserică realizată printr-un portal în arc frânt de culoare albă găzduiește încăperea de la baza tunului, azi tăvănită. Trecerea la nivelul doi este realizată printr-o cornișă profilată. Aici turnul prezintă o mică fereastră circulară. Nivelul trei este separat tot printr-o cornișă, însă acesta conțin camera clopotelor demarcată de ferestrele mari, câte una pe fiecare fațadă la nivelul superior și așezate central, ce se termină in
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
printr-un portal în arc frânt de culoare albă găzduiește încăperea de la baza tunului, azi tăvănită. Trecerea la nivelul doi este realizată printr-o cornișă profilată. Aici turnul prezintă o mică fereastră circulară. Nivelul trei este separat tot printr-o cornișă, însă acesta conțin camera clopotelor demarcată de ferestrele mari, câte una pe fiecare fațadă la nivelul superior și așezate central, ce se termină in semicerc și sunt protejate de obloane. Deasupra fiecărei ferestre se regăsesc mici deschideri cilindrice cu un
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
nivele. Primul nivel este cel ce delimitează încăperea de la baza turnului prin care se face intrarea în biserică. Intrarea se termină în semicerc marcat de un bolțar ce formează cheia de arc. Al doilea nivel despărțit de primul printr-o cornișă se retrage puțin și e marcat în zona centrală de o fereastră înaltă, rectangulară, ușor arcuită în partea superioară. Nivelul trei de dimensiuni mai mici este marcat central de două deschideri rectangulare , paralele, două fante de ferestră. Acest nivel cuprinde
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
două deschideri rectangulare , paralele, două fante de ferestră. Acest nivel cuprinde camera clopotelor marcată de de o fereastră îngemănată ce se încheie în arc frânt, protejată de obloane. Deasupra acesteia se pastrează urma cadranului unui ceas, cândva funcțional, iar o cornișă face trecerea către acoperiș. Coiful de forma unei piramide este realizat în întregime din tablă. Planurile bisericii se datorează unuia dintre cei mai activi și reputați maeștrii constructori ai romantismului transilvănean, Anton Kagerbauer. Originar din Abrud, cu strămoșul său, Michael
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
decorație generând solemnitate, delicatețe sau fastuozitate; - preluarea unor elemente arhitecturale din perioada antică; Este prezentă tendința către orizontalism, iar centrul unui monument clasic este marcat prin câțiva pilaștri de un colosal ordin corintic în piatră, încruntați de un fronton triunghiular cornișa terminându-se printr-un acoperiș în formă de pavilion. Clădirea clasică poate fi din cărămizi și numai pilaștri cu colțuri de piatră (de ex. Mauritshuis din Haga, fig4), cu un sistem sobru, îmbogățindu-se numai cu câteva elemente de ornamentație
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]