KorAP: Find »[drukola/base=coronar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...63 >

1,568 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

o constituie vasoconstricția arteriolară, asociată cu diferite grade de hipovolemie intravasculară. Printre factorii incriminați în perturbarea tonusului vascular sunt reducerea nivelului de anestezie, creșterea titrului catecolaminelor endogene, activarea sistemului plasmatic renină-angiotensină, reflexele neurovegetative (având ca punct de plecare inima, arterele coronare, marile vase), hipotermia (124). Hipertensiunea arterială postoperatorie netratată corespunzător se asociază cu afectarea performanței ventriculului stâng, creșterea consumului miocardic de oxigen, apariția accidentelor cerebrale vasculare și a infarctului miocardic, creșterea incidenței tulburărilor de ritm și a sângerărilor postoperatorii determinate în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Datorită siguranței și ușurinței screening-ului majoritatea centrelor îl recomandă pacienților ce au sau au depășit vârsta de 65 ani (168). Asocierea semnificativă a stenozelor carotidiene cu leziunea de left main pledează însă pentru investigarea pacienților cu stenoza trunchiului de arteră coronară stângă indiferent de vârstă în vederea depistării prezenței leziunilor carotidiene. Același lucru este valabil și pentru bolnavii cu atac ischemic tranzitor în antecedente. Mai mult decât atât, bolnavii cu simptomatologie caracteristică insuficienței circulatorii vertebrobazilare este bine să fie investigați folosind rezonanța

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în care nu există comorbidități asociate prohibitive. Sexul feminin are un risc crescut de deces după by-pass-ul aortocoronarian (risc relativ variind între 1,5 și 2,0). Ca explicații au fost avansate suprafața corporală mică (245), diametrul mic al arterelor coronare (246), vârsta avansată și gravitatea comorbidităților întâlnite la femei (247). Cu toate acestea, rezultatele pe termen lung sunt favorabile (248). Chirurgia coronariană în antecedente este considerată a fi un factor de risc pentru deces după o nouă intervenție de revascularizare

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
crește mortalitatea operatorie cu 3%-5%. Mortalitatea la pacienții cu afectare reumatismală a valvei mitrale și boală cardiacă ischemică variază între 3% și 20% (20). Și în cazul bolnavilor cu afecțiuni ale valvei aortice se va proceda la revascularizarea arterelor coronare ce au stenoze semnificative (> 50%). Aceasta se impune ca urmare a faptului că mortalitatea în cazul neasocierii revascularizării miocardice se apropie de 10% în timp ce procedeul combinat are o mortalitate comparabilă cu cea a protezării valvulare aortice (19). În general se

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ca și situațiile în care intervenția chirurgicală trebuie efectuată în condiții de urgență (30, 33, 34, 35, 36, 37, 38). Există autori care explică rata mai mare a mortalității prin suprafața corporală mai mică (39), diametrul mai redus al arterelor coronare (40), vârsta mai înaintată la operație, stările comorbide asociate (41), utilizarea mai puțin frecventă a arterei mamare interne (42). Complicațiile postoperatorii semnificativ statistic asociate cu sexul feminin includ sindromul de debit cardiac scăzut, sindromul de detresă respiratorie, insuficiența renală acută

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
chirurgicală în boala cardiacă ischemică Studiile efectuate în vederea evaluării eficacității tratamentului medicamentos comparativ cu revascularizarea chirurgicală a miocardului în boala cardiacă ischemică au avut drept criteriu principal supraviețuirea (1, 2, 3). Stratificarea pacienților s-a bazat pe extinderea leziunilor arterelor coronare în asociere cu gradul de disfuncție al ventriculului stâng. S-a dovedit însă ulterior că prognosticul este influențat în mare măsură de localizarea leziunii și nu doar de numărul vaselor interesate (4, 5). Prelungirea supraviețuirii este utilă în compararea diferitelor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și pe termen lung revascularizarea miocardică, utilizând tehnicile miniinvazive, își dovedește superioritatea. În prezent există suficiente date care sugerează că la bolnavii tineri, diabetici, cu disfuncție de ventricul stâng la care leziunea arterei descendente anterioare este lungă, apropiată de trunchiul coronarei stângi, vasul este mic (< 2,5 mm) sau deservește un teritoriu miocardic important chirurgia coronariană miniinvazivă oferă pe termen mediu și lung avantaje ce nu pot fi ignorate. Leziunea de trunchi de arteră coronară stângă Leziunea trunchiului de arteră coronară

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
anterioare este lungă, apropiată de trunchiul coronarei stângi, vasul este mic (< 2,5 mm) sau deservește un teritoriu miocardic important chirurgia coronariană miniinvazivă oferă pe termen mediu și lung avantaje ce nu pot fi ignorate. Leziunea de trunchi de arteră coronară stângă Leziunea trunchiului de arteră coronară stângă poate constitui o determinare particulară, în cadrul procesului aterosclerotic, aortitei sifilitice, bolii Takayashu, sindromului Reiter, bolii Behcet, poate reprezenta o parte componentă a unei vasculite postiradiere sau poate apărea ca o consecință a unui

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
coronarei stângi, vasul este mic (< 2,5 mm) sau deservește un teritoriu miocardic important chirurgia coronariană miniinvazivă oferă pe termen mediu și lung avantaje ce nu pot fi ignorate. Leziunea de trunchi de arteră coronară stângă Leziunea trunchiului de arteră coronară stângă poate constitui o determinare particulară, în cadrul procesului aterosclerotic, aortitei sifilitice, bolii Takayashu, sindromului Reiter, bolii Behcet, poate reprezenta o parte componentă a unei vasculite postiradiere sau poate apărea ca o consecință a unui deficit de tehnică chirurgicală (torsionare, cudură

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Reiter, bolii Behcet, poate reprezenta o parte componentă a unei vasculite postiradiere sau poate apărea ca o consecință a unui deficit de tehnică chirurgicală (torsionare, cudură, obstrucție, compresie în chirurgia rădăcinii aortei). Consecințele prezenței unei stenoze la nivelul trunchiului arterei coronare stângi pot fi evaluate indirect cu ajutorul angiografiei coronariene și a ventriculografiei, dar și direct ca urmare a progreselor tehnice înregistrate în ultima perioadă: determinarea presiunii în amonte și aval de stenoză, precum și a gradientului presional, măsurarea fluxului, descrierea morfologică a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
excentrice și practic nu poate furniza informații legate de fisura sau ruptura inițială a plăcii ce poate conduce la instalarea anginei instabile și a complicațiilor acesteia. Din punct de vedere al incidenței, se constată că pentru leziunea de trunchi de coronară stângă aceasta este de șapte ori mai mică comparativ cu cea a bolii coronariene aterosclerotice și apărea la 30% din pacienții cu boală cerebrovasculară. Stenoza izolată apărea mai frecvent la tineri și la femei. Din momentul diagnosticului supraviețuirea fără tratament

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
decisiv de abordul chirurgical al leziunii ducând la o supraviețuire de 87% comparativ cu tratamentul medical care are rezultate favorabile în doar 57% din cazuri. Pe lângă procedeele chirurgicale clasice (by-pass aortocoronarian sub protecția circulației extracorporeale sau plastia trunchiului de arteră coronară stângă cu petecul orientat pe fața posterioară a acestuia pentru obținerea unui rezultat mai bun anatomo-funcțional) experiența acumulată arată că în prezent este de preferat revascularizarea miocardică OFF-PUMP decât utilizarea tehnicilor percutane în urgență. Factorii de risc pentru acestea din

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
risc pentru acestea din urma includ: reculul elastic (din cauza structurii bogate în fibre elastice a peretelui), leziuni excentrice (prezente în 75% din cazuri), prezența disecției la acest nivel, sexul feminin, vârsta > 65 ani, leziuni tricoronariene asociate, insuficiența cardiacă. Revascularizarea arterei coronare drepte Localizarea bolii aterosclerotice la nivelul arterei coronare drepte se caracterizează printr-o serie de particularități comparativ cu determinările situate la nivelul arterei coronare stângi. De obicei, la nivelul arterei coronare drepte se întâlnesc stenoze multiple ce dau un aspect

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
din cauza structurii bogate în fibre elastice a peretelui), leziuni excentrice (prezente în 75% din cazuri), prezența disecției la acest nivel, sexul feminin, vârsta > 65 ani, leziuni tricoronariene asociate, insuficiența cardiacă. Revascularizarea arterei coronare drepte Localizarea bolii aterosclerotice la nivelul arterei coronare drepte se caracterizează printr-o serie de particularități comparativ cu determinările situate la nivelul arterei coronare stângi. De obicei, la nivelul arterei coronare drepte se întâlnesc stenoze multiple ce dau un aspect difuz interesării arteriale. Nu puține sunt cazurile când

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
disecției la acest nivel, sexul feminin, vârsta > 65 ani, leziuni tricoronariene asociate, insuficiența cardiacă. Revascularizarea arterei coronare drepte Localizarea bolii aterosclerotice la nivelul arterei coronare drepte se caracterizează printr-o serie de particularități comparativ cu determinările situate la nivelul arterei coronare stângi. De obicei, la nivelul arterei coronare drepte se întâlnesc stenoze multiple ce dau un aspect difuz interesării arteriale. Nu puține sunt cazurile când se constată o bună colateralizare în zona segmentelor ocluzionate. Tortuozitatea accentuată contribuie în mare măsură la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
65 ani, leziuni tricoronariene asociate, insuficiența cardiacă. Revascularizarea arterei coronare drepte Localizarea bolii aterosclerotice la nivelul arterei coronare drepte se caracterizează printr-o serie de particularități comparativ cu determinările situate la nivelul arterei coronare stângi. De obicei, la nivelul arterei coronare drepte se întâlnesc stenoze multiple ce dau un aspect difuz interesării arteriale. Nu puține sunt cazurile când se constată o bună colateralizare în zona segmentelor ocluzionate. Tortuozitatea accentuată contribuie în mare măsură la distribuția particulară a leziunilor aterosclerotice și aceasta

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în timp ce pe peretele opus caracterizat printr-un shear stress redus, depunerile subintimale se vor acumula progresiv ducând la constituirea plăcii aterosclerotice. Din punct de vedere al evoluției leziunilor aterosclerotice se constată o progresiune mai rapidă a bolii la nivelul arterei coronare drepte. Unele particularități fiziologice merită a fi subliniate: artera coronară dreaptă asigură irigarea ventriculului drept, precum și a ventriculului stâng în marea majoritate a cazurilor, a nodului sinusal și a nodului atrioventricular. Există o mare mobilitate a arterei în timpul contracției cardiace

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
depunerile subintimale se vor acumula progresiv ducând la constituirea plăcii aterosclerotice. Din punct de vedere al evoluției leziunilor aterosclerotice se constată o progresiune mai rapidă a bolii la nivelul arterei coronare drepte. Unele particularități fiziologice merită a fi subliniate: artera coronară dreaptă asigură irigarea ventriculului drept, precum și a ventriculului stâng în marea majoritate a cazurilor, a nodului sinusal și a nodului atrioventricular. Există o mare mobilitate a arterei în timpul contracției cardiace. Din cauza presiunii intraparietale reduse la nivelul ventriculului drept, prin artera

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
dreaptă asigură irigarea ventriculului drept, precum și a ventriculului stâng în marea majoritate a cazurilor, a nodului sinusal și a nodului atrioventricular. Există o mare mobilitate a arterei în timpul contracției cardiace. Din cauza presiunii intraparietale reduse la nivelul ventriculului drept, prin artera coronară dreaptă fluxul sanguin este prezent atât în timpul diastolei, cât și al sistolei. Tortuozitatea accentuată, amplitudinea mare a mișcărilor în timpul ciclului cardiac, prezența stenozelor seriate limitează în multe cazuri abordul leziunilor prin tehnicile de revascularizare percutană. Revascularizarea chirurgicală a arterei coronare

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
coronară dreaptă fluxul sanguin este prezent atât în timpul diastolei, cât și al sistolei. Tortuozitatea accentuată, amplitudinea mare a mișcărilor în timpul ciclului cardiac, prezența stenozelor seriate limitează în multe cazuri abordul leziunilor prin tehnicile de revascularizare percutană. Revascularizarea chirurgicală a arterei coronare drepte ține seama de mai multe considerente. Din punct de vedere anatomic vor fi analizate cu ajutorul coronarografiei teritoriul de distribuție și tipul de dominanță, prezența anastomozelor între cele două teritorii coronariene (drept și stâng), precum și a circulației colaterale. Sediul leziunii

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
sau instabil al plăcii ateromatoase. Evaluarea stării clinice își aduce de asemenea contribuția la stabilirea indicației operatorii. Electrocardiograma permite detectarea semnelor de ischemie acută sau cronică, precum și de necroză. Este important de stabilit dacă acestea sunt cauzate de leziunile arterei coronare drepte. În sfârșit, dar nu în cele din urmă, disfuncția ventriculului drept de etiologie ischemică, refractară la terapia medicamentoasă, contribuie și ea la stabilirea strategiei chirurgicale de urmat pentru realizarea unei revascularizări miocardice adecvate. Pe lângă cele de mai sus, în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
refractară la terapia medicamentoasă, contribuie și ea la stabilirea strategiei chirurgicale de urmat pentru realizarea unei revascularizări miocardice adecvate. Pe lângă cele de mai sus, în luarea unei decizii terapeutice nu trebuie omis nici faptul că accidentele survenite în teritoriul arterei coronare drepte au de obicei un impact mai mic asupra prognosticului. Revascularizare completă sau revascularizare adecvată? Conceptul de revascularizare miocardică tinde să-și modifice în prezent semnificația pe care o avea în urmă cu câteva decenii. O lungă perioadă de timp

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și datele acumulate au condus la o nouă definire a obiectivului ce trebuie atins în cadrul terapiei bolii coronariene. Astfel, conceptul de revascularizare completă începe să piardă teren în favoarea revascularizării adecvate a miocardului (35). Este vorba de a revasculariza ramurile arterelor coronare cu leziuni semnificative ce deservesc zone importante de miocard viabil. Conform acestei atitudini nu se consideră necesară revascularizarea unor ramuri coronariene mici sau care deservesc zone de miocard a cărui viabilitate este îndoielnică. Aceasta deoarece s-a constatat că în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
detectat stenoze semnificative la nivelul graftului venos, plasarea unui stent la acest nivel este asociată cu o eliberare mai mare de CPK și cu o incidență crescută a evenimentelor tardive majore (incluzând deces și infarct miocardic) comparativ cu stentarea arterelor coronare native după revascularizarea chirurgicală. Din acest motiv, atunci când se poate face o alegere între o intervenție pe coronarele native sau pe grafturile venoase la pacienții cu by-pass aortocoronarian în antecedente, trebuie preferată stentarea vaselor native (45). Infarctul miocardic periprocedural este

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mai mare de CPK și cu o incidență crescută a evenimentelor tardive majore (incluzând deces și infarct miocardic) comparativ cu stentarea arterelor coronare native după revascularizarea chirurgicală. Din acest motiv, atunci când se poate face o alegere între o intervenție pe coronarele native sau pe grafturile venoase la pacienții cu by-pass aortocoronarian în antecedente, trebuie preferată stentarea vaselor native (45). Infarctul miocardic periprocedural este relativ frecvent după stentarea leziunilor grafturilor venoase în cazul folosirii tehnicilor curente ce utilizează presiuni mari pentru expandarea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]