855 matches
-
există și organizația Amida Trust din anglia. Ambele Îi susțin pe cei din categoriile sociale defavorizate de sistemul capitalist european sau de cel American. Convingerea lor este că „oprimarea, sărăcia și suferința sunt cauzate de structurile nedrepte și de lăcomia corporatistă a celor bogați”. O altă soluție budistă la problemele sociale cauzate de sistem este meditația. Ea oferă posibilitatea creșterii stăpânirii de sine, a compasiunii și a altruismului. Menține sănătatea și tonusul necesare unei munci sociale solicitante și, deseori, dezumanizante. Mai
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
anumită formă nu spune nimic despre structurile de coordonare a politicilor publice la nivelul UE și nici despre influența lor asupra structurilor naționale de coordonare. B) Streeck și Schmitter (1991) afirmă că, la nivelul UE, nu au luat naștere forme corporatiste de reprezentare a intereselor, iar asociațiile de la vârf au un control slab asupra celor afiliați. Mai mult, afirmă cei doi autori, asociațiile, În general, au un control slab asupra membrilor acestora. Cei doi autori afirmă că, În contextul instituțional actual
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
alte cuvinte, este nevoie ca, mai Întâi, să existe anumite condiții instituționale, pentru ca, datorită acestor condiții, grupurile să-și urmărească interesele după un pattern corporatist. De aici, putem deduce că grupurile de interese nu sunt avantajate de formarea unor patternuri corporatiste de negociere, pentru că asta ar Însemna ca instituțiile europene să dobândească un status atât de puternic, Încât să aibă o mare putere de impunere, ceea ce ar crea un precedent pentru reglementări foarte detaliate, pe care grupurile industriale nu le doresc
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să observăm că guvernele naționale Își negociază foarte rar scopurile cu UE; ceea ce se negociază În principal sunt mijloacele, instrumentele care duc la Îndeplinirea scopurilor. Verdier și Breen (2001) prezintă mecanismul prin care integrarea economică europeană tinde să afecteze patternurile corporatiste de organizare de la nivel național: ca și globalizarea, piața internă produce diferențe mari de venit Între regiuni, În funcție de migrația capitalului. Spre deosebire de piața globală, membrii UE au stabilit un buget comun care să combată aceste efecte, astfel Încât unele țări sunt donatoare
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
considerente, responsabilitățile auditorilor externi care auditează conturile finale, mai ales când cifrele ating miliarde, pot avea implicații majore pentru acționari, bănci, furnizori, clienți, stat, care colectează taxe, companii de asigurări, angajați, auditori, manageri ș.a. De aceea, dialogul eficace dintre structurile corporatiste și acționari a devenit o preocupare cheie în comunitatea de afaceri și interesul este în continuă creștere. Rolul auditului extern de a verifica, în mod independent, dacă ceea ce pare a fi real este într adevăr real devine tot mai greu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
să vorbim despre atitudine și despre schimbarea mentalității oamenilor. Managementul trebuie să fie promotorul schimbării, chiar adeptul schimbării propriei mentalități, să permită transparența și să-și asume responsabilitățile pentru riscurile din entitățile lor, conform concepției Guvernanța corporativă 150 150 conducerii corporatiste. Dacă managerii nu primesc aceste lucruri, auditorii au datoria să devină promotorii schimbării. Atunci când managerii sunt persoane închise, auditorii interni vor proceda astfel încât schimbarea să se producă în mod global. Spre exemplu, stilul de a lăsa impresia acceptării de comisioane
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
managementului/consiliului director este în măsură să răspundă în mod eficient la toate problemele cu care se confrunta entitatea. 4.2. Relația comitetului de audit cu ceilalți „actori” din organizație Auditul intern constituie una dintre pietrele de temelie ale guvernării corporatiste, împreună cu bordul directorilor, managementul superior și auditul extern. Capitolul 4. Comitetele de audit 319 319 Datorită poziției unice a auditorilor interni în cadrul entității, ei oferă membrilor comitetului de audit intern un ajutor prețios prin garanția obiectivă referitoare la conducere, managementul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
92 3.9.3.2. Strategiile liderilor 93 3.9.3.3. Strategiile challengerilor și ale urmăritorilor 94 3.9.3.4. Strategii pentru afacerile slabe 96 3.9.3.5. Strategiile pentru inversarea crizei 98 3.9.4. Strategii corporatiste 99 3.9.4.1. Analiza portofoliului strategic 99 3.9.4.2. Strategii de menținere 103 3.9.4.3. Strategii de creștere 104 3.9.4.4. Strategii de restrângere 110 3.9.5. Strategiile tehnologice 111 3
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
gestiunii Întreprinderii 1. Acestea sunt: 1. Politica afacerii a Școlii de la Harvard (Lawrence și Lorsch, 1967), care definește conceptul global de politică generală: acest concept cuprinde fața externă a strategiei și fața internă, cu modificările structurilor (Chandler, 1962); 2. Strategia corporatistă (Corporate Strategy) a lui I. Ansoff (1988) și P. Tabatoni (1975): În această viziune, strategia conține patru elemente: câmpul de activitate (produs/piață) vizat, vectorul creșterii, care indică direcțiile câmpurilor de investit, avantajul competitiv și sinergia. În acest caz, firma
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
nivelurile firmei. Strategiile de inversare a crizei sunt riscante și eșuează adesea din cauza alegerii necorespunzătoare a momentului achiziționării ori a secării prea timpurii a fondurilor disponibile și a talentelor antreprenoriale necesare. 3.9.4. Strategii corporatistetc "3.9.4. Strategii corporatiste" 3.9.4.1. Analiza portofoliului strategictc "3.9.4.1. Analiza portofoliului strategic" Instrumentul cel mai recomandat pentru integrarea și evaluarea datelor despre mediul concurențial Îl reprezintă analiza portofoliului; majoritatea companiilor (75%) incluse pe lista Fortune 500 și numeroase
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
analizei de portofoliu contribuie la utilizarea sa frecventă În stadiul formulării strategiei, În sensul că: • Încurajează managerii să evalueze individual afacerile componente și să aloce resursele necesare fiecăreia; • stimulează folosirea informațiilor orientate spre exterior, pentru a completa raționamentul managerilor. Strategiile corporatiste identifică portofoliul de afaceri al firmei și sectoarelor În care concurează, se referă la Întreaga companie și vizează Îndeplinirea misiunii și obiectivelor sale. Strategiile interne (funcționale, de afaceri și corporatiste) trebuie să fie coerente și integrate sub forma unei ierarhii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
informațiilor orientate spre exterior, pentru a completa raționamentul managerilor. Strategiile corporatiste identifică portofoliul de afaceri al firmei și sectoarelor În care concurează, se referă la Întreaga companie și vizează Îndeplinirea misiunii și obiectivelor sale. Strategiile interne (funcționale, de afaceri și corporatiste) trebuie să fie coerente și integrate sub forma unei ierarhii decizionale. Corporațiile pot utiliza trei mari opțiuni strategice: de menținere, de creștere și de restrângere, În funcție de analiza SWOT și de cea a portofoliului. Pentru o industrie care Își derulează majoritatea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de activitatea curentă printr-o tehnologie comună, competențe manageriale similare sau produse de același tip. Prin prelungirea expertizei și atuurilor concurențiale ale companiei În sectoare mai atractive decât cel curent, diversificarea concentrică devine principala strategie de construire a avantajelor concurențiale corporatiste și de recoltare a unor profituri sporite ca urmare a repartizării riscurilor și a costurilor fixe asupra unui volum mult mai mare de produse. Corporația intră În parteneriate cu firme externe pe baza „potrivirii strategice” privind abordarea pieței, stilul managerial
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
prin tehnologie sau pe baza pieței, sunt extremele unui evantai de situații În care firmele Își definesc profesiunea În raport cu combinarea competențelor, mai ales ținând seama de stăpânirea tehnologică sau de prezența comercială pe piață. Înainte de a selecta o anumită strategie corporatistă, managementul la vârf trebuie să analizeze critic toate alternativele posibile În lumina situației particulare a corporației (Nystrom și Starbuck, 1984, p. 55); tendința de a alege strategia cea mai evidentă poate conduce la dificultăți serioase pe termen lung. Orientarea predominantă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
consumatorului final satisfacția maximă. Această inovație de sistem presupune reorganizarea intrași interdepartamentală, precum și structurarea legăturilor dintre companiile reunite operațional de-a lungul lanțului valoric. Necesitățile individuale (promovarea și securitatea), cele funcționale (organizarea și stocarea cunoștințelor la nivel departamental) și cele corporatiste (responsabilitatea unui set cât mai redus și mai bine centrat de activități) intră adesea În conflict. Astfel, corporația germană Mercedes-Benz se concentrează asupra performanței și tehnologiei, descurajând cooperarea Între departamente; ca urmare, procesul de dezvoltare al unui nou produs este
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
se concentrează asupra performanței și tehnologiei, descurajând cooperarea Între departamente; ca urmare, procesul de dezvoltare al unui nou produs este lent și sinuos. Individualismul american fragmentează conceptul lanțului valoric prin stimularea competiției la fiecare nivel. Japonezii accentuează, În schimb, valorile corporatiste, alunecând pe panta periculoasă a imitării exclusive; axarea firmei Sony pe tehnicile producției suple ascunde, În realitate, secarea ideilor noi creatoare și maturizarea accentuată a produselor. De asemenea, sistemul japonez suferă de reminiscențele unei dominări feudale și propagă dezechilibrele pozitive
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
specializate de Întâlnire și formare a colaboratorilor În funcție de necesitățile specifice zonei respective. ¬ Companiile geocentrate Încearcă să integreze diversele regiuni Într-o perspectivă globală de luare a deciziilor. Recrutările se efectuează pe baza calificării, iar directorii de sucursală din Întreaga structură corporatistă sunt considerați egali cu cei din birourile centrale. IBM este o astfel de companie. Într-o companie geocentrată, formarea cadrelor este adesea concentrată sau standardizată la nivel mondial. Pregătirea poate fi standardizată, generică (analiza cantitativă, comunicarea sau motivarea) sau specializată
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
foarte specifice; filialele se influențează reciproc și operează independent. Corporația produce bunuri și servicii În diferite unități și le vinde apoi În Întreaga lume, eventual cu modificări minore. Analiza oportunităților și amenințărilor din mediul concurențial și al atuurilor și slăbiciunilor corporatiste În vederea formulării strategiei internaționale se concentrează asupra următoarelor variabile: Tabelul 12 - Variabilele utilizate În formularea strategiei internaționale Șansele de succes ale corporației sporesc atunci când se dezvoltă următoarele competențe (Chang și Campo-Flores, 1980, pp. 602-604): 1. Conducerea tehnologică. O abordare inovativă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
coaliției sau Înșelarea. Principalele condiții care pot asigura succesul unei alianțe sunt: • stabilirea unei strategii ex-ante și evaluarea compatibilității obiectivelor individuale cu cele comune; • calitate bună a comunicării și coordonării pe toată durata implementării strategiei; • fundamentarea pe culturi și filosofii corporatiste similare; • Înființarea de sisteme manageriale autonome; • existența unui centru de decizii, cu autoritatea de a angaja toți partenerii. Din punctul de vedere al teoriei recente a sistemelor neconcurențiale, se evidențiază două tendințe. Prima, inițiată de École des Hautes Études Commercials
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Îndeplinite următoarele condiții: - influența statului: asigurarea unui tratament egal tuturor firmelor prin reducerea amestecului statului, care să se producă fie ad-hoc, fie ca urmare a politicilor industriale, precum și prin restricțiile impuse la exporturi și la stabilirea prețurilor materiilor prime; - autoritatea corporatistă: creșterea nivelului de conformitate cu Legea contabilității, pentru a se asigura că informațiile contabile sunt utilizate În cadrul investigațiilor de apărare comercială; - legea privind proprietatea și falimentul: asigurarea unui tratament egal pentru toate companiile aflate În procedură de faliment și referitor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ale Guvernului, ordine de derogare, sau alte măsuri corespunzătoare, pentru a permite Companiei să declare și să plătească dividende numai în conformitate cu prevederile prezentei secțiuni și ale secțiunii 7.01 din Acordul de împrumut. ... SECȚIUNEA 2.03. Adoptarea măsurilor de guvernare corporatistă a) Ministerul Transporturilor se va asigura că Compania adoptă și menține pe toată perioada derulării Acordului de împrumut standarde de guvernare corporatistă care respectă practicile internaționale. ... b) În special, Ministerul Transporturilor va determina Compania să respecte în permanență regulile de guvernare corporatistă
ACORD DE SPRIJIN GUVERNAMENTAL din 21 septembrie 2004 dintre Ministerul TranSporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167062_a_168391]
-
prevederile prezentei secțiuni și ale secțiunii 7.01 din Acordul de împrumut. ... SECȚIUNEA 2.03. Adoptarea măsurilor de guvernare corporatistă a) Ministerul Transporturilor se va asigura că Compania adoptă și menține pe toată perioada derulării Acordului de împrumut standarde de guvernare corporatistă care respectă practicile internaționale. ... b) În special, Ministerul Transporturilor va determina Compania să respecte în permanență regulile de guvernare corporatistă prevăzute în Statutul (denumit în continuare Statut) anexat la Hotărârea Guvernului nr. 464/2003 (care modifică Hotărârea Guvernului nr. 517/1998
ACORD DE SPRIJIN GUVERNAMENTAL din 21 septembrie 2004 dintre Ministerul TranSporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167062_a_168391]
-
corporatistă a) Ministerul Transporturilor se va asigura că Compania adoptă și menține pe toată perioada derulării Acordului de împrumut standarde de guvernare corporatistă care respectă practicile internaționale. ... b) În special, Ministerul Transporturilor va determina Compania să respecte în permanență regulile de guvernare corporatistă prevăzute în Statutul (denumit în continuare Statut) anexat la Hotărârea Guvernului nr. 464/2003 (care modifică Hotărârea Guvernului nr. 517/1998 ) și să adopte orice alte măsuri corporatiste suplimentare care pot fi necesare, pentru a se asigura că: ... 1. structura
ACORD DE SPRIJIN GUVERNAMENTAL din 21 septembrie 2004 dintre Ministerul TranSporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167062_a_168391]
-
special, Ministerul Transporturilor va determina Compania să respecte în permanență regulile de guvernare corporatistă prevăzute în Statutul (denumit în continuare Statut) anexat la Hotărârea Guvernului nr. 464/2003 (care modifică Hotărârea Guvernului nr. 517/1998 ) și să adopte orice alte măsuri corporatiste suplimentare care pot fi necesare, pentru a se asigura că: ... 1. structura generală a consiliului de administrație reflectă în permanență vasta diversitate de experiență și expertiză profesională impusă de prevederile art. 20 alin. (1) din Statut; 2. nici un membru al
ACORD DE SPRIJIN GUVERNAMENTAL din 21 septembrie 2004 dintre Ministerul TranSporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167062_a_168391]
-
care deciziile de natură comercială au fost sau sunt luate de către directorii executivi în detrimentul Companiei, oricare dintre directorii executivi sunt avertizați, înlocuiți sau propuși pentru înlocuire într-o manieră reciproc satisfăcătoare pentru Bancă și ministere. SECȚIUNEA 2.04. Menținerea formei corporatiste și a autonomiei manageriale a) Ministerul Transporturilor și, dacă este cazul, Ministerul Finanțelor vor întreprinde toate acțiunile și vor adopta toate măsurile necesare pentru: (i) a menține existența juridică a Companiei în forma sa actuală și (îi) a permite Companiei să
ACORD DE SPRIJIN GUVERNAMENTAL din 21 septembrie 2004 dintre Ministerul TranSporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167062_a_168391]