875 matches
-
Analizând datele prezentate în graficul de mai su s, putem observa că, în cazul Braziliei, obligațiunile externe expri mat e în reali au crescut de la 3 emisiuni corporatiste, însumând 0,3 miliarde do lar i, în 2004, la 8 emisiuni corporatiste, însumând 1,4 miliarde dolari și 4 em isiuni de stat, însumând 1,9 miliarde dolari (un total de 3,2 miliarde d ola ri), în 2007. Emisiunile în moneda națională au reprezentat un sfert din em isi unile de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
burse, în contextul în care atitudinea investitorilor s-a îmbunătățit, creând premisele unui optimism economic global mai mare. Cu toate acestea, încă nu este sigur dac ă piețele de acțiuni au ieșit di ele economice și câștigurile n impas. Dat corporatiste încă mai poartă șan sele unor riscuri relativ ridicate. În mod surp rin zător, acțiunile de pe piețele emergente au avut o evoluție mult mai bună înce pân d cu luna martie 2009, afișând un câștig de 60 %, comparativ cu câștigurile
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
risc de neplată a datoriei) au crescut, în medie, cu 310 puncte d e b ază (graficul nr. 3.27.). Aceste diferențe observate prin analiza graficu lui de mai sus evidențiază e e atât locul pe care îl ocupă obligațiunil corporatiste p această piață, cât și creșterile mari ale spread urilor față de cele ale obligațiunilor de stat. În 2009, spread-urile la obligațiunile emise de țările mai puțin dez voltate au crescut cu 260 puncte de bază, de la sf ârșitul anului trecut
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și Polonia, dar și pentru emitenții cu rating B+, precum Turcia și Filipine. Polonia a revenit pe piață surprinzător, la sfârșitul lunii ianuarie, cu o vânzare de euroobligațiuni în va loa re de 1,3 miliarde dolari. Emisiunile de obligațiuni corporatiste au fost per mise doar credito rilor care prezentau riscuri scăzute, sugerând ast fel că piața a rămas închisă pentru creditorii corporatiști care prezentau riscuri mari. Prin ur mare, în 2009, statele au participat cu un proc ent de 70
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
tânăr, îmbrăcat mereu curat, cu cămașa albă și pantaloni negri la dungă. Metoda sa este infailibilă, arată un carton inscripționat în mai multe limbi străine, fluturând o cruce de lemn, în intersecțiile aglomerate din nordul orașului, zona laborioasă și „bogată”, corporatistă a Bucureștiului. L-am surprins la rând, discret, ca orice alt pelerin. În momentul precis când a ajuns în fața raclei, a scos dintr-un rucsac cartonul plin de slove, „instrumentul” său de lucru, plus crucea mare de lemn, atingându-le
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
paginilor tulburi din istoria noastră, fără să recurgem la această acumulare de legi, a căror listă nu este, fără îndoială, închisă și care tind să-i substituie istoricului, în sensul mai larg al termenului, și nu doar în definiția lui corporatistă, pe legislator și judecător? O societate divizată între "acuzatori" și "criminali", fără altă ieșire, împiedică funcționarea democrației și nu se poate proiecta înainte. Astfel ea pornește pe calea urii de sine. Iată o mulțime de legi care ascund urgenta noastră
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
la alegerile regionale în toate statele membre 464. Astfel, Hix identifică existența unor alianțe latente: între Partidul European al Liberalilor, Democraților și Reformatorilor (ELDR) și Partidul Popular European (PPE) în problemele legate de piață; între PSE și PPE pentru mizele corporatiste; între PSE și ELDR în domeniile democrației și cetățeniei. Tabelul alianțelor triunghiulare la conferințele interguvernamentale S. Hix (1996)465 Pe de altă parte, el a avansat ipoteza că există două obstacole în dezvoltarea acestor alianțe: cadrul instituțional al UE și
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de la urm...toarea remarc... „Cine controleaz... PETROM controleaz... economia României și nu numai...”. Premierul Adrian N...stase a repetat aceast... tez... cu ocazia ceremoniei semn...rii documentelor privatiz...rii; el a vorbit și despre un „parteneriat” între dou... entit...ți corporatiste. Oficialii OMV s-au gr...bit s... sublinieze c... noul PETROM nu va face rabat la criterii economice, la ceea ce înseamn... o administrare profitabil... a afacerilor. Nici nu era de așteptat o alt... reacție, întrucat OMV nu-și permite operațiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
privește dobânzile înalte de la noi; ele sunt foarte atractive pentru investitorii str...ini amatori de plasamente speculative. În cele mai multe dintre ț...rile UE, în SUA, dobânzile se afl... la cote foarte mici, iar randamentele la obligațiunile de stat și cele corporatiste sunt și ele sc...zute. În asemenea condiții, randamentele de pe piața monetar... din România, plasamentele în titluri de stat și alte titluri românești denominate în lei prezint... oportunit...ți ieșite din comun în raport cu inflația. Atractivitatea plasamentelor pe piețele din România
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
investițiile externe și din transferurile f...cute în str...în...țațe de non-rezidenți. Rationing („raționare”) distribuirea administrativ... a unor bunuri și servicii, a c...ror ofert... nu acoper... cererea Rating analiz... de risc de tar... și evaluare a bonit...ții corporatiste, efectuat... de agenții specializate (Standard and Poor’s, Moody, FITCH, Dun & Bradstreet etc.) R&D (research and development) cercetare științific... și dezvoltare tehnologic... SAPARD program UE de asistent... a ț...rilor candidate; programele se adreseaz... mediului rural Stat asistențial (welfare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
la alegerile regionale în toate statele membre 464. Astfel, Hix identifică existența unor alianțe latente: între Partidul European al Liberalilor, Democraților și Reformatorilor (ELDR) și Partidul Popular European (PPE) în problemele legate de piață; între PSE și PPE pentru mizele corporatiste; între PSE și ELDR în domeniile democrației și cetățeniei. Tabelul alianțelor triunghiulare la conferințele interguvernamentale S. Hix (1996)465 Pe de altă parte, el a avansat ipoteza că există două obstacole în dezvoltarea acestor alianțe: cadrul instituțional al UE și
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
săi, în beneficiul cărora operează, și pentru a opera mai eficient în cadrul comunității de afaceri, cooperativa trebuie să fie recunoscută ca o entitate cu caracter juridic. Una dintre formele legale sub care poate opera o cooperativă în SUA este cea corporatistă, formă de organizare care oferă o serie de avantaje. Având în vedere că nu există un Statut Corporatist la nivel Federal, fiecare cooperativă trebuie să aleagă cea mai potrivită lege dintr-un anumit stat ( fiecare stat are o astfel de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
nivel mondial; c) marketing adaptat fiecărei țări bazat pe modelul producției de diversitate ; d) specializare a unităților productive pe tip de produs sau pe stadiu din procesul de producție. TEMA V. MOTIVATII SI STRATEGII DE EXPANSIUNE ALE CTN. 1. Motivații corporatiste de realizare a investițiilor străine directe 2. Strategii de expansiune În străinătate ale corporațiilor transnaționale 1. Motivații corporatiste de realizare a investițiilor străine directe Există numeroase motivații economice de extindere a CTN peste hotare precum dorința de a obține resurse
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
pe tip de produs sau pe stadiu din procesul de producție. TEMA V. MOTIVATII SI STRATEGII DE EXPANSIUNE ALE CTN. 1. Motivații corporatiste de realizare a investițiilor străine directe 2. Strategii de expansiune În străinătate ale corporațiilor transnaționale 1. Motivații corporatiste de realizare a investițiilor străine directe Există numeroase motivații economice de extindere a CTN peste hotare precum dorința de a obține resurse materiale cu costuri inferioare celor din țările de origine; forța de muncă mai ieftină și motivată; politici fiscale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
alinia interesele mutuale ale principalilor actori sociali: afacerile și stakehoders (angajați, parteneri de afaceri, comunități și mediu) și de a stimula aplicarea bunelor practici în relaționarea cu și între toți cei interesați de afacere. Argumentul moral, asemănător cu perspectiva cetățeniei corporatiste, este cunoscut în literatura de specialitate și ca management normativ al stakeholder-ilor (Donaldson & Preston, 1995; Jones & Wicks, 1999). Pentru a fi fezabile și eficiente, codurile etice au nevoie de un fundament și de câteva condiții cadru de desfășurare, cunoscute sub
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
abstracție de aspectele calitative ale vieții. Sau altfel spus, ignoră diferențele, multiplicitatea și pluralismul, deși "starea lucrurilor este de a fi mutual independente", cum o spune Witgenstein. Din trecerea în revistă a unor puncte de vedere și a unor practici corporatiste și guvernamentale, ar trebui să reiasă, în primul rând, faptul că condiția postmodernă a științei este recursul acesteia la etică și pledoaria în favoarea renunțării la metalegitimitatea ei, în sensul de adoptare a unei modalități mai integrative de valorificare și liber
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
să găsească o relație directă între activitățile de RSC și indicatorii principali de performanță financiară din cadrul corporațiilor, precum profitul (exemplu: Agle, Mitchell și Sonnenfeld, 1999; Auppede, Carroll, și Hatfield, 1985). Agle (1999) a subliniat provocarea de ordin metodologic: Performanța socială corporatistă este faimoasă prin dificultatea cu care poate fi cuantificată". Interviuri/experți internaționali[online] http://www.csr-romania.ro/component/search/ Steffen%2BSeehars.html?ordering=&searchphrase=all, [03.16.2012]. În ciuda costurilor de evaluare și monitorizare a politicilor și acțiunilor de RSC
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
le adopte".14 Însă, pe cât de adevărat este ca in RP sunt folosite asemenea tehnici, pe atât este de puțin justificat să li se impute lor "reorientarea" opiniei publice în funcție de noi arhetipuri. Chiar faptul, valabil pentru publicitatea comercială și publicitatea corporatistă, în egală măsură, ca strategiile de comunicare se elaborează numai după o strictă observare a caracteristicilor publicului-țintă, ne arată că reorientarea către alte "arhetipuri și simboluri", către alte "interese publice" aparține societății, reorientare care pune accentul teoretic și moral pe
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
RP, care era considerată doar o manieră de a anticipa cererea socială, devine totodată o manieră (nu mai puțin legitimă, o dată ce am acceptat jocul) de a crea o cerere socială. Mai precis, pentru a lua doar un exemplu, responsabilitatea socială corporatistă nu este doar o reacție la presiunea mediului. Nu este vorba de faptul că mediul nu ar pretinde o implicare a organizațiilor de tot felul, ci doar că organizațiile fac din acțiunile care le sunt cel mai la îndemână, sau
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
potrivite pentru a (re)constitui unitatea "culturală" organizațională, vom cerceta, în continuare sensurile pe care le are cultură organizațională în teoria și practica RP. Într-un volum conceput că un ghid de management al RP, Jon White abordează problemă culturii corporatiste: "This analysis involves understanding how groups outside the organization government, pressure groups, the media and community organizations, for example relate to each other, and how the organization itself works, aș a collection of groups, such aș management and employees, or
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
o simplă masă de manevră; carne de tun anonimă, șeptel bun de jertfit. Mai grav e că vorbitorul egolatru disprețuiește, fără să vrea, subiectul propriei perorații. Nu contează despre ce sau despre cine vorbește. Că tema e Shakespeare, Newton, doctrina corporatistă sau flora sud-africană nu contează. Ceea ce contează e „expertul“ de la pupitru, vasta lui pricepere, farmecul lui inegalabil, măreția prezenței sale, fragedele lui trăiri și sentimente. În cele din urmă însă, cel lovit de această patimă își dăunează deopotrivă sieși: devine
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
încălcate din cauza limbajului abuziv, angrenajul afacerii sau industriei se gripează, iar relațiile cu clienții, angajamentele de afaceri și scopurile corporației sunt puse sub semnul întrebării. Această carte se dovedește la fel de valoroasă și pentru companii, prin recomandările cu privire la coduri și proceduri corporatiste. Tolerarea limbajului abuziv într-o organizație este o problemă de cultură a acesteia, la fel ca în cazul hărțuirii sexuale și al discriminării rasiale sau pe criterii de vârstă. Art Bell arată cum, cu ajutorul unor programe concrete de pregătire prezentat
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
creație artificială care îi protejează pe proprietari și manageri, în vreme ce perpetuează privilegiile corporațiilor și existența lor. Artificiale sau nu, corporațiile au acum mai multe drepturi potrivit legii decât oamenii, drepturi pe care guvernul le-a protejat cu forța armelor. Carta corporatistă reprezintă acordarea de către stat a unui privilegiu pentru un grup de investitori în vederea servirii unui scop public. Istoria sa începe în secolul al XIV-lea. [...] Mai bine spus, carta corporatistă reprezenta o favoare din partea Coroanei (britanice), care limita răspunderea legală
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pe care guvernul le-a protejat cu forța armelor. Carta corporatistă reprezintă acordarea de către stat a unui privilegiu pentru un grup de investitori în vederea servirii unui scop public. Istoria sa începe în secolul al XIV-lea. [...] Mai bine spus, carta corporatistă reprezenta o favoare din partea Coroanei (britanice), care limita răspunderea legală a unui investitor la cuantumul investiției sale, constituind în sine un drept neacordat cetățenilor individuali. [...] Carta corporatistă este o invenție socială, creată pentru a acumula resurse financiare private în scopul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
public. Istoria sa începe în secolul al XIV-lea. [...] Mai bine spus, carta corporatistă reprezenta o favoare din partea Coroanei (britanice), care limita răspunderea legală a unui investitor la cuantumul investiției sale, constituind în sine un drept neacordat cetățenilor individuali. [...] Carta corporatistă este o invenție socială, creată pentru a acumula resurse financiare private în scopul servirii interesului public. Permite de asemenea unuia sau mai multor indivizi să manipuleze resurse economice și politice masive în spatele unor programe private foarte clar definite și să
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]