676 matches
-
nu erau pe atunci, grâul se aduna cu secera. Am mers și noi cu mama, adică eu și cu fratele meu, și am prins o bucată de secerat, unde grâul avea măzărică, ca să-i tăiem spicul și miriștea s-o cosim pentru vacă. Tata era la serviciu la sanipid - la omorât păduchii, că erau pe atunci și păduchi și venea acasă seara. Mai în preajmă se afla la secerat Arghir, fratele tatei. Am secerat noi așa o zi, iar a doua
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
vechi. Un ghemotoc de hîrtie mișcat de vînt. Amîn să-mi pun ochelari de distanță, îmi pierd destul timp căutîndu-i pe cei de citit (oh, timpul folosit ca să-mi caut ochelarii), așa că vederea slăbită mi-a mai jucat un renghi. Cosi è se vi pare. N-am cum să-l corectez pe Luigi Pirandello. Mă bucur că Mișu Negrițoiu o să-și miște funducul pe gard, în felul special al mîrtanilor porniți în crailîcuri. Nu, n-o să caut poze de familie. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de treburi? ― Ce să facem? Pe lângă casă, răspunse Trifon Guju de pe prispă, ciocănind de zor. ― Bați coasa, Trifane, ori?... Întrebă Leonte, fără mirare. ― O bat să fie bătută! zise Trifon fără să ridice capul. ― Mi se pare că vrei să cosești înainte de-a semăna? ― Apoi dacă trebuie?... De! Carul cotea pe poarta veșnic dată în lături. Marin Stan, cu o închipuire de bici în mână, strigă din urma carului gol către copiii ce se jucau în bătătură: ― Fugi, băiete, din
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și aprindeau focuri mari de-a lungul crestelor, veghindu-le până în zori, sau vizitele la castelul regelui Ludwig II Schloss Linderhoff , la Munchen ce era doar la 70 km de Garmish, unde au asistat ca invitați la Staatsoper la opera Cosi fan tutte (Mozart) din chiar fosta lojă regală, ca și prin alte multe locuri „ce ascun deau pasaje pavate cu istorie”. Dar cel mai încântător aspect al cărții este gustul detaliilor, pe care privitoarea atentă le așează unul după altul
Editura Destine Literare by LIVIA NEMȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_252]
-
reabilitează, chipurile!, în fața colegilor, asigurîndu-i (?) avansarea; ca antidot pentru o nouă cădere în gol se naște ideea creșterii unui "copil". Pe încetul iluzia se transformă în "halucinație" terifică, combătută de valul delirant al dorurilor de "a tăia lemne", de "a cosi", de "ceva adevărat"; iar "plecarea în pădure" suprem elan utopic al căutării acelui "ceva adevărat" care să-l readucă la viață, pune definitiv capăt cursei autoiluzionărilor. III. Fiecare act de autoiluzionare e clădit pe un simulacru, pe o aberație și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Adevărul... Mina, e că mi-e dor de pămînt, de apă, de frig, de durere, de iarbă... de ceva adevărat... Mi-e dor să tai lemne, butuci mari de lemne, să car iarbă în spate, clăi întregi de iarbă... să cosesc... Mina: Mai știi să cosești? Ilie: (din nou entuziasmat) Sigur că știu. Asta nu se uită. (se ridică și vrea să mimeze) Mina: (strigînd) Nu, Ilie, te rog, nu fă asta! Ilie: (înțelege) Bine, bine... dar să știi că n-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
e dor de pămînt, de apă, de frig, de durere, de iarbă... de ceva adevărat... Mi-e dor să tai lemne, butuci mari de lemne, să car iarbă în spate, clăi întregi de iarbă... să cosesc... Mina: Mai știi să cosești? Ilie: (din nou entuziasmat) Sigur că știu. Asta nu se uită. (se ridică și vrea să mimeze) Mina: (strigînd) Nu, Ilie, te rog, nu fă asta! Ilie: (înțelege) Bine, bine... dar să știi că n-am uitat!! O să mergem la
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fundul transparent, adeseori misterios, ca o poartă a infinitului”. „...îndărătul ei [al Rodicăi] - scrie, la rîndul său, biograful pictorului, fără să bănuiască o clipă că fraza sa ar putea fi interpretată ca indecentă -, în fund, se văd brazde de iarbă cosită de curînd”. Tot Vlahuță îl folosește, pentru puterea lui evocatoare, și în cîteva poeme. în discuția de atunci, i-am mai citat pe Bacovia („Buciumă toamna/ Agonic - din fund”, sau: „Imensitate, veșnicie/.../ Cu ce supremă ironie/ Arăți în fund un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
medicinale și fructele de pădure. Din mai până toamna târziu, aproape toată lumea, „cu cațel și purcel”, se mută la „mutături”, în poiana Călineasa, unde exploatează lemnul. Acasă rămâne numai câte un bătrân. O parte din ei coborau în iulie-august să cosească și să adune fânul necesar iernării cailor și, eventual, a unei vaci pentru lapte. 2. Procesul de facilitare. A trebuit să identific două comunități din județul Alba în care să fac facilitare comunitară, proces ce era permanent analizat în vederea stabilirii
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
nu poți scăpa; Că vine moartea făr-de veste, / Fără milă te răpește. Câte rude sî-n pământ / Toate moartea le-a răpit; / Și pe câți i-am îngropat / Pe toți moarte i-a luat; / Spune, moarte, ce gândești, / Că toate fetele cosești, / Cui li-i drag să mai trăiască / În lume să se veselească / Tu vii, moarte, supărată / Și fără voie îi duci la groapă; / Spune, moarte, cum nu ți-i milă / Să lași casele străine, / Și mamele făr de nime, / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991, p. 37. 280 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Ed. cit., p. 19. 281 Ibidem, p. 43. 282 Nicolae Cojocaru, Op. cit., p. 272. Numele "Svarog" se mai întâlnește azi în Bucovina: Când fânul cosit pe câmp s-a uscat prea tare de arșiță, se spune că-i "sfarog". (p. 272) 283 Ibidem, p. 283. 284 Nicolae Macovei, mss. 285S. Fl. Marian, Nașterea la români, Ed. cit , p. 48. 286 Ibidem, p. 32. 287 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Coroborând această ipoteză cu alte două ipoteze aparținând memoriei enciclopedice Mama poate vedea grădina prin geamul de la bucătărie. Fănul cosit și uscat pe o parte trebuie Întorspe cealaltă pentru că, altfel, putrezește. interpretul va produce următoarea explicitare Mama spune că fânul cosit din grădina casei ar trebui Întors pe partea cealaltă. Să presupunem că cei doi, mama și copilul, nu au avut nici un schimb verbal În acea zi. Evident, singura sursă de ipoteze care l-ar putea ajuta În acest caz este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
un ștrumf cade buf, doi ștrumfi cad buf-buf, trei ștrumfi cad buf-buf-buf" până la 10 (Grigore, 2008, pp. 63-98); "O pită lipită/Două pite lipite/Trei pite lipite" până la 10 (Héril & Mégrier, 2009, p. 27); * frământări de limbă: "Cosașul Sașa când cosește, cât șase sași sasul cosește. Și-n sus și-n jos de casa sa, cosește sasul și-n șosea. Și șase case Sașa-și știe. Ce șansă!... Sașa-și spuse sieși", "o barză brează face zarvă pe-o varză" (Crișan, 2009, pp.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ștrumfi cad buf-buf, trei ștrumfi cad buf-buf-buf" până la 10 (Grigore, 2008, pp. 63-98); "O pită lipită/Două pite lipite/Trei pite lipite" până la 10 (Héril & Mégrier, 2009, p. 27); * frământări de limbă: "Cosașul Sașa când cosește, cât șase sași sasul cosește. Și-n sus și-n jos de casa sa, cosește sasul și-n șosea. Și șase case Sașa-și știe. Ce șansă!... Sașa-și spuse sieși", "o barză brează face zarvă pe-o varză" (Crișan, 2009, pp. 4-5); * recitative-numărători: "În poiana din
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
2008, pp. 63-98); "O pită lipită/Două pite lipite/Trei pite lipite" până la 10 (Héril & Mégrier, 2009, p. 27); * frământări de limbă: "Cosașul Sașa când cosește, cât șase sași sasul cosește. Și-n sus și-n jos de casa sa, cosește sasul și-n șosea. Și șase case Sașa-și știe. Ce șansă!... Sașa-și spuse sieși", "o barză brează face zarvă pe-o varză" (Crișan, 2009, pp. 4-5); * recitative-numărători: "În poiana din vâlcele/Erau șapte (...) păsărele./ Una, iată, zboară,/Ieși și tu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la iad și la rai e o îmbinare de vămi ale văzduhului cu priveliști de paese di Cuccagna, povestite țigănește, însă în manieră dantescă. Astfel, așa cum împotrivitorilor lui Dante li se răspunde că poetul vine acolo din poruncă divină ("vuolse cosi colà dove și puote, ciò che si vuole"), eroul nostru nu-i nici el "dă voia" lui: Așa trecurăm prin pământ ș-ape, Până ajunsem la văzduhul rar, Ne înălțarăm apoi pă aproape, Colo pe unde zodiile răsar, Trecând printre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sublime ce ard în depărtare Și-n recile pupile sticlirile stelare Trezesc reflexe stinse de dincolo de Styx. Brăilean, deci apropiat de Bărăgan, poetul are, împreună cu toți muntenii, simțul eternității viguroase a câmpurilor, indiferente la gunoiul uman: Florile de pe câmpie le cosesc mitraliere Și cu sucurile scurse spală rănile mortale De eroi căzuți în tină ca și simple efemere Ce adorm de veci pe-o floare, îngropîndu-se-n petale. Singură în tot cuprinsul, flora stelelor polare Înflorind spontan din ghiolul de argint ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În mine trece cînd ochii-mi te-ntîlnesc! Viforul bubuie, zboară, Crivățul vîjÎie, trece, Tremurul saltă, doboară, Trăsnetul arde, petrece Cu cugetul cînd vii, Grindina bate, rănește, Stingerea pasu-i urmează; Seceta seacă, sterpează, Foametea rumpe, răcnește, Boalele zbiară, turbează, Moartea doboară, cosește Osînda tu cînd ții”... Avem aici concentrate aproape toate elementele lirismului său: viforul, cerul dezlănțuit, negura, norii, focul, fulgerul, marea Întărîtată, munții ce fumegă, vulcanii În turbare, văzduhul spintecat de flăcări și alte locuri și lucruri rele, Într-o corespondență
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se duc ucigașii, omule? Cine va condamna, cînd însuși judecătorul e tîrît la judecată? Dar ce blînd adie vîntul și ce senin e cerul! iar aerul e înmiresmat, de parcă ar fi trecut printr-o poiană de departe - pe undeva au cosit fînul, da, undeva în văile Anzilor, iar cosașii dorm acum printre căpițele de fîn proaspăt. Dorm? Da, Starbuck, căci noi toți sfîrșim prin a dormi pe cîmp, oricît ne-am trudi. Dormim? Da și putrezim în verdeață, așa cum ruginesc coasele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Cris rachița a lemnului Arad împletituri ─────────────────────────────────────���────────────────────────────────────────── - Punct de Pincota, Sicrie Combinatul de prelucrare - lucru str. a lemnului Arad Gării nr. 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Argeș - Întreprinderea județeană de industrie locală Argeș ───────────────────────────────────────────────────────────────���──────────────── - Formații comună Ambalaje lemn Întreprinderea forestiera - de lucru Cosești (lăzi, butoaie) de exploatare și transport prelucrare Pitești lemn ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Costești, Uși-ferestre Întreprinderea forestiera - de lucru str. Morii de exploatare și transport prelucrare nr. 2 Pitești lemn ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație comună Uși-ferestre Întreprinderea forestiera - de lucru Vedea de exploatare și transport prelucrare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
component: Craguis 7. Gurasada - cu 7 sate componente: Boiu de Jos, Boiu de Sus, Cărmăzănești, Câmpuri de Sus, Dănulești, Runcșor și Vica 8. Ilia - cu 2 sate componente: Cuieș și Valea Lungă 9. Lăpugiu de Jos - cu 6 sate component: Bastea, Cosești, Fontuag, Holdea, Lăpugiu de Sus și Ohaba 10. Mărtinești - cu 3 sate component: Dâncu Mare, Dâncu Mic și Măgura 11. Peștișu Mic - cu 3 sate componente: Ciulpăz, Cutin și Dumbrava 12. Rapoltu Mare - cu 1 sat component: Boiu 13. Romos
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]
-
component: Craguis 7. Gurasada - cu 7 sate componente: Boiu de Jos, Boiu de Sus, Cărmăzănești, Câmpuri de Sus, Dănulești, Runcșor și Vica 8. Ilia - cu 2 sate componente: Cuieș și Valea Lungă 9. Lăpugiu de Jos - cu 6 sate component: Bastea, Cosești, Fontuag, Holdea, Lăpugiu de Sus și Ohaba 10. Mărtinești - cu 3 sate component: Dâncu Mare, Dâncu Mic și Măgura 11. Peștișu Mic - cu 3 sate componente: Ciulpăz, Cutin și Dumbrava 12. Rapoltu Mare - cu 1 sat component: Boiu 13. Romos
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172668_a_173997]
-
Dobra Reparații capitale 40 1658 118 Școala cls. I-IV sat Câmpuri Surduc com. Gurasada Reparații capitale 80 1659 119 Școala cls. I-VIII sat Ohaba, com Lăpugiu de Jos Reparații capitale 80 1660 120 Școala cls. I-IV sat Cosești, com Lăpugiu de Jos Reparații capitale 25 1661 121 Școala cls. I-IV sat Fintoag, com Lăpugiu de Jos Reparații capitale 20 1662 122 Școala cls. I-VIII sat Lăpugiu de Sus, com Lăpugiu de Jos Reparații capitale 50 1663
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
urechile finuțe ale parașutistelor ojate carmin: ce spui de dîîînsa! îl auzeam vocalizînd ca-n culise, ce spui de dîîînsa! M-așez pe bancă, știu ce va urma: se va apleca teatral spre mine și, cu prețiozitatea unei partituri din Cosi fan tutte, îmi va detalia cum a decurs, dimineața, la cinci, complicatul proces de ușurare, nu cea mare, nu, urina, monșer, urina, bat-o vina, panica din primele secunde, blocajul, blocajul? nu, nu încă, secunde și secunde de panică, pînă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cînd... of, în sfîrșit... Știu ce va urma: rozariul păgîn al amănuntelor de la ora cinci, recitativul unicului rol de-acum, singurul... Nu. Nu urmează asta. Te rog, ascultă-mă, îmi zice, cu dicția lui imperioasă, și mă prinde, ca-n Cosi fan tutte, galant, galant, de cot, ascultă-mă și spune-mi ce-a fost asta... Cum să nu-l ascult! Ieri după masă, reia misterios timbrat chiar lîngă urechea-mi ciulită, ieri după masă, monșer, ies din bloc și... și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]