1,430 matches
-
ar rezulta din starea politică și culturală a țării. Cât privește literatura, aceasta ar trece printr-o „perioadă de istovire”, întrucât „înstrăinată de aspirațiunile și interesele marelui public, ea-și cerșește existența de la așa-zisa «elită socială», ale cărei gusturi cosmopolite scriitorii noștri încearcă să le împace copiind pe întrecute modele străine”. C. Rădulescu-Motru se arată totuși încrezător în viitorul culturii, care trebuie să fie „potrivită geniului său, ferită de ademenirile falsului patriotism, bazată pe respectul adevărului și al dreptății și
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
sub îngrijirea lui G. M. Vlădescu. Un scurt articol inaugural dă la iveală, pe un ton polemic, tendința antimodernistă a publicației, care s-ar vrea un „gest de împotrivire” la haosul contemporan, o încercare de a risipi „fumul atâtor mirodenii cosmopolite arse la picioarele mediocrităților”, care împreună cu „încrucișarea multicoloră a atâtor reflectoare, trâmbițarea atâtor genii improvizate și prăbușirea atâtor zei adevărați împrumută societății românești o înfățișare trivială, caracteristică doar balurilor mascate”. Gata să-și asume riscul de a fi considerată reacționară
ORIENTARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288573_a_289902]
-
București, 1996-1997; Ora oglinzilor, îngr. și pref. Dan Damaschin, Cluj-Napoca, 1997; Dialoguri după tăcere. Scrisori către S. Damian, București, 1998; Primăvara elvețiană și alte proze, îngr. Ioan Milea, Pitești, 1999; Despre E. Lovinescu, îngr. Dan Damaschin, Pitești, 1999; Însemnările unui cosmopolit, îngr. Dan Damaschin, Pitești, 1999. Antologii: De la Dosoftei la Ștefan Augustin Doinaș, îngr. și pref. Cornel Regman, Cluj-Napoca, 1997. Traduceri: L. N. Tolstoi, Hagi-Murad, București, 1955 (în colaborare cu Mihail Calmâcu); M. Koțiubinski, Așa e scris în cartea vieții, București
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
integrează În instituțiile politice, economice și În modelele de viață de zi cu zi ale țării În care locuiesc” și ,,mențin, În același timp, relații cu țara lor de origine”. Studiul relevă că, În fond, ,,puțini italieni din România sunt cosmopoliți”, În acord cu afirmația unui investitor italian, după care ,,apartenența socioeconomică nu Înseamnă și apartenență culturală”. Prin costul redus al mâinii de lucru, România apare (ca și Ucraina sau Moldova) drept o ,,nișă dilatată” pentru investitorii italieni, caracterizați atunci printr-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și mai mult pe construirea și afirmarea identităților personale, respectiv a opțiunilor și nevoilor de afirmare ale individualităților ce aparțin organizațiilor și asociațiilor statului național. Organizațiile și mai ales firmele economice puternice sunt sau aspiră să devină interși multinaționale, oricum cosmopolite, trans-locale. Chiar dacă aparțin unui stat național, aria constitutivă și piața la care participă trec cu mult dincolo de granițele unui stat național. De exemplu, în UE, tot mai multe corporații, organizații culturale și universități vor să fie și să se afirme
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și piața la care participă trec cu mult dincolo de granițele unui stat național. De exemplu, în UE, tot mai multe corporații, organizații culturale și universități vor să fie și să se afirme ca „europene”, adică trans-naționale și cu o identitate cosmopolită, chiar dacă în subsidiar își conservă și atributul de naționale. În consecință, primordialitatea și centralitatea statului național clasic sunt diminuate, iar legitimitatea individualității sale corporatiste rezultă mai ales din legitimitatea individualizării persoanelor care îi aparțin. De aceea, în al doilea rând
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu roluri consultative Universitățile vor opta pentru un cosmopolitism valoric al serviciilor sociale și civice, îmbinând valori cu referință globală cu cele de referință națională și locală. Se va elimina autoritarismul moral și se va promova o emancipare a valorilor cosmopolite (în cursuri, publicații etc.) Opțiuni și combinații generatoare ale unui profil distinct de Universitate Orientare spre profit, maximizarea profiturilor academice și financiare ale universităților și universitarilor, transformarea fiecărei componente a universității într-un „centru de venituri și profit”, odată cu eliminarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
copilăriei sale. Avid după cărți care angajează idei și tentat mai ales de argumentele analitice, detașat de lumea specialiștilor academici și angajat responsabil în dezbaterea civică („politică”), aspirând la idealurile vieții creștine („a fi ortodox”) fără să abandoneze un aer cosmopolit intratabil, H.-R. Patapievici are o identitate vizibilă incertă. Ca autor conservator, el a știut să fructifice geniul inconsecvenței. Țintind dialogul cu un public foarte variat, Patapievici și-a păstrat o remarcabilă popularitate pe piața cărții. Faptul a fost confirmat
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
acceptă sau nu provocarea modernității seculare, care cere izolarea discursului religios în sfera privată, sau dacă, dimpotrivă, el își imaginează un spațiu public capabil să găzduiască, cu ajutorul unei minime etici procedurale, o dezbatere pe tema idealurilor comune ale unei societăți cosmopolite. Locul mărturisirii religioasetc " Locul mărturisirii religioase" Dincolo de tematizarea sensului comunitar, se cuvine discutată opțiunea personală. Ceea ce merită un comentariu mai amplu este referința indirectă la cuvintele prorocului Ilie (III Regi 17, 1) care „a zis către Ahab: «Viu este Domnul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dictate de frici ancestrale. Pentru oamenii tot mai grăbiți ai mileniului trei, raționalitatea de tip clasic este prea decolorată în temeri și adjective. Gândirea ancorată istoric și atentă la nuanțele metafizice este prea costisitoare pentru visul supremației în sânul neoburgheziei cosmopolite. Degradați prin anturajul vulgar al unei prosperități nemeritate, postmodernii manifestă o tenace rezistență față de capacitatea inteligenței de a genera explicații neașteptate. Noul își face cu greu simțită prezența. Pentru a da un singur exemplu din registrul ecologiei, orizontul clinic al
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
intens În conștiința maselor cititoare, de a face din ea o mândrie națională. Ea nu trebuie judecată cu un ruginit iatagan de fabricație apuseană, ci slujită și apărată de toate mofturile, de toate infiltrările, de toate formulele și sloganurile burgheze, cosmopolite, cu spada grea, dreaptă, neșovăielnică, a luptei de clasă”. Reproducerea integrală sau aproape integrală a unor documente nu este Întâmplătoare. Ar fi trebuit să aplic mai des procedeul, căci În contextul multor urechi surde de azi, mai eficientă decât „non
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În 1948, În colimator fuseseră artele plastice, revistele Flacăra și Rampa; anul acesta trăznetul a căzut pe nuvelă, la anul, pe lingvistică ș.a.m.d. Să citim acest editorial, Întrebându-ne prin ce miracol, În contextul unei critici literare necombatante, cosmopolite, reacționare, Înflorește totuși o literatură combatantă, educativă, demnă de tot felul de premii, după cum am aflat, după cum vom afla: „Odată cu literatura, critica literară face parte integrantă din cauza generală a proletariatului. Care este situația criticii literare, azi În țara noastră? Îndeplinește
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
noastră. Prin faptul că tov. Crohmălniceanu nu a luptat să se debaraseze de concepțiile burgheze asupra literaturii și artei, atitudinea acestui articol este În mod obiectiv o atitudine dușmănoasă. (Ă). Din discuțiile la raport au mai reeșit și alte manifestări cosmopolite În critica noastră, manifestări care dacă nu Îmbracă forme obiectiv dușmănoase ca În articolul tov. Crohmălniceanu, nu sunt totuși lipsite de gravitate și contribuie la frânarea dezvoltării literaturii noastre. (Ă). Dar critica noastră are slăbiciuni serioase și În ceea ce privește literatura sovietică
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În Contemporanul și a pus În lumină orientarea cu totul greșită, dușmănoasă intereselor clasei muncitoare prin consecințele acestui studiu, a conducerii revistei Contemporanul și a colectivului său redacțional, În domeniul literaturii. (Ă). Greșeala săvârșită de Contemporanul ia aspectul unei manifestări cosmopolite și voi arăta Îndată În ce fel. Noi am analizat fenomenul literar rupându-l de realitatea socială care i-a dat naștere, detașându-l de momentul specific În care el a apărut. Din cauza aceasta am făcut abstracție de Însemnătatea politică
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
proză, poezie și teatru prezentate, se aflau manuscrisele a peste 400 de nuvele. (Ă). Dacă Ovid Crohmălniceanu ar fi avut dreptate, temele nuvelelor ar trebui să fie uniforme, monotone, palide, repetând lucruri prea bine cunoscute. Dar realitatea a infirmat poziția cosmopolită a articolului Pentru calitate În nuvelistica noastră. Căci ceea ce este mai semnificativ În concursul Ministerului, ceea ce constituie trăsătura esențială a lucrărilor prezentate, este tocmai varietate subiectelor alese. (Ă). Iată de pildă nuvela Rotița, a tânărului Ștefan Gheorghiu, până mai ieri
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
popoarelor (de Radu Boureanu - n.n.) a fost schițat din vârful condeiului de J. Popper În schimb s-a insistat cu Îndârjire asupra «evazionismului» versurilor lui Radu Boureanu (Ă). Mentalitatea specifică poeziei e departe de a fi dispărut (Ă). Această atitudine cosmopolită, antipatriotică răbufnește cu multă putere În articolul (Ă). Calitatea În nuvelistica noastră din Contemporanul, al lui Ov.S. Crohmălniceanu (Ă). Din această concepție estetizantă, idealistă În fond, decurg greșelile tov. Crohmălniceanu. A privi astfel lucrurile Înseamnă a te găsi pe poziția
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Geo Dumitrescu Îl pomenea și pe Horia Bratu, unul din cronicarii Contemporanului. Pe lângă autocritică - menționată de noi - H. BRATU face o amplă radiografie a lipsurilor criticii literare În percepția poeziei: „O lipsă de vigilență a constituit-o faptul că manifestări cosmopolite, de genul celor criticate În Scânteia, și-a făcut loc și În Flacăra, În articolul despre poezie iscălit de George Dan. Ori, În afara comentariilor marginale ale lui N. Tertulian din discuția asupra poeziei, critica noastră nu a demascat caracterul profund
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a realizărilor ei, pe care Îl conținea articolul lui George Dan. Faptul e cu atât mai grav, cu cât el venea după ce aceste probleme fuseseră clarificate, după ce partidul atrăsese atenția asupra lor. Nu s-a semnalat cu promptitudine această ieșire cosmopolită premeditată, respirând perfidia și camuflându-și atacul după o serie de fraze meșteșugite. De asemeni, critica noastră nu a reacționat imediat față de manifestările formaliste din unele poezii ale Vieții românești, nu a luat poziție față de aceasta și a trebuit ca
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Camilar, și modul În care autorul a știut să folosească atât criticile cât și sugestiile aduse, ilustrează rolul criticii orale. (Ă). Dată fiind importanța pe care o prezintă critica orală În dezvoltarea literaturii noastre, lupta Împotriva manifestărilor neprincipiale, dușmănoase chiar, cosmopolite sau formaliste, trebuie să fie la fel de aprigă, mai ales că aici aceste manifestări sunt și mai greu de depistat și mai răspândite. Efectul lor e de aceea și mai periculos. Un exemplu cras de atitudine critică neprincipială, demoralizantă, ne-a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literare. Un alt aspect al aceluiași proces de clarificare Îl găsim În evoluția reconsiderării lui Slavici, la care punctul de plecare Îl constituie confuzia provenind - de data aceasta - din persistența unor importante rămășițe ale istoriei literare burgheze, a unei viziuni cosmopolite asupra literaturii. (Flacăra, nr. 25: Romanul rural românesc - Ion Slavici). Prin utilizarea fără discernământ a delimitărilor poziției de clasă a scriitorilor noștri - Împrumutate din istoria literară burgheză - autorul articolului amintit ajungea la concluzia că Slavici «rămâne un exponent al artei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de specialiști, care să poată asigura dezvoltarea mai departe a acestei științe”. Campania Împotriva cosmopolitismului se extinde și asupra altor științe. Contemporanul 79 publică 5 pagini, În chenar roșu, gros Expunerea președintelui Academiei R.P.R., prof. Traian Săvulescu referitoare la „poziția cosmopolită, antipatriotică și antiștiințifică” a Revistei de Oftalmologie, precum și Raportul secției de științe medicale a Academiei R.P.R. la problema În discuție. Pe scurt reiese că: În cele două numere, ale respectivei reviste medicale apărute până atunci, În articolele publicate, a fost
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și eu - s-au lăsat târâți și ei de acest curent antiprogresist neglijând să se informeze asupra lingvisticii sovietice. (Ă). Hotărârea Prezidiului Academiei R.P.R. și discuțiile stârnite de raportul secției de științe medicale a Academiei R.P.R., privitoare la spiritul antipartinic, cosmopolit, slugarnic față de știința burgheză decadentă și dușmănoasă față de știința Înaintată, patriotică a Uniunii Sovietice, spirit care se manifestă În Revista de Oftalmologie, vor Întări și pe lingviștii români În hotărârea de a apropia cât mai mult preocupările lor științifice de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la diferite tradiții culturale și religioase. Tocmai ancorarea moralității în rațiunea comună, împletită cu speranța în creșterea treptată a dominației acesteia asupra gândirii și acțiunii oamenilor, au reprezentat sursele încrederii lui Kant în posibilitatea statornicirii păcii eterne într-o societate cosmopolită. Din acest punct de vedere, filosofia lui poate fi socotită o adevărată piatră de hotar în dezvoltarea unei direcții de gândire inaugurată încă din antichitate, în primul rând prin filosofii stoici. Pentru Kant a fost pe deplin clar că visul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
filosofiei practice kantiene. Ne putem întreba de ce acel admirator al geniului filosofic al autorului Criticii rațiunii pure care a fost Petrovici nu era entuziasmat de viziunea kantiană asupra autonomiei omului ca ființă înzestrată cu rațiune, de orientarea republicană, democratică și cosmopolită a gândirii sale sociale și politice. Există, cred, mai multe motive. Este, mai întâi, grija, pe care o întâlnim și la alți universitari ai noștri din disciplinele umaniste, de a păstra cât mai net despărțite temele „curat filosofice” de acele
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
afirma, dimpotrivă, că durerea ține de condiția omului și că ea va trebui să fie valorificată în vederea mântuirii sale. Corolarul politic al acestei viziuni este organicismul, colectivismul și naționalismul autarhic. De pe pozițiile ortodoxismului, Ionescu denunța cu violență orientarea democratică și cosmopolită a luminării și a liberalismului occidental. Pentru ca rezultate să fie obținute ar trebui ca în același timp lupta aceasta antimasonică să fie purtată împotriva individualismului liberal, a scientismului, a cartezianismului și kantianismului, a democrației, a monarhiei constituționale și republicanismului (care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]