1,458 matches
-
cel de sus” - spune Grigore Ureche. Rugăciunea de mulțumire a avut loc în biserica „Sfântul Gheorghe”, ridicată înaintea Curții Domnești și la ca re, precum și la petrecerea pomenită, nu se poate să nu fi participat și oșteni ori căpetenii de la Cotnari. Că Hârlău l, unde s-a încheiat pacea cu leșii în ziua de 12 iulie 1499, avea mare importanță strategică ca și Cotnariul, situat pe drumul care duc e către Iași. De altfel, Dimitrie Cantemir, în „Descrierea Moldovei”, avea să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
re, precum și la petrecerea pomenită, nu se poate să nu fi participat și oșteni ori căpetenii de la Cotnari. Că Hârlău l, unde s-a încheiat pacea cu leșii în ziua de 12 iulie 1499, avea mare importanță strategică ca și Cotnariul, situat pe drumul care duc e către Iași. De altfel, Dimitrie Cantemir, în „Descrierea Moldovei”, avea să afirme că, din porunca lui Ștefan cel Mare, leșii, prinși la Codrii Cosminului, au fost înjugați la plug și puși să are mai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Descrierea Moldovei”, avea să afirme că, din porunca lui Ștefan cel Mare, leșii, prinși la Codrii Cosminului, au fost înjugați la plug și puși să are mai multe locuri din Țara Moldovei, printre care și un câ mp larg de lângă Cotnari, unde „au sădit stejari”, care devenind codrii, se mai întâlnesc și astăzi în locul numit „Dumb rava Roș ie.” Tot la Cotnari, Ștefan cel Mare a lăsat și o biserică, construită la 1493, două poduri de piatră în satele Cârjoaia și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
plug și puși să are mai multe locuri din Țara Moldovei, printre care și un câ mp larg de lângă Cotnari, unde „au sădit stejari”, care devenind codrii, se mai întâlnesc și astăzi în locul numit „Dumb rava Roș ie.” Tot la Cotnari, Ștefan cel Mare a lăsat și o biserică, construită la 1493, două poduri de piatră în satele Cârjoaia și Zladica, aflate și astăzi în uz, după mai bine de 500 de ani de la darea lor în folosință. Dar, ca peste
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a doua domnie, adunând oastea la Hârlău în vederea campaniei pe care o pregătea în 1542 în Transilvania, d ovedește că pentru a face față evenimentelor, presat de o asemenea amploare, a folosit și oastea sătească, inclusiv pe oșten ii de la Cotnari. în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu (1 552-1561 și 1564 1568) Vodă înființează la Hârlău un colegiu despre care Ștefan Bârsănescu avea să zică că „a fost pri ma școal ă de nivel mediu din Moldova”, școală care în vremea lui
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și 1564 1568) Vodă înființează la Hârlău un colegiu despre care Ștefan Bârsănescu avea să zică că „a fost pri ma școal ă de nivel mediu din Moldova”, școală care în vremea lui Despot Vodă (1561-1563) va fi mutată la Cotnari, după ce clădirea ei de la Hârlău a fost topită într-un pârjol. Despot Vodă a ridicat și o biserică catolică , astăzi o ruină care impresionează prin dimensiuni. Cu mare răsunet în istorie este însă Schola latinae înființată de Despot Vodă (Ioan
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
răsunet în istorie este însă Schola latinae înființată de Despot Vodă (Ioan Iacob Eraclit), grec de origine, poet, medic și militar iscusit, sub conducere a umanis tului Ioan Sommer, biograful domnitorului. Alături de So mmer s-a ocupat de învățământul de la Cotnari învățatul Pentzer, ginerele celebrului Melanchton și profesorul Ioachim Retier, chemat de la Cracovia. Philipp Melanchton (Schwanzerd pe numele său adevărat) - 1497-1560 - a fost un colaborator apropiat a lui M. Luter, autor a multor manuale școlare, care a pledat în favoarea învățământului umanist
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
chemat de la Cracovia. Philipp Melanchton (Schwanzerd pe numele său adevărat) - 1497-1560 - a fost un colaborator apropiat a lui M. Luter, autor a multor manuale școlare, care a pledat în favoarea învățământului umanist, bazat pe clasicismul greco-roman, ceea ce se întâmpla și la Cotnari, și totodată un apropiat a lui Despot Vodă, înainte ca acesta să devină Domn al Mol d ovei. Domnitorul Radu Mihnea (1616-1619 și 1623 1626) atât se îndrăgostise de Hârlău și așezările din jur, încât în 1624, când Curtea de la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fapte care sunt con semnate pe pereții bisericii „Sf.Gheorghe” din Hârlău, despre care Nicola e Iorga remarca: „Nu e biserică mai bogată în zgâriet uri decât aceasta”. Târg din secolul al XV-lea, cu coloniști sași printre românii autohtoni, Cotnariul este cunoscut și ca un v estit centru de podgorii. Cotnarul, ca și Hârlăul sunt legate și de pre zența ai ci a lui Mihai Eminescu, cel puțin în perioada cât a fost revizor școlar de Vaslui și Iași. Că
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
publicat în revista Luceafărul Botoșani nr.10/2009, avea stația de oprire la Hârlău, unde se schimbau caii, iar călătorii foloseau prilejul să se mai dezmorțească, admirând locuri încărcate de is torie, s ă servească o ulcică cu vin de Cotnari, Maxut ori Scobinț i. Cum linia ferată Botoșani Verești era dată în funcțiu ne de la 1871, Mihai Eminescu a mai făcut astfel de drumuri pe ruta Botoșani-Iași și cu trenul. în perioada 1 iulie 1875 - 4 iunie 1876. când Eminescu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ața agit ată, străbătând drumurile din sat în sat, încât a ajuns și în zona Hâ rlăului, unde a inspectat mai multe școli din plasa Bahlui. La 1875, plasa Bahlui din județul Iași era formată din comunele Bădeni, Belcești, Ceplenița, Cotnari, Podul Iloaie și Șipote. în inspecția realizată în lunile noiembrie și decembrie 1875, poetul a trecut pe la Erbiceni, Totoiești, Șipote și Andrieșeni. La 31 iulie 1876, după ce vizitează și locali tatea Co tnari, îi scria învățătorului de la școala de aici
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lunile noiembrie și decembrie 1875, poetul a trecut pe la Erbiceni, Totoiești, Șipote și Andrieșeni. La 31 iulie 1876, după ce vizitează și locali tatea Co tnari, îi scria învățătorului de la școala de aici: Dom niei sal e, domnului învățător din cotuna Cotnari. Domnule învățător vă fac cunoscut că ministerul ți-a acordat concediul cerut de dumneata până la 1 august. Revizor școlar, Mi hai Emin escu. Anterior, la 11 decembrie 1875, Eminescu intervenise cu raport la învățător pentru a lămuri problema organizării școlii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fac cunoscut că ministerul ți-a acordat concediul cerut de dumneata până la 1 august. Revizor școlar, Mi hai Emin escu. Anterior, la 11 decembrie 1875, Eminescu intervenise cu raport la învățător pentru a lămuri problema organizării școlii din Cârjoaia, comuna Cotnari și cea din Andri eșeni. R aportul se încheia cu cuvintele: „Lămurind aceste două u ltime co nfruntări ce s au putut întâmpla cu ocazia reorganizării și pe care eu am constatat abia la fața locului, am onoarea...” Când a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
din Andri eșeni. R aportul se încheia cu cuvintele: „Lămurind aceste două u ltime co nfruntări ce s au putut întâmpla cu ocazia reorganizării și pe care eu am constatat abia la fața locului, am onoarea...” Când a fost la Cotnari, își dau cu părerea autorii studiului citat, nu se poate ca Eminescu să nu fi intrat într-un han obscur sau în curtea vreunui gospodar pentru a bea pe prispa unei case cu cerdac, o ulcică de vin, făcând mare
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vechimea ei, perioadele de înălțare și de decădere, care au făcut-o să rămână în istorie și din care scriitorii din toate vremurile s-au inspirat și i-au închinat ode sau pagini evocatoare. Trebuie să mai reținem că localitatea Cotnari nu a dus-o tot timpul într o veselie, cum aveam să aflăm din „Sc hoala de la Cotnari” a profesorului ieșean Ștefan Bârsănescu, când aici, Despot Vodă, un aventurier pe nume Iacob Eraclide intră în Moldova la 18 noiembrie 1561
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
care scriitorii din toate vremurile s-au inspirat și i-au închinat ode sau pagini evocatoare. Trebuie să mai reținem că localitatea Cotnari nu a dus-o tot timpul într o veselie, cum aveam să aflăm din „Sc hoala de la Cotnari” a profesorului ieșean Ștefan Bârsănescu, când aici, Despot Vodă, un aventurier pe nume Iacob Eraclide intră în Moldova la 18 noiembrie 1561, cu o armată străină, cu asentimentul unei însemnate părți din boierim e și cle rul țării, și înlătură
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ave a o cultură vastă și el venea în Moldova cu toată știința Occidentului. De unde și dorința lui de a lumina și pe supușii săi. Astfel mută Colegiu aflat la Hârlău (car e se mis tuise într-un incendiu) la Cotnari, deoarece aici exista o clădire pr opice, d ar și o dezvoltare economică și socială îndestulătoare. Episcopul Bernardino Quirini arăta că la Cotnari sunt 3500 focuri și din acestea 198 erau ale familiilor latine (resp ectiv ca tolice) cu 1085
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
supușii săi. Astfel mută Colegiu aflat la Hârlău (car e se mis tuise într-un incendiu) la Cotnari, deoarece aici exista o clădire pr opice, d ar și o dezvoltare economică și socială îndestulătoare. Episcopul Bernardino Quirini arăta că la Cotnari sunt 3500 focuri și din acestea 198 erau ale familiilor latine (resp ectiv ca tolice) cu 1085 de suflete. De aici rezultă că restul, adică peste 33 00 de „focuri” erau ale „schitsmacilor”, adică ale ortodocșilor, deci ale românilor. De
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fi avut cca. 15000 de suflete din care 10 83 catolice și 14.000 ortodoxe, adică români. Deci Cotnarii pe atunci era un important centru urbanistic și economic român esc situ at cam la mijlocul Moldovei. De unde au apărut catolicii la Cotnari, pentru ca Despod Vodă să le facă colegiu, deslușim într-o informație găsită în lucrarea „Cotnari - perla Moldovei” de Alecu Floareș: „Ștefan cel Mare, având nevoie de pălmași, moldovenii neajungându-i, aduce din zona Alba-Iulia un grup de sași, colonizați în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
adică români. Deci Cotnarii pe atunci era un important centru urbanistic și economic român esc situ at cam la mijlocul Moldovei. De unde au apărut catolicii la Cotnari, pentru ca Despod Vodă să le facă colegiu, deslușim într-o informație găsită în lucrarea „Cotnari - perla Moldovei” de Alecu Floareș: „Ștefan cel Mare, având nevoie de pălmași, moldovenii neajungându-i, aduce din zona Alba-Iulia un grup de sași, colonizați în Transilvania mai de mult, cond uși de u n oarecare Gutnar, și-i împământenește în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-le și o biserică romano-catolică pentru a-i stabiliza aici.” Când Despot se înscăunează la Suceava, populația de origine catolică vest europeană, se afla deja aici, de unde și decizia lui de a amplasa un gimnaziu la Cotna ri. Școala de la Cotnari, presupune Șt.Bârsănescu , ar fi avut pentru prima oară în Moldova bănci și catedră, precum și internat, în timpuri mai vechi, școlile din Europa aveau o pardoseală din pământ, iar iarna se așternea peste aceasta un strat de paie pe care
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vechi, școlile din Europa aveau o pardoseală din pământ, iar iarna se așternea peste aceasta un strat de paie pe care stăteau copii, băncile fiind co nsiderate „un lux corupător”, după opinia unor cardinali Saint-Cécile și dʹEstouville. Școala latină din Cotnari avea destul de mulți elevi, după cum reiese din următoarele versuri: „Eu însumi conducând cetele mele în lung convoi... și din care Șt. Bârsănescu deduce: „Deci elevii erau organizați pe grupe care formau un lung convoi care ar fi fost format din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ete, fără a mai pune la socoteală elevii veniți din alte localități moldovenești. Comparând informația că în 1517 în cole giul din Oradia Mare existau 440 de elevi, nu ni se pare exagerat numărul elevilor ce ar fi existat la Cotnari. Și numărul copiilor de vârstă școlară, mergând înapoi, spre populația matură, vorbește despre o anumită dezvoltare însemnată a localității Cotnari pentru acel s ecol XVI . în școala de la Cotnari se preda limba latină, limbă folosită de toți învățații Europei, de către
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
giul din Oradia Mare existau 440 de elevi, nu ni se pare exagerat numărul elevilor ce ar fi existat la Cotnari. Și numărul copiilor de vârstă școlară, mergând înapoi, spre populația matură, vorbește despre o anumită dezvoltare însemnată a localității Cotnari pentru acel s ecol XVI . în școala de la Cotnari se preda limba latină, limbă folosită de toți învățații Europei, de către profesor i străini aduși de domnitor, și nu se putea scrie și învăța ceva în latină fără a aminti de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ni se pare exagerat numărul elevilor ce ar fi existat la Cotnari. Și numărul copiilor de vârstă școlară, mergând înapoi, spre populația matură, vorbește despre o anumită dezvoltare însemnată a localității Cotnari pentru acel s ecol XVI . în școala de la Cotnari se preda limba latină, limbă folosită de toți învățații Europei, de către profesor i străini aduși de domnitor, și nu se putea scrie și învăța ceva în latină fără a aminti de marii învățați ai antichității, de care cop ii din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]