1,093 matches
-
-ntorceam spre cuptor, dar cărbunii ce ardeau vineți pe vatră păreau roși ochi de demoni cari se întorceau cumplit, iar în fumul cel verde ce se înalța în sus păream a vedea fluturând părul despletit și sur a unei furii crâncene. îmi închideam ochii ca să alung toate visurile acestea... Un somn părea că mă coprinsese, însă somn cu durere de cap și cu bătăi de inimă. Creierii mei părea că-i stoarce o gheară de lemn, pieptul meu părea apăsat ca
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
întreaga lume ca un sfânt modern. 2. Relațiile indo-pakistaneze după 1947 Ca urmare a împărțirii Indiei în două state în 1947, India și Pakistan (cu cele două părți ale sale, Pakistanul de Est și Pakistanul de Vest), au izbucnit lupte crâncene între hinduși și musulmani. Circa 8 milioane de oameni au fugit din India în Pakistan și tot atâția au făcut călătoria de coșmar din Pakistan în India; în jur de 200 mii de refugiați au fost uciși în timp ce încercau să
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
este o nuvelă intitulată To Build a Fire. Din ea aflăm povestea unui om și a câinelui său, care pornesc Într-o călătorie pe Calea Yukonului, traversând Alaska, tocmai atunci când se pornește iarnă grea. Călătoria lor este istovitoare, o luptă crâncenă cu zăpada orbitoare și frigul pătrunzător. London scrie cum câinele Își urma stăpânul „cu Îndârjire”, simțind din plin gerul cumplit. Dar Îl urmează nu din loialitate, ci din Încrederea că omul Îi va oferi căldură. Acesta nu numai că avea
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
poartă cadavre pe-a lor valuri; Și aburi Într-amurgul din ele se ridică Ce-n rouă sîngerîndă pe frunzi uscate pică, Sau merg de se așează pe stînci, pe vîrf de munte Ca palide vedenii cu pletele cărunte. O crîncenă orgie de sînge, de cruzime Îmbată umbra mută ce zace la desime, Ș-ades În mez de noapte s-aude prin tăcere O surdă lovitură, un vaiet de durere, Apoi un zbor de vulturi și urlete hidoase De lupi ce
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Codrul-Fără-Viață - regat al crimei și al nopții - Grui este un monstru ieșit din unirea puterilor infernale: „Soția lui e groaza și noaptea-a lui complice! Ca tigru fără sațiu, sub un stejar la pîndă, El face zi și noapte o crîncenă izbîndă, Găsind În agonie un vaiet care-i place Ș-o viață desfrînată În morțile ce face. Monstru cumplit cu fața ca sufletu-i de slută, În trame sîngeroase gîndirea-i e perdută. Orcine-l vede crede că au văzut o ciumă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și pentru că riscul de a te pierde este astfel prea mare, orice iubire începe sub semnul pândei și al circumspecției. Cu cât mai mare este fragilitatea cuiva, cu atât mai mare va fi și precauția lui și cu atât mai crâncenă și de neclintit severitatea pe care o va arbora în fața avansurilor celuilalt. Pe de altă parte, orice tehnică a ză-dărîrii este bună pentru a face ca prețul iubirii să crească. Cedarea, recunoașterea și dăruirea necondiționată sânt precedate de înfruntări subtile
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
experimentat-o și pe care la mine, temîndu-se de ea, a ironizat-o. Hazul acestei prietenii născute din diferență este cu atât mai mare cu cât, de când mă știu, mi-am căutat prietenul care să însemne altul meu identic. Ce crâncene prietenii visam în adolescența mea! Cât de tare mi-am așteptat, asemeni lui Ghilgameș pe Enkidu, fratele de cruce! După ce Noica a hotărât, ca într-o căsătorie care se pune la cale peste capetele celor direct implicați, că "urmează să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
intelectuali se deplasează în diferite puncte ale globului ca bursieri, visiting professor etc. Această transhumanță a devenit pentru unii un mod de viață anume cultivat și întreținut sistematic, pentru alții o periodică evadare in extremis, urmată de o și mai crâncenă revenire în locul de baștină. Ca întotdeauna când revin în țară, o fac cu o strângere de inimă, cu acea ambiguitate afectivă care se naște din senzația înduioșată de regăsire a intimului meu (de la patul meu, biroul meu, bucătăria mea etc.
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
necontrolat, în măsura în care unei probleme reale nu-i poate corespunde nici o cunoaștere reală. Or, aici intervine divorțul meu față de amicii mei. Zona aceasta, a posibilului tulburător, această cupă fără fund a transcendenței în care pot fi turnate în neștire cele mai crâncene credințe, toate speranțele, spaimele și fantasmele noastre, mă tulbură și pe mine așa cum pe Kant îl tulbura ușurința cu care Swedenborg făcea excursii în lumea "de dincolo". Și Kant și Heidegger aveau o instrucție religioasă mai profundă decât are un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cartea Doinei Jela (Drumul Damascului), iar Marie-France îl ajută, cu acea vocație a devotamentului orb pe care a avut-o și o are pentru câțiva oameni. Este în ea un filon "primar", desprins din lumea Baltagului (ceva dedicat și delicat, crâncen și pasional, cu rădăcini într-o lume arhaică), rătăcind și șerpuind subțire într-un zăcământ de inteligență, cultură, rafinament și sensibilitate șlefuite franțuzește; o soră mai mică a Vitoriei Lipan care se îmbracă la Sonya Rikiel. marți, 26 martie E
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
creat cu mijloace derizorii și în a cărui realitate, prin însuși exercițiul jocului, începe să creadă. Călărind cu un entuziasm debordant bățul metafizicii sale, ajunsese să creadă că are sub el un armăsar focos care îl poartă în cele mai crâncene bătălii ale gândirii. De câte ori l-am privit jucîndu-și, cu inepuizabilă energie, jocul pe care și-l inventase, m-am simțit nespus de bătrân. Nu știu ce va "rămîne" din cărțile lui Wald (mi s-a părut totdeauna că scrisul lui repeta, obsesiv
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
peste frontiere, au fost respinse de Osman Pașa, care au și intrat în Serbia și au luat toate pozițiile întărite, tăbărând acuma lângă Zaițar. Sârbii ar fi pierdut la aceste ciocniri 2 000 de oameni. Această luptă au fost asemenea crâncenă. Se zice că turcii cu câștigat poziții atât de bune încît stăpânesc defileul, care formează linia de unire al corpului acestuia de pe râul Timok cu corpul lui Cernaieff de pe Morava. Aceste pierderi au produs un efect foarte rău în Belgrad
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
iulie) la 4 ore dimineața trupele sârbești au trecut frontierele la Suppovaț pe Morava. Trupa lui Miliutin Ioanovici au ocupat Secenița și Daduliț, trupa lui Gheorghievici a luat Topolnița, în fine generalul Cernaief a luat cu asalt după o luptă crâncenă de trei ore lagărul întărit al turcilor de la Babina Glava. La aceasta din urmă luptă sârbii au avut 800 de morți și 1 800 răniți, turcii 3 000 morți și răniți, prin urmare pierderile în oameni sunt aproape egale. Dar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în acea telegramă să arată că turcii ar fi înaintat până la Krucevaz. O telegramă de la Niș cu data 30 iulie arată că brigada lui Hofiz Pașa, care formează avant-garda armatei de la Niș, comandată de Achmed Ejub, au avut o luptă crâncenă cu sârbii la Gramada, care a ținut 6 ceasuri și s-a terminat cu învingerea sârbilor, care s-au retras spre Dervent, lăsând întăriturile și locul luptei în mînele turcilor. - O altă telegramă, de la Calafat, arată că Suleiman Pașa a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atac de infanterie al sârbilor. Lupta dură până târziu noaptea. A doua zi, marți în 10/22 august la 5 oare dimineață focurile începură pe toată linia și durară toată ziua. Lupta, după cum zic telegramele din Belgrad, a fost mai crâncenă și mai sângeroasă decât toate cele de mai înainte, și se sfârși cu mănținerea pozițiilor de amândouă părțile pentru a reîncepe iarăși, mercuri în 11/23 în măsura {EminescuOpIX 184} cea mai mare. Până aici și nu mai departe ajung
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Pașa, care dispune de 30 batalioane, va începe ofenziva dinspre Albania. La Prizrend se formează un nou corp de armată, compus din redifi, bașibuzici din Arabia și 3 000 egipteni. În 10/22 august, a patra zi, a fost luptă crâncenă și sângeroasă între Niș și Alexinatz până noaptea târziu. Amândouă părțile și-au păstrat pozițiunele. Turcii primiseră întăriri de 50 mii oameni, bătaia s-a reînceput a doua zi în proporțiuni mai mari. Comandanții turci au comunicat guvernului lor că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sinucide. Paralel cu aceste pierderi mari, sârbii pot înregistra în alte părți ale frontierilor lor unele succese, a căror însemnătate însă trebuie să ni se pară mică. Astfel, în curs {EminescuOpIX 193} de 3 zile, au fost lângă Isvor lupte crâncene, în care s-au angajat întreaga linie sârbească. Ea a delojat trei întărituri și două baterii turcești, au făcut mulți prizonieri și au luat mai multe stindarde și tunuri. Afară de aceea sârbii au respins cu vigoare un atac al turcilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
puțin decât adevărate. {EminescuOpIX 426} După patru zile de bombardare, pozițiunile rusești de la Șipka ocupate de oștirile lui Soleiman Pașa, între care era și garda imperială a sultanului, au fost reluate de cătră ruși la 6 septemvrie, după o luptă crâncenă care a durat 9 ore. Turcii au fost goniți lăsând pe câmpul de bătaie peste 2000 oameni. Rușii au avut 100 morți, între care și colonelul principe Micirschii și 400 răniți. Iar la Plevna Osman Pașa e amenințat de un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care o trăiesc, nici din partea naratoarei care o relatează. Argumentația fetei, în fața papei, pentru a motiva alegerea făcută, care părea imposibil de acceptat în epocă, datorită diferențelor sociale ce nu puteau fi ignorate, mai mult, încălcarea lor ducea la pedepse crâncene, dovedește o deplină stăpânire a retoricii, a tehnicii argumentative, a puterii de persuasiune prin cuvânt, semn al unei educații alese. Se pleacă, cum este și firesc, de la o ipoteză, căci tânăra știe cu precizie ce vrea să ilustreze: „oricine vrea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
răscolită de obuze, în umezeala tranșeelor, printre trunchiurile de copaci, în lapoviță și ninsoare, în scrâșnetul tăios al gerurilor și în toate lipsurile materiale, în contrast cu înzestrarea armatei dușmane, ostașii români au dat dovadă de un eroism legendar. Lupte crâncene s-au dat la Oituz, Mărășești și Mărăști. Multe episoade eroice, cum ar fi „atacul cămășilor albe” sau cel al mitraliorilor din zona pădurii Răzoare ori asalturi la baionetă au năruit planurile dușmanului, prăbușind ofensiva inamică și au rămas vii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care o trăiesc, nici din partea naratoarei care o relatează. Argumentația fetei, în fața papei, pentru a motiva alegerea făcută, care părea imposibil de acceptat în epocă, datorită diferențelor sociale ce nu puteau fi ignorate, mai mult, încălcarea lor ducea la pedepse crâncene, dovedește o deplină stăpânire a retoricii, a tehnicii argumentative, a puterii de persuasiune prin cuvânt, semn al unei educații alese. Se pleacă, cum este și firesc, de la o ipoteză, căci tânăra știe cu precizie ce vrea să ilustreze: „oricine vrea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dungi, ca o saltea, adevărat ocnaș 220. Cronotopul stepei, concentrat în aulul Uș-Terek, apare în capitolul " Amintirea despre ceva minunat". Un capitol ulterior, "Râul ce se varsă în nisipuri" completează această imagine, prin scrisoarea lui Kostoglotov adresată Kadminilor. În raport cu lumea crâncenă a lagărului, deportarea în stepă semnifică libertatea, deoarece este locul unde a auzit pentru prima dată "mergeți neîncolonați", "mergeți singuri", este un loc "sfânt" și "senin", care ajunge să însemne "acasă". Totuși, odată cu internarea în clinica oncologică, el este prins
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nu mă lasă să gîndesc Ce m-ar lovi mai mult. Dar voi intra. (Bufonului) Băiete, -ntîi. Tu sărăcie fără casă, Dar, intră. -Am să mă rog, și-apoi adorm. (Bufonul intra) Bieți despuiați nenorociți, oriunde-ați fi, -Ndurînd lovirea crîncenei furtuni, Cum capul gol și coastele ieșite, Zdrențele rupte, găurite v-apără De vremuiri că asta? O, m-am îngrijit Mult prea puțin de astă. Ia-ți leac, pompă: Expune-te, sa simti ce nevoiașii simt, Să poți zvîrli tot
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
jumătate). De aici vine și insatisfacția agronomului, care mărturisește că intenționa să-și încredințeze povestea propriei vieți ("vasul" sufletului) unui scriitor ideal, plăsmuit pe de-a-ntregul din imaginație un scriitor lucid și stăpân pe sine, meditativ dar angajat într-o crâncenă "luptă cu forma", și tocmai de aceea în stare să plămădească literaturii noastre "un destin rece de abstracție străbătută pe dedesubt de lava emoției și a pasiunii". Or, autorul "real" pare să fi înșelat așteptările inginerului cu suflet sensibil. Din
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cei care vorbesc de rău pe ilustrul președinte (sic!!!). Dar totuși, atenție la folosirea cuvântului „iar”, cuvânt care presupune o repetare a acțiunii, acțiune ce probabil, la prima aplicare, nu a dat rezultatele scontate. Dar urmarea este cu mult mai crâncenă decât în filmele de acțiune americane, cu dolari verzi și eroi care în general sunt niște văcari sadea, numiți de ei cowboy, ceea ce pe românește oricum ai suci-o, tot văcar înseamnă. Deci să vedem ce spune prezumtivul pensionar mai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]