698 matches
-
-i fi modificat structura. Satul ține la el locul "cetății moarte" a poeților flamanzi, însetați de liniște și monotonie. Așa de puțin poate depăși poetul propria-i experiență, încît înfiorarea produsă de vederea mării nu-i deșteaptă decât imaginea de "crăiasă" și dorința de a se băga "slugă" la ea. N. IORGA Cine nu l-a ascultat niciodată pe N. Iorga (a fost un orator extraordinar, imposibil de transcris) cu greu își va face o idee justă de opera lui. Activitatea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cărți pe care le citise pînă la acea dată - mai ales lucrări de istorie și teologie, potrivit relatărilor sorei lui (Gregory 1789: 11; Cary 1846: 390). Totuși, printre aceste cărți și următoarele trebuie să fi fost prezente: The Faerie Queene / Crăiasa zînelor de Edmund Spenser, poeme de Thomas Gray și Alexander Pope, tratate științifice și cîteva reviste (Russell 1908: 18). În acest sens, potrivit lui Ker (1913: 265ff), "adevăratul maestru" al lui Chatterton a fost de fapt Spenser (versurile eroice ale acestuia
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
popular din Maramureș și a unor termeni împrumutați din maghiară și germană. Colecția a fost un imbold pentru culegerile ce au urmat, iar unele balade i-au servit lui George Coșbuc că izvor de inspirație pentru Blăstăm de mama și Crăiasa Zânelor. Deși numele nu îi este menționat în carte, din corespondență lui Ț. cu Ioan Bianu rezultă că maramureșeanul a îngrijit în 1908 tipărirea altei culegeri de poezii populare din zonă, realizată de Țiț Bud. SCRIERI: Năsăudul (în colaborare cu
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
a bate, Prin ele-a răzbate Ș-oile s-or strânge, Pe mine m-or plânge Cu lacrimi de sânge! Iar tu de omor Să nu le spui lor. Să le spui curat Că m-am însurat Cu-o mândră crăiasă, A lumii mireasă; Că la nunta mea A căzut o stea; Soarele și luna Mi-au ținut cununa. Brazi și paltinași I-am avut nuntași, Preoți, munții mari, Paseri, lăutari, Păserele mii, Și stele făclii! Iar dacă-i zări, Dacă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
moartea, a cărei culme se găsește în metafora "lacrimi de sânge". In a doua parte a sa (tot o parte lirică), testamentul conține rugămintea ciobanului de a ascunde oilor moartea sa, înfățișând-o ca pe o nuntă "Cu o mândră crăiasă/ A lumii mireasă." Moartea este prezentată alegoric, ca o nuntă de proporții impresionante, cosmice, cu participarea masivă a tuturor elementelor naturii și aștrilor: "Soarele și luna/ Mi-au ținut cununa,/ Brazi și păltinași/ I-am avut nuntași,/ Preoți, munții mari
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
din ceremonialul nunții (mireasa, preoții, lăutarii, nuntașii), ca și obiectele folosite în mod tradițional (cununa, lumânările), devin elemente concrete ale cadrului natural românesc (brazi, păltinași, munți, păsări) și ale celui cosmic (soarele, luna, stelele): Că mam însurat/ Cu-o mândră crăiasă,/ A lumii mireasă,/ Că la nunta mea/ A căzut o stea;/ Soarele și luna/ Mi-au ținut cununa,/ Brazi și păltinași/ I-am avut nuntași./ Preoți, munții mari,/ Paseri, lăutari,/ Păsărele mii/ Și stele făclii". După cum se observă, întreaga natură
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
stele făclii". După cum se observă, întreaga natură, pământul și cosmosul în elementele lor esențiale, participă la marea trecere a ciobanului în eternitate. Atmosfera este solemnă, dar și luminoasă, căci soarele, luna și stelele călăuzesc drumul baciului spre veșnicie, iar mândra "crăiasă", coborâtă parcă din basmele noastre românești, sporește strălucirea prin presupusa ei prezență. Brazii și păltinașii semeți și neclintiți veghează trecerea ciobanului mioritic în lumea celor drepți, ca martori ai împlinirii sale ca om prin nuntire; munții bătrâni binecuvântează această unire
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
-le, se vor strânge și "îl vor plânge" pe păstor "cu lacrimi de sânge". Mai presus de toate acestea se află însă alegoria morții prezentată ca o nuntă de proporții cosmice, fantastice. Ca și în basme, mireasa este "o mândră crăiasă", iar nunii sunt soarele și luna. Natura întreagă apare personificată, iar elementele ei devin întrupări omenești ("preoți", "nuntași", "lăutari") sau obiecte de ceremonial religios ("făclii"). Toate aceste elemente scot acțiunea din real și o plasează, în plin fantastic, atenuându-se
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
a "Mioriței" nu constă numai în simplitatea subiectului, în profunzimea meditației, în frumusețea portretelor sau în simbolul alegoriei nuntămoarte,ci ea strălucește și prin măreția și solemnitatea exprimăriiizvorâtedinsimplitatea mijloacelor artistice folosite.Este utilizat frecvent și cu deosebită măiestrie epitetul ("mândră crăiasă", "mândruciobănel", "negru zăvoi", un câine "cel mai bărbătesc și cel mai frățesc", "cai învățați", "câni mai bărbați", "zice cu drag, . . . cu foc" etc.), iar comparațiile metaforice din portretul ciobanului moldovean sunt și ele de o rară frumusețe("spicul grâului","pana
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
moldovean sunt și ele de o rară frumusețe("spicul grâului","pana corbului", "spuma laptelui","mura câmpului"). Metaforele au o forță puternică de sugestie și fac din baladă ocreație de excepție: "picior de plai", "gură de rai","lacrimi de sânge", "mândră crăiasă, a lumii mireasă", iar personificarea este prezentă în umanizarea mioarei, a oilor,în cântecul fluierelor sau în inegalabila alegorie a morții. Folosirea din abundență a diminutivelor, multe dintre ele la cazul vocativ. "oiță bârsană", "mioriță", "bolnăvioară", "drăguță". "drăguțule bace", "ciobănel
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
poetului. Lipsindu-i însă înzestrarea romantică, puterea imaginației, timbrul patetic și încercând în cadru eroic sau legendar jocul rolurilor, el ajunge nu o dată la teatralism (Regina ostrogoților, El Zorab). Structura clasicismului său popular se valorifică în baladele cu subiect autohton Crăiasa zânelor, Vântoasele, Pe plaiul muntelui și, mai ales, în Nunta Zamfirei și Moartea lui Fulger, unde sărbătoarea nunții și necunoscutul de dincolo de moarte se proiectează în revărsarea exuberantă de viață a unei feerii idilice și în reflecția dramatizată asupra destinului
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
velina, memoriei lui Eminescu, reproducând poeziile Atât de fragedă..., O, rămâi, Singurătate, Povestea codrului, O călărire-n zori, Scrisoarea IV, Speranța, Melancolie, Ce te legeni, codrule, Si daca ramuri, Luceafărul (fragment), Strigoii, Mortua est!, Revedere, Sară pe deal, Diana, Călin, Crăiasa din povești. Revista mai publică un interviu cu C. Mille și comentează memorialul unei călătorii în Japonia, scris de un gălățean care semnează Boris D. Georgevici, „comerciant”. M.Pp.
INAINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287537_a_288866]
-
E. Wittstock, Fiul vizitiului, București, 1957; O. W. Cisek, Tătăroaica, București, 1958; Ciao Su Li, Întâmplări din Sanlivan, București, 1961 (în colaborare cu I. Chișinevschi); Anna Seghers, Hotărârea, București, 1962; G. Weisenborn, Clădit pe nisip, București, 1963; H. Chr. Andersen, Crăiasa zăpezii, București, 1965 (în colaborare cu Al. A. Philippide), Basme, București, 1986 (în colaborare cu Al. A. Philippide); H. Heine, Poezii, București, 1965; J. Roth, Marșul lui Radetzky, București, 1966; Gertrud Gregor, Sălcii, București, 1967; Nuvela romantică germană, I-II
CASSIAN-MATASARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286135_a_287464]
-
-i harap. Are căciuliță roșie de pitic, dar nu-i pitic. Ochelari de bunic, dar nu-i bunic. E o păpușă. Are o haină de lână galbenă, cu năsturei verzi, mănuși tot verzi... ca două frunze.“ La serbare am fost Crăiasă. Păcat că aveam părul tuns atât de scurt... Iar el era Ursul și-i tremurau mâinile când mi-a dat buchetul de flori. „În grădiniță e cald și bine. Covorul e moale ca blănița pisicii. Afară ploaia bate-n ferestre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Hirsuta sau Prințesa cu Barbă), Prințesa Brațpăros, Prințesa Pflekara de Java, Prințesa Romeea Gitanos, Prințesa de Junglă Liliana (prietenă cu Limbubuta de Banana), Prințesa de Nisipuri, Prințesele Ding și Dong (siameze, au verișoare pe Prințesele Tut și Tut), Prințesa (spre crăiasă!) Crai-Nou, Prințesa Kuskah, Prințesa Éphémère de Chine, Prințesa Anguille de l’Isle, Prințesa Pupidulce, Prințesa Glaciala (prințesă a Ghețurilor și a Oglindeziei), Prințesa de la Crapaudine (cu o vară, Prințesa Diplodocus), Prințesa Papagnasse din Peloponez, Prințesa Matüvü (fiica unui maharadjah) etc.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
clar: „noi, cei bântuiți” de „valul” istoriei, în „nava” bisericii suntem protejați de Domnul Hristos aflat la cârmă și de Sfânta Fecioară, aflată la prora bisericii (Arhim. B. V. Anania, Ipostaze, ... p. 2) Versurile sunt de o frumusețe fără seamăn: „Crăiasă alegându-te /Îngenunchiem, rugându-te/ Înalță-ne, ne mântuie/ Din valul ce ne bântuie/ Fii scut de întărire/ și zid de mântuire" Poemul este un adevărat axion, o laudă sfântă adusă Sfintei Fecioare Maria unde, pe lângă elementele ortodoxe menționate, întâlnim
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
Din valul ce ne bântuie/ Fii scut de întărire/ și zid de mântuire" Poemul este un adevărat axion, o laudă sfântă adusă Sfintei Fecioare Maria unde, pe lângă elementele ortodoxe menționate, întâlnim și termeni catolici, ca cel de „regină”, slavonizat în „crăiasă” sau ideea că Sfânta Fecioară poate mântui dogma catolică al lui „co-redemprix” (împreună mântuitoare) cu Hristos, care diferă substanțial de cea ortodoxă, ce spune că numai Dumnezeu poate mântui. În rest, cele două strofe urmează corect terminologia ortodoxă, supravenerarea (hiperdoulia
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
acea semimaterialitate care acordă dezastrului o înfățișare de teribilă poveste, de narațiune a unei nenorociri cosmice ("Curînd sminteli s-or depana, curînd/ Ghemul de sînge ne va țese/ Cu patimă celui preadulce./ Vom fi covor adînc plîngînd/ Sub copita curvei crăiese./ Va ieși Scaraoțchi să-nfulece/ Din miezul soarelui, flămînd./ Vînt păgînesc cu grindini dese/ Mulți împărați are să culce/ În glod de beznă și putoare./ Ci mai apoi, ca bine să se-nsoare/ Largul pustiu cu pustia din gînd,/ S-o
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
drum forestier calamitat Pârâul Rotarului 12. Reabilitare drum forestier Bogată 13. Amenajarea bazinului hidrografic torențial Mihaileasa 14. Amenajarea bazinelor hidrografice torențiale Grozea și Tulburea, etapă a II-a 15. Amenajarea bazinului hidrografic torențial Bolohanu JUDEȚUL BIHOR 1. Corectarea torentului Valea Crăiasa - obiectul ÎI - Valea Fagului, Valea Sibișoara și Valea Pietrele Roșii JUDEȚUL BUZĂU 1. Drum auto forestier Siriu Axial 2. Reabilitare drum forestier Crasna Nemți Axial 3. Corectarea torentului Pârâul Cernatu 4. Corectarea torentului Pârâul Brebu JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN 1. Refacere drum
HOTĂRÂRE nr. 653 din 27 iunie 2007 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii cuprinse în "Proiectul privind amenajarea unor bazine hidrografice torenţiale şi reconstruirea unor drumuri forestiere în zonele de fond forestier cu risc major de inundabilitate din România". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188952_a_190281]
-
și 104 din anexa nr. IA, precum și anexele nr. II/25, II/44, II/70, II/92 și II/104 privind Caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici ale obiectivelor de investiții "Amenajare Valea Seinel, în localitatea Seini, județul Maramureș", "Amenajare Valea Crăiasa, județul Bihor", "Regularizare pârâu Frumoasa aval baraj Frumoasa - confluență cu râul Olt, județul Harghita", "Regularizare râu Ialomița amonte și aval Târgoviște în zonele Brănești, Secuieni, Comișani, Bucșani, Mărcești, Dobra, Gheboaia, Finta, Cornești, județul Dâmbovița" și "Apărare împotriva inundațiilor a localității
HOTĂRÂRE nr. 331 din 30 martie 2011 privind aprobarea listei unor obiective de investiţii prioritare din infrastructura de mediu şi gospodărirea apelor, precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231218_a_232547]
-
Capacități: - acumulare (Vtotal) mii mc 440,00 - amenajare albie km 5,000 - protecție de mal km 1,995 Durata de realizare a investiției luni 36 Anexa II/2 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO - ECONOMICI ai obiectivului de investiții "Amenajare Valea Crăiasa, județul Bihor" Titular: Ministerul Mediului și Pădurilor Beneficiar: Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Crișuri - Oradea Amplasament: în albia minoră și albia majoră a Văii Crăiasa, de la confluența cu râul Crișul Negru, în zona localităților Sudrigiu, Dumbrăvani, Brădet
HOTĂRÂRE nr. 331 din 30 martie 2011 privind aprobarea listei unor obiective de investiţii prioritare din infrastructura de mediu şi gospodărirea apelor, precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231218_a_232547]
-
CARACTERISTICILE PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO - ECONOMICI ai obiectivului de investiții "Amenajare Valea Crăiasa, județul Bihor" Titular: Ministerul Mediului și Pădurilor Beneficiar: Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Crișuri - Oradea Amplasament: în albia minoră și albia majoră a Văii Crăiasa, de la confluența cu râul Crișul Negru, în zona localităților Sudrigiu, Dumbrăvani, Brădet, Chișcău și Giulești, județul Bihor Indicatorii tehnico-economici: Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) mii lei 20.790*) (în prețuri valabile la data de 1 iulie 2010; 1 euro
HOTĂRÂRE nr. 331 din 30 martie 2011 privind aprobarea listei unor obiective de investiţii prioritare din infrastructura de mediu şi gospodărirea apelor, precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231218_a_232547]
-
Corneliu Coposu (fosta 25 Octombrie) Str. Corvinilor (fosta Karl Marx) de la nr. 24 respectiv 33 în sus, Spitalul Județean II-Satu Mare-Secția de boli contagioase Str. Corvinilor (fosta Karl Marx) de la nr. 2-22 și 1-29 Str. Costache Negruzzi Str. Crasna Str. Crăieselor Str. Crinului Str. Crișan Str. Crivățului Str. Dana Str. Dara Str. Dealului Car. Decebal Str. Decebal Str. Deltei Str. Diana Str. Doina Str. Dragoș Vodă Str. Drăganilor Str. Dreptății Str. Dsida Jeno (fosta Liliacului) Str. Egalității Str. Emil Racoviță Psj
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
creastă și gheare roșii, iar în vârful scutului se află o creangă de pin cu două conuri, de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Cele cinci flori de tutun "Crăiasa Nopții" fac aluzie la toponimul localității și reprezintă culturile de tutun tradiționale. Cocoșii, simbolul vigilenței, sunt reprezentativi pentru economia zonei bazată pe creșterea și procesarea păsărilor din gospodăriile și fermele locale. Creanga de pin reprezintă plantațiile arboricole ale comunei, atracții
HOTĂRÂRE nr. 828 din 9 noiembrie 2016 privind aprobarea stemei comunei Crăieşti, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277747_a_279076]
-
s-ar datora vreunui domn al Țării Românești din cei care aveau feude în sudul Transilvaniei, Radu cel Mare și Neagoe Basarab. Marele istoric Nicolae Iorga afirmă că primul ctitor al ei este Radu de la Afumați (1521-1529). În anul 1557 crăiasa Ardealului, Isabela, văduva soție a principelui Ioan Zapolia, numește ca episcop al Episcopiei Geoagiu de Sus pe Hristofor. În anul 1559 se amintește aici de un alt episcop pe nume Sava, cu binecuvântarea căruia diaconul Coresi tipărește la Brașov prima
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]