1,106 matches
-
bine. A fost câteva săptămâni la Repedea unde a făcut băi regulate”. Frumos spus, dragă ieșene, și află mătăluță că am să țin mereu aproape, nu care cumva să te pierd printre cele vii, care musai ascund și câte o cramă de mai mare dragul! Dacă-i pe pierdute, atunci ne-om pierde împreună. Adică vom sta în fața „unui cofăel de vin vorbit” - vorba „boltagiilor”. Aha! Ți-a și zburat gândul la Bolta Rece. Mai bine ascultă câteva vorbe care ne
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Marcul jidovu din Tîrgul de Gios împreună cu ficiorii ei... au vîndut o vie a lor ce iaste în Dealul Mîndru, alăture cu vie lui Grigoraș Curmîndru, în care vie sînt patru pogoane și o fîrtă, cu livadă, cu casă, cu cramă și cu toate heiurile ce sînt trebuitoare la vie. Aceste vii le-au vîndut lui Sandulache sîn (fiu) Năstasie lipțcanul... „ „Și Lupul Hodoroge au scris zapisul”. -Din câte știm noi, din orice fel de recoltă se lua „a zecea”. Asta
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Dimitrii Necula, dat-am adevărat și încredințat zapisul meu la cinstita mîna dumnealui spătar Manolachi Dimachi, precum să se știe că,... am vîndut dumnealui 4 pogoane de vie și cu livadă din vale de vie cu casă în vie și cramă și toate cele trebuincioase, adică 3 căzi, 4 poloboace și un călcătoriu”. Mai departe scrie: „Și cînd am vîndut,... toți megieșii cum și răzeșii întrebîndu-i și neavînd trebuință de a cumpăra, am vîndut dumisale”. Această ultimă parte a zapisului era
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
a vânătorilor. Asta cred și eu. Acest vânător vinde la 23 noiembrie 1755 (7164) „Doao pogoane de vie ce sînt pe Dealul Coroiului pe moșia Socolii, cu livada ce am făcut pin pregiurul vii și cu totul precum iaste, cu crama cu casă ce iaste în vie îngrădită”. La 2 aprilie 1761, două surori, Anița și Ilinca, „fetele Cozmii”, scriu: „Făcut-am adevărat zapisul nostru la mîna dumisale giupînului Tănasă Gosan logofăt de vistierie... să să știe că avînd noi de la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
sălbatici. Așa parcă mai vii de acasă. Cum-necum, la 1 noiembrie 1785, „călugărașii” schitului de la Zbiereni au primit în dar cinci pogoane și jumătate de vie cu livadă „și o casă dimpreună cu toate vasele ce se află acolo în cramă” aflate „pi moșie mănăstirii Socola, în Dealul Coroiului la Ieși”. Dar fiindu-le departe, au vândut-o „dumisale logofătului Anastasie Scorțescu di... vistierie... Și viile la acestaș vreme s-au cumpărat altele la loc unde schită să le schivernisască”. Cum
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dumisale Ducăi vistiernicului celui mare”. Vistiernicul Duca a prins drag de vii și la 23 februarie 1665 (7173) cumpără de la Alexandra stolniceasa și fiul său Toderașco șase fălci de vie aflate la Vlădiceni. În zapisul de vânzare se spune: „cu crame și cu pomăt,... le-am vîndut dumisale Ducăi vistiernicul cel mare”. Ei! Iată-l pe Gheorghe Duca ajuns voievod la Moldova! Acum parcă capătă și mai mare drag de vii. Așa se face că la 27 martie 1666 (7174) cumpără
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mai știe? Poate și cu ceva amenințări... fiindcă în aceeași zi : 27 martie 1666 (7174) „Preotul Neculai, și preuteasa mea Mărica, și frate-mieu, Lupul... am vîndut... doî fălci de vie de la Cetățuie în țarina dealului și altă vie, tînără, cu cramă și cu tot vinitul... măriei sale domnu nostru Ducăi vodă”. Vodă nu cumpăra așa te miri ce și oriunde, ci în Dealul Cetățuii și măcar o falce de vie. Și cum spuneai, dălcăușii domnești erau ieșiți la „vânătoare”, fiindcă tot la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Moldova, cumpără vii. Vânzătorul întocmește zapisul la 24 septembrie 1790, în care spune: „Am vîndut sfinții sale patru pogoani și trei fîrte de vii lucrătoare i cu livadă din vale și din deal i cu casă șidrilită cu pivniță cu cramă i cu grajdi i cu casa deosebit pentru vier, i patru căzi doao ciuberî, i o călcătoare, i un teascu, i o bute i doao poloboci. Care toate aceste le-am vîndut cu tocmală, drept 990 lei” La sfârșitul zapisului
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
călugării “de la sfînta mănăstire a domniei mele, nou zidită, care se cheamă Bîrnova” - după cum spune vodă. Întrebarea-i dacă treaba asta a meritat osteneala lui vodă? Eu aș spune că da, fiindcă este vorba de “patru fălci de vie, cu crame și cu grădini și cu îngrădire și cu tot venitul”. Cred că nu ai rămas cu gândul că vierii de pe aici erau toți săraci precum Nicoară... Dacă ai redeschis vorba despre vierii din Valea Cosmoaiei, atunci fă bine și numește
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ai spus, dar de unde până unde ți-ai adus aminte iar de Duca-Vodă? Tocmai îmi umbla prin minte un zapis întocmit de Alexandra stolniceasa și fiul ei, Toderașco, prin care arătau că vând “șase fălci de vie din Vlădiceni, cu crame și cu pomăt... dumisale Ducăi visternicului cel mare”. D-apoi ce martori au fost! Toți unul și unul: Ghedion, arhiepiscop și mitropolit, Nicolai Buhuș, vel logofăt, Solomon Bârlădeanul, vel vornic, Miron Costin, vel comis, și alții. Și ca să nu mai
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vere? Fericita primitoare a daniei a fost Nastasica “Cucoana dumisale păharnicului Chiriac Sturdzii”. Binefăcătoarea era Anghelușe Isăroaie, care la 18 martie 1678 (7186) a dăruit Nastasicăi “O falce și giumătate de vie... în Urșulea, cu livadă și cu loc de cramă”. Ca să nu zici că nu ți-am spus, ascute-ți mintea, că ai să auzi o mulțime de lucruri - cam încurcate, ce-i drept - dar cu totul deosebite. Păi să luăm povestea pe bucățele, că până la urmă om pricepe-o
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
o Fetească de Alba!? -Serviți-o liniștit, că tot... aia e!!... „Ospătar, servește-mi, te rog, și mie vinul acela pe care l-ai adus la masa vecină. -Sânteți și dumneavoastră din corpul de control al centralei?” „Un ins iese din cramă cam cherchelit și se adresează unui trecător: Fiți amabil, ce oră este? Patru și jumătate. Dimineața sau după amiază? Dimineața. Astăzi sau ieri?” „Pe o stradă merge un cetățean beat și se adresează unei fete, pe lângă care trece: Domnișoară, te
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Apa trece, pietrele rămân! Vintilă Russu-Șirianu ne spune că: „De la niște amici, cu vie (nobilă) la Pietroasele, primește o călduroasă invitație: se va da cep unui butoi de <Riesling> care a împlinit șapte ani. Solemnitatea va avea loc chiar la cramă. Păstorel răspunde: Invitat fiind la cramă Eu, răspund ca bun creștin, Printr-o scurtă telegramă: Vin! -Ia aminte, vere, la frumusețea vorbirii din bucata: „O întâmplare veche”: Bunicul era un bărbat înalt, spătos, chipeș și se purta cu barbișon. Când
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ne spune că: „De la niște amici, cu vie (nobilă) la Pietroasele, primește o călduroasă invitație: se va da cep unui butoi de <Riesling> care a împlinit șapte ani. Solemnitatea va avea loc chiar la cramă. Păstorel răspunde: Invitat fiind la cramă Eu, răspund ca bun creștin, Printr-o scurtă telegramă: Vin! -Ia aminte, vere, la frumusețea vorbirii din bucata: „O întâmplare veche”: Bunicul era un bărbat înalt, spătos, chipeș și se purta cu barbișon. Când, la mânie i se zburlea barbișonul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
spaimă cutremura pe cei greșiți. Dar toți îl iubeau, că era om bun. Și fiind el de feleșagul său lumeț și vesel la inima lui, de vinul acătării nu îi era silă. Scârbavnica molimă a filoxerei nu trecuse oceanul și cramele Moldovei gemeau de vinuri alese. Acuma, judecă și domnia ta, cetitorule, cam ce soi de vinuri sălășluiau în adâncile hrube ale Mitropoliei, când știut este că avea sfântul lăcaș vie întemeiată la Cotnar și sfinți monahi pricepuți în ticăitul lor meremet
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
toți se prosteau cu țigările, eu refuzam din răsputeri să intru în rândul lumii... să o afum, - De banii ăștia mai bine îmi luați o baterie în plus! Începusem să-i văd triplu, că atâția păream în atmosfera încinsă din cramă; mă simțeam completat și saturat pentru două luni calendaristice! Când am ieșit afară din Peșteră, Mimi a propus simplu, direct, cum prefer eu discuția între oameni: - Haideți la mine, bărbată-miu vine peste un an acasă, timp în care putem
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
mult de una pe zi și să le folosească numai atunci când sănătatea sa era într-o stare bună, iar vitalitatea îi era „înfloritoare”. Întorcându-se într-o seară acasă beat, după ce se hârjonise toată seara cu o curtezană într-o cramă, eroul nostru este confruntat de Lotusul auriu, furioasa și lacoma lui soție Numărul 6. Trăgându-l în pat și cerându-și satisfacția meritată, ea își dă seama că este prea beat și secătuit să reacționeze, așa că îi ia săculețul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ăsta. E timpul să-i aplic o lovitură dură. — Ascultă Gus, undei Ray Lennox acu? Nui aici să bea cu noi, ă? Noo. Pun pariu trei la unu, no, mai bine patru la unu, că bea cu fufele alean vro cramă Împuțită din oraș, egzact la fel ca după porcăriaia de curs... Da astai treaba lor... s tineri și n-au chefsă fiaici cu dalde ca noi... — ... Da Gus, corect și baftă puștiului. Spercă lio trage la amândouă, sperco să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
a unge“. Cuvântul grecesc a intrat în latina bisericească în forma chrísma, de unde a fost preluat în fr. chrême „ulei folosit pentru ungere în anumite ceremonii religioase ale Bisericii creștine (catolică și ortodoxă)“. Cuvântul latinesc chrisma s-a încrucișat cu crama, cuvânt celtic (atestat în texte latinești din Galia, în secolul 6) care avea sensul de „crustă deasupra unei răni“ și s-a ajuns la forma crème „smântână“ și „cremă“. Cuvântul cremă a fost împrumutat de română cu ambele sensuri: „ulei
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în denumirea greacă a cetății romane: Hroma/Hrome, pentru care în lexicul comun exista forma hryme (presiune, putere, tărie, forță armată). Slava are în rusă, de exemplu, reflexele krom (fortăreață), kroma, kromka (despărțitură), kremlĭ (cetate în mijlocul orașului); cf. rom. ramă - cramă; hrubă, hulubă; a râma, a curma, a scurma, a se screme. Sensul elementului prefixal îl întâlnim în lat. queo „a putea” și în prefixul quidin Quirinus „roman”, dar și numele lui Romulus după moarte; la Juvenal, Quirini gemini sunt Romulus
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
104 colac, 43 colibă, 52 colnic, 53 coloni, 52 contra, 46 a conține, 222 copac, 95 copoi, 95 coraslă, 134 cotlon, 109 cotlovină, 109 cotor, 195 a cotrobăi, 109 a cotropi, 195 cotruță, 195 a se covăsi, 134 crac, 104 cramă, 46 a crăpa, 56 croat, 52 a culege, 127 culme, 69 cumani, 193 a cure, 102 curat, 102 a cura, 102 a curge, 102 a curma, 46 cutare, 195 cuțovlahi, 109 Dalmația, 53 Dardanele, 109 deal, 55 a defăima, 100
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și spătarul Vasile! Să poftească boierul Iordache! trâmbiță un aprod bătrân, la îndemnul logogătului. Să trăiești întru mulți ani, Măria Ta! rosti lingușitorul grec, descendent al unei familii eline din Macedonia. Ia spune, Iordache, ce durere te mai scoate din crama Cotnarului? întrebă, cu răutate fățișă, Vodă. Măria Ta, am venit să pun o vorbă bună pentru Ilie, copilul meu de suflet. Clucere, am mai amânat zapisul pentru Ilie! Nu mi se pare potrivit pentru slujbă boierească! se răsti domnitorul, încât
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
grecii pripășiți în jurul tronului și în pământurile primite de la Ștefan cel Mare! tună Miron Barnovschi, aprinzându-se. Eu voi fi noul domn, iar tu o să fii noul logofăt! Auzind acestea, tânărul sărută mâna noului protector și se făcu nevăzut pe sub crama ce adăpostea butoaiele cu vinurile vestite ale domnitorilor moldoveni. Îi era dragă Catrina, dar nu putea uita că domnul Radu Mihnea l-a îndemnat să învețe slovele, trimițându-l la mănăstirile de la Sfântul Munte și apoi luându-l la curtea
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
suie În sevă vocea sângelui ș-a gliei natale e un déraciné, un Însingurat. — Nu, Mario, a aprobat domnul Commendatore, și acu nu parolez ca bufonu. Arta adevărată dă colț dân pământ. Ie o lege care se Împlinește: În fundu cramei io țin cel mai nobil Maddaloni; În toată Europa, chiar și În America, operele marilor maeștri stă la păstrare În beciuri blindate, să nu le supere bombele; mai acu o săptămână, un arheolog serios ducea În valiză o pumita dân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
în dezvoltarea sa dificultăți obiective, generate uneori și de ostilități politice. În această perioadă au luat ființă și s-au dezvoltat cooperative de consum; cooperative de producție și muncă; cooperative de arendare; cooperative de transformare a produselor agricole de genul cramelor sociale (apărute în perioada crizei vinicole din 1894 -1904), fabricilor sociale de ulei de măsline, lăptăriilor cooperatiste; cooperative de vânzare a produselor și cooperative de credit (prima înființată în 1864). În această perioadă apar și primele organisme centrale cum sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]