867 matches
-
închis la adăpostul incintelor; armate, care cuprind deja o proporție mare de barbari, campează și pe frontiera Rinului și în interiorul țării, iar șefii lor tind să acapareze partea esențială a puterii, în detrimentul civililor. Pe de altă parte, Imperiul s-a creștinat, începînd cu orașele. Episcopii devin personaje de prim plan, viața monastică și-a făcut apariția în Galia și, sub impulsul Sfîntului Martin, a început evanghelizarea satelor. Dar fragilul echilibru dintre romani și barbari este definitiv rupt la începutul secolului al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în mîinile clericilor. La fel și acțiunile din domeniul învățămîntului, cu înnoirea școlilor catedrale; cele de la Chartres și de la Paris sînt cele mai cunoscute. Cruciada. Dar aceasta nu e totul. Biserica din epoca feudală, sub conducerea papei, a căutat să creștineze societatea sub toate aspectele, inclusiv în ceea ce privește politica și războiul. Am văzut cum a favorizat instituția cavalerească. Se poate spune de asemenea că ea a reușit să conjuge forțele războinice și elanul religios din secolele al XI-lea și al XII
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
rezolvarea problemei formării clericilor. Totodată, chiar după această dată și în ciuda luptei duse de episcopi și preoți împotriva *superstițiilor, un decalaj rămîne între creștinismul predat oficial de cler și credințele și practicile celor mai mulți. Credințele. Aceste credințe plasează din nou *dogma creștină într-o concepție asupra lumii care nu pune nici o barieră între ordinea naturală și ordinea supranaturală. Dumnezeu și diavolul sînt neîncetat la treabă în lume, spre fericirea și nenorocirea oamenilor; toate evenimentele, oricare ar fi ele, sînt consecințele acțiunii directe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
existența-împreună. Biserica însăși a renunțat în genere la ideea că are de asigurat o hegemonie normativă asupra întregii societăți, pentru a recunoaște în schimb, din interiorul doctrinei creștine, libertatea religioasă și libertatea de conștiință a oricărei ființe omenești, fie ea creștină sau nu. Demnitatea și libertatea omului concret devin, în societățile Occidentului, valori ultime. Interesele și drepturile omului particular devin criteriile de amenajare a societății, scenă special concepută pentru a le da posibilitatea să se desfășoare fără alte limite decît regulile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
realului : împărăția cerurilor și lumea aceasta, a socialului și a politicului, ambele recunoscute în specificitatea lor, dar totodată în raportul lor vertical. Destinul Europei se va modela, potrivit lui Pierre Manent, sub semnul problemei teologico politice. Printr-un paradox structural, doctrina creștină recunoaște oamenilor dreptul de a gestiona domeniul profan, de a-și alege forma de guvernămînt și de organizare socială, dar atribuie totodată Bisericii datoria de a supraveghea puterea politică, în măsura în care comportamentul în lume are, pentru guvernanți și guvernați, implicații asupra
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
creștinismul își desfășoară puterile vii pe treptele ascendente ale interiorului, viziunea creștină pancosmică crește din și se înrădăcinează organic în experiențe și evidențe nezguduite. Altfel viziunea pancosmică n-are decât un caracter teoretic de literă care nu face viu. Viața creștină interioară la gradul de maximă incandescență este firul de aur în preocupările vechii tradiții ortodoxe. Renașterea acestei preocupări, restaurarea tradiției ortodoxe în ceea ce are ea mai esențial este meritul aproape exclusiv al lui Nichifor Crainic. Nichifor Crainic e cel dintâi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
geniile apar ca niște profeți naturali ai lui Dumnezeu în această lume. Însuși procesul plăsmuirii artistice, atât de deosebit de toate celelalte lucruri omenești, apare ca singurul act prin care geniul reproduce în ordinea terestră actul sublim al creației divine. Ideea creștină că omul natural e chipul lui Dumnezeu își găsește cea mai frumoasă exemplificare în plăsmuirea genială. Ca să nu prilejuim vreo confuzie în înțelegerea ideii teandrice, idee de temelie a cărții de față, trebuie să adăugăm că, după doctrina ortodoxă, ea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
așa cum e redată de Geneză, reduce mult din seducția acestei ipoteze, care rămâne în picioare, incontestabil de la Septuaginta încoace. A doua explicație este incomparabil mai largă și mai adâncă și e de natură teologică propriu-zisă. Este explicația afinităților cu doctrina creștina a clementelor superioare din civilizațiile păgâne prin ideea revelației naturale. Revelația naturală e descoperirea ideii de Creator din contemplarea și studiul naturii sau ai creaturii. Pentru noi, care considerăm această idee la lumina supranaturală a credinței creștine, lucrul pare limpede
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sau această conștiință divinizată e confirmată în experiența mistică și în doctrina sublimului vizionar, care reprezintă culmea clasică a contemplației ortodoxe: Sfântul Simion Noul Teolog. Nimeni ca el n-a justificat cu o forță mai impunătoare necesitatea contemplației pentru ca viața creștină să poată fi desăvârșită. Contemplația este iluminarea spiritului. Întreaga doctrină creștină nu e o cucerire prin propriile noastre puteri, ci o iluminare a minții prin contemplație. Numai cine vede spiritual pe Dumnezeu are „lumina științei”. Simion face din lucrul acesta
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
inexistente în restul ierarhic al făpturilor, civilizația și cultura își au resortul adânc, în această nostalgie paradisiacă. Ele sunt imagini și simboluri ale ordinii eterne, la care aderă instinctiv, prin natura lui nemuritoare, spiritul omenesc. Paradisul, atât în semnificația lui creștină cât și în semnificația pe care i-o găsim în religiile păgâne, e un paradis pământesc și un paradis ceresc. Și dacă civilizația are un înțeles material de aplicare a puterii omenești să înfrângă vrăjmășia pământului și să-l stăpânească
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
bărbat sau femeie, devine capabil de virtutea de a fi doi într-un singur trup, căci întâia minune s-a săvârșit la nunta de la Cana Galileii. Dar dacă cineva are o capacitate de virtute peste nivelul comun, ajunge prin asimilare creștină un înger în trup. Nu e vorba de o contradicție metafizică între căsătorie și ascetism, fiindcă, amândouă sunt trepte pe scara desăvârșirii, iar de la treapta de jos la cea de sus nu e contradicție, ci continuitate. Contradicția există între carnea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în parlament lucruri de un bun gust îndoielnic, s-a distanțat întotdeauna de antisemitismul rasial (chiar dacă nu și de cel de natură creștină), în primăvara lui 1944 încurajându-și colegii pastori calvini să-i ajute pe cei doritori să se creștineze. Dacă vrem să înțelegem transformarea gândirii politice transilvane din această perioadă, diferența este sesizabilă mai ales în metamorfozarea ideii de "slujire a poporului". Pentru elita maghiară (și pentru partidul ei) ajunsă la putere, superioritatea culturală nu mai însemna fundamentul supraviețuirii
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
America a deschis lumea spre o zonă cu potențe de imagine nelimitate. Anul 1492 este un moment de cotitură nu atât pentru dezvoltarea economică, ci în mod special pentru schimbare imaginii asupra lumii. Noi lumi de cucerit, noi teritorii de creștinat, noi forme de imaginar de cenzurat. Imaginarul specific călătoriilor din perioada marilor descoperiri geografice are surse nelimitate de dezvoltare. În primul rând tradițiile populare europene identifică în noile zone surse de reactivare a unei multitudini de mituri basme și legende
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de această dată transmiterea învățăturii nu se mai realiza din oraș în oraș ci din trib în trib, conducătorul tribului fiind cel care hotăra credința întregii populații. Dar la începutul mileniului doi ca urmare a faptului că întreaga Europă era creștinată apostolatul scăzuse ca intensitate. În principal preoții care reprezentau credințe eretice își propagau credința prin predici susținute în diferite localități din sudul Franței sau nordul Italiei. Existau predicatori bogomili în Europa Occidentală în primele secole ale mileniului al II-lea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
adică ea își propunea să fie ceea ce era, nu ceea ce dorea ea să fie, dar să știe ceea ce era. Naturalețea era legea ei fundamentală de funcționare. Împlinind legea realității și propria lege, neridicându-se împotriva legii lui Dumnezeu, elita interbelică creștină întrupa calitatea fundamentală a omeniei. Ea știa să-și măsoare puterea proprie, dând voie energiilor interioare să se desfășoare după plinătatea ei desăvârșită. Dincolo de aceste aspecte punctuale abordate: de la logosul ortodox, arheologia interconfesională până la actualitatea Predaniei, cunoașterea religioasă, volumul mai
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pe fondul apropierii campanilor electorale și al intensificării luptelor între partidele politice, ierarhia bisericească este supusă unei adevărate presiuni, prin încercarea de politizare a Ecclesiei, de laicizare și metamorfozare a ei într-un instrument al politicii de stat. Intelectualitatea interbelică creștină atrage atenția asupra acestui pericol, prin luarea unei atitudini tranșante, pe linia tradiției patristice 6. Diagnosticul lui Nae Ionescu pus asupra influenței liberale asupra Bisericii Ortodoxe poate părea extrem de dur și necruțător. Privind din perspectiva contextului istoric românesc interbelic, când
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
aici, pe pământ, în istorie, întrucât creăm cultură" uitând că, cel puțin în unele forme ale ei, cultura nu e decât o consecință a căderii lui Adam în păcat. Mântuirea prin creație e de altfel o poziție magic-panteistă, și nu creștină)". 23 Ibidem. 24 Ibidem. 25 Nae Ionescu, În jurul concordatului, în "Cuvântul", an III, nr. 752, 6 mai 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 414. 26 Ibidem. 27 Nae Ionescu, Către anti-concordarii sinceri, în "Cuvântul", an
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la faptul că prin atitudinea lor își bat joc de aspecte grave despre care au învățat că nu se poate glumi și să nu mai asculte de ,,colonelul closet” care este un animal și un tîmpit prin definiție ! Iar Biserica Creștină în ansamblu, dar în special cea Ortodoxă, are nevoie urgentă de reformă, o reformă care să schimbe instituția din temelii și s- o pună pe făgașul ei normal. Cap. IX Biserica și religia ,,Religia - o frază de dînșii inventată ca
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
P. Ker, de "ideea abstractă a epicii" ; el știa "care stat legile unui adevărat poem epic, a unuia dramatic, a unuia liric". *3 Dar el știa, de asemenea, cum să ajusteze, să lărgească, să modifice formele clasice - știa cum să creștineze și să miltonizeze Eneida, tot așa cum, în Samson, a știut să-și spună propria poveste prin mijlocirea unei povestiri populare ebraice tratate ca o tragedie greacă. Genul literar e o "instituție" - în sensul în care și Biserica, Universitatea și Statul
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
ctitorit Împotriva atâtor vicisitudini, cu vrednicie și În chip slăvit, cea mai strălucită epocă a vechii culturi românești. Asemenea Sfântului și dreptcredinciosului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei, evlaviosul domn a purtat de grijă cu aleasă dragoste și aprinsă râvnă creștină sfintelor lui Dumnezeu locașuri. Întreaga Țară Românească este plină de biserici, mănăstiri, paraclise, bolnițe și trapeze ctitorite, reparate sau restaurate de el. Mai mult decât la toate, s-a trudit și s-a cheltuit pentru cele două lăcașuri pe care
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina-Alina Bardos-Micu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92314]
-
de la Neamurile care îl foloseau de multă vreme, și cunoșteau înaintea lor Evanghelia păcii, cum scrie Tacit și Suetoniu. Această precizare foarte importantă o mai găsim repetată la 13,5 ca să se bage bine la cap că nu ei au creștinat popoarele din imperiul roman, ci acest cult era cu-noscut de ceva vreme și îmbrățișat de multă lume: ,,Ajuns la Salamina, a vestit Cu-vîntul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor.” Apostolii nu au scris niciodată că au propovăduit evangheliile lui Marcu, Ioan
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Marcus Aurelius o apologie prin care îl ruga să înceteze persecuțiile asupra creștinilor neamurilor pentru că dogma lor nu este periculoasă imperiului. Iar dova- da este chiar apologia transmisă. El explică în scrierea sa reprodusă de Eusebiu din Cezareea, ,,că filozofia creștină după ce a înflorit la barbari, s-a răspîndit în imperiu”!!! Iar împăratul roman Commodus(180-193), a adoptat această filozofie și religie venită de la barbari, drept cult oficial în imperiul roman sub numele de mitraism care va avea acest statul pînă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
V,19,3 că pe la mijlocul secolului ll, granițele religiei satanist-cretine se întindea în nord pînă în...Tracia, ori această zicere spulberă ca un crivăț mitul crăcănat de confrații lui întru plăsmuiri, și de românii smintiți ce spun că ne-a creștinat ivritul Saul/Pavel și care venind pînă la Istru, și-a ridicat odată poalele pînă peste cap și astfel geții au văzut tot ce aveau de văzut și au înțeles chiar mai mult! Că leprele mioritice mint cu mare nerușinare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
care nici una nu este închisă”. Și dăi și luptă, și dăi și luptă să nu se-împută! Dar rău de tot s-a împuțit făcătura voastră sataniștilor! În Aduersus Iudeos, același plăsmuitor minte spunînd că sarmații, geții și sciții erau creștinați, chiar dacă tot el îi spurcă vîrtos ca mari iubitori de Mitra, practicînd o ...erezie creștină! La fel zice și Eusebiu în Historia eclesiastica lll, 1. Ardă-v-ar para focului de întunecați cu minciunile voastre drăcești! În Recunoașteri clementine, lV
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
primii scriitori ai dogmaticii iudo-creștine: Clement din Alexandria și Origene iar mai tîr-ziu Grigorie de Nyssa, Dionisie Areopagitul, Ambrozie și Maxim Mărturisitorul, au imitat scrierile lui Filon fără nici o reținere iar plagiatul lor ne este prezentat cu nerușinare drept teologie creștină cînd ea este toată numai făcătură mozaică în cea mai mare parte chiar străină de mozaism sau hoție la drumul mare și se lipește de dogmatica cultului crucii ca nuca de perete. Noi astăzi cunoaștem această jonglerie sub denumirea ,,alba-neagra
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]