13,465 matches
-
Popas în „Țara lui Creangă“ l Un nou obiectiv turistic, în satul natal al scriitorului În curtea Școlii Domnești din Târgu Neamț a fost recent inaugurat (cu prilejul Zilelor orașului din această toamnă) Parcul „Țara lui Creangă - Creangă-Land“, un proiect inițiat de Asociația Meșteșugarilor din
Agenda2004-46-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/283060_a_284389]
-
Popas în „Țara lui Creangă“ l Un nou obiectiv turistic, în satul natal al scriitorului În curtea Școlii Domnești din Târgu Neamț a fost recent inaugurat (cu prilejul Zilelor orașului din această toamnă) Parcul „Țara lui Creangă - Creangă-Land“, un proiect inițiat de Asociația Meșteșugarilor din zonă și finanțat de Guvernul S.U.A. , prin USAID. Reamintim în context că Humuleștii - „sat mare și vesel“ pe vremea lui Ion Creangă - face parte astăzi din vatra orașului Târgu Neamț. Amenajările parcului
Agenda2004-46-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/283060_a_284389]
-
cu prilejul Zilelor orașului din această toamnă) Parcul „Țara lui Creangă - Creangă-Land“, un proiect inițiat de Asociația Meșteșugarilor din zonă și finanțat de Guvernul S.U.A. , prin USAID. Reamintim în context că Humuleștii - „sat mare și vesel“ pe vremea lui Ion Creangă - face parte astăzi din vatra orașului Târgu Neamț. Amenajările parcului readuc în actualitate personaje și imagini ale creației marelui povestitor: „Amintiri din copilărie“, „Capra cu trei iezi“, „Punguța cu doi bani“... Vizitatorii au, de asemenea, prilejul să facă o plimbare
Agenda2004-46-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/283060_a_284389]
-
orașului Târgu Neamț. Amenajările parcului readuc în actualitate personaje și imagini ale creației marelui povestitor: „Amintiri din copilărie“, „Capra cu trei iezi“, „Punguța cu doi bani“... Vizitatorii au, de asemenea, prilejul să facă o plimbare cu trăsura „pe urmele lui Creangă“ și poate la iarnă cu... sania. De altfel, orașul Târgu Neamț și împrejurimile sale oferă o hartă turistică foarte atractivă: Muzeul memorial „Ion Creangă“, amenajat în casa în care s-a născut și a crescut scriitorul, în care descoperim aproape
Agenda2004-46-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/283060_a_284389]
-
doi bani“... Vizitatorii au, de asemenea, prilejul să facă o plimbare cu trăsura „pe urmele lui Creangă“ și poate la iarnă cu... sania. De altfel, orașul Târgu Neamț și împrejurimile sale oferă o hartă turistică foarte atractivă: Muzeul memorial „Ion Creangă“, amenajat în casa în care s-a născut și a crescut scriitorul, în care descoperim aproape intactă atmosfera știută din lectura „Amintirilor... În drum spre Cetatea Neamțului, înainte de ieșirea din oraș, poate fi văzută Casa Veronicăi Micle, în care a
Agenda2004-46-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/283060_a_284389]
-
fiind implicate și echipe ale altor societăți abilitate pentru intervenție în astfel de situații. Domnul viceprimar Adrian Orza a declarat că, urmare constatărilor din teren, va solicita Direcției de Urbanism din cadrul Primăriei să nu mai aprobe agățarea de bannere între crengile copacilor, deasupra liniilor de contact ale mijloacelor de transport în comun, deoarece din cauza vântului sau furtunii pot provoca ruperea crengilor respective. Pentru fixarea acestora se va solicita găsirea unei modalități care să nu afecteze rețelele edilitare. Totodată, se constată amplasarea
Agenda2004-48-04-administratie () [Corola-journal/Journalistic/283087_a_284416]
-
că, urmare constatărilor din teren, va solicita Direcției de Urbanism din cadrul Primăriei să nu mai aprobe agățarea de bannere între crengile copacilor, deasupra liniilor de contact ale mijloacelor de transport în comun, deoarece din cauza vântului sau furtunii pot provoca ruperea crengilor respective. Pentru fixarea acestora se va solicita găsirea unei modalități care să nu afecteze rețelele edilitare. Totodată, se constată amplasarea ilegală a unor bannere, ai căror proprietari vor fi sancționați cu amenzi. La conferința de presă ce a avut loc
Agenda2004-48-04-administratie () [Corola-journal/Journalistic/283087_a_284416]
-
vigoare peste un an. O. N. Operațiuni de dezafectare l Panouri publicitare mobile În această săptămână, municipalitatea timișoreană a demarat o acțiune de dezafectare a panourilor publicitare mobile, amplasate pe domeniul public fără autorizație, și a bannerelor montate nelegal, între crengile copacilor. După cum ne explica domnul primar Gheorghe Ciuhandu, această măsură de eliminare a unor panouri mobile a fost luată ca urmare a unor sesizări cu privire la poziționarea acestora în câteva intersecții unde stânjenesc vizibilitatea conducătorilor auto. Pentru a evita posibile accidente
Agenda2004-49-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283124_a_284453]
-
baza unei situații întocmite de R.A.T.T. pe teren, s-a constatat că 40 de bannere, montate între copaci, traversează rețeaua de contact a tramvaielor și pot genera ruperea acestora. Legislația cu privire la amplasarea acestor mijloace publicitare reglementează interdicția fixării banerelor între crengile copacilor. După aprobarea Regulamentului C.L.T. cu privire la amplasarea mijloacelor publicitare și de reclamă, Primăria va avea posibilitatea să autorizeze și să gestioneze mai bine situația. L. S. Drepturi sociale și bănești l Prevăzute de Legea 481/2004 Nu rare au fost
Agenda2004-49-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283124_a_284453]
-
Leonard (p), Calea Dorobanților, bl. E1, scările A, B, C, bl. 7A, 7B, Armoniei (p)), Secaș, Nemeșești, Buziaș (p), Jebel (p). Citiri de regularizare în perioada 31 martie - 4 aprilie Casieria Ștefan cel Mare: străzile Zăvoi, E. Teodoroiu, Negruzzi, Ion Creangă, Petre Ispirescu, Câmpului, Cezar Bolliac nr. 2-42, 1-33; Inocențiu Klein nr. 2-32, 1-23; casieria Aradului: Calea Lipovei nr. 43, str. Irlanda nr. 40-46; casieria Iuliu Maniu: străzile Anton Bacalbașa, Podgoriei, Eliberării, Fragilor, Nicolae Filimon, Onoarei nr. 1, Păcii, Macarie, Corneliu
Agenda2003-13-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280850_a_282179]
-
Liliacului; Buziaș (p), Sânnicolau Mare - „Automec“, „Banatex“; Temerești, Valcani (p) - „Agromec“, Fermă Ilcău, Vama; Biled (p) - primărie, magazin, dispensar; Gătaia - Colonie, Gătaia (p), Sculea (p). Citiri de regularizare în perioada 7-11 aprilie Casieria din str. Ștefan cel Mare: străzile I. Creangă nr. 1-5, P. Ispirescu nr. 1-19, 2-26, Bicaz nr. 1-33, 2-26, Tigrului nr. 1-19, I. Klein, Bușteni nr. 33, 2-28; casieria din Bd. I. Maniu: străzile Musicescu nr. 2, 10, 11, 12, Sabinei, Hărniciei nr. 2, 4, 10, Mureș nr.
Agenda2003-14-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280872_a_282201]
-
singură fac țuică, mă pun în gumari, abia aștept să ies din pantofii orașului. Din păcate nu am prea multă vreme să stau aici. Mi-am luat această casă pentru că are prispă, ca toate casele vechi, e ca bojdeuca lui Creangă. E acolo un nuc sub care mă gândesc să stau cealaltă parte a vieții. Pe prispa mea, primăvara sunt sute de mușcate înflorite. Acolo mă duc și mă simt ca în Rai, sunt împlinită. Am găsit înțelepciunea să știu că
Agenda2003-14-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280880_a_282209]
-
titluri: Alexandru Lăpusneanul de Constantin Negruzzi, Alfabet poetic de Ștefan Aug. Doinaș, Al doilea mesager de Bujor Nedelcovici, Alegere de stareța de Damian Stănoiu, Amendament la instinctul proprietății de Mircea Nedelciu, Amintiri de Alecu Russo, Amintiri din copilărie de Ion Creangă, Amoriul din prieteșug de Costache Conachi.) Așa stând lucrurile, în fiecare articol ar trebui evocat contextul istoric în care a apărut opera literară respectivă și, în cele din urmă, ar trebui povestita întreaga istorie a literaturii române. Drept urmare, dicționarul ar
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
autor, ar putea totuși să presupună că este vorba de un poet român, afirmat la sfârșitul secolului douăzeci. Român - pentru ca in poezia să se preia ceva din sacralitatea naivă evocata în poezia de la Gândirea: Singurul vis adevărat: acest brad de crengile căruia atârnă/ că o lumină verde sufletul/ întors al bunicii." (Bradul) și afirmat la sfârșitul secolului douăzeci - pentru că mitul biblic este tratat adeseori fantezist și cu umor, de un autor care în mod evident cunoaște cei cincizeci de ani de
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
comparat înaintea lui Hașdeu și care, în această direcție, introduce criteriul sud-est european. Astfel, pentru Miorița, el propune ca loc de geneză Munții Pindului. Creația populară i-a preocupat și i-a influențat, cum se știe, pe Anton Pann, Eminescu, Creangă și Slavici, pe Delavrancea, Coșbuc, Agârbiceanu și Sadoveanu, iar mai tarziu pe Lucian Blaga, Mircea Eliade și Vasile Voiculescu. Cititorul va găsi în Dicționar caracterizări dintre cele mai pertinente, cu evidențierea individualităților și a contribuțiilor fiecăruia, fie în calitate de culegători (A
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
iar eu cu Lecturi infidele, după un volum în colaborare, un an mai devreme). C. Regman a fost, dintre criticii Cercului Literar, cel mai atașat de actualitate. A scris și studii de istorie literară (cîteva absolut remarcabile, despre tînărul Eminescu, Creangă, Rebreanu, Agîrbiceanu ș.a.), dar pasiunea lui statornica a rămas cronică literară. A practicat-o, cu intermitențe imputabile gazetelor la care a colaborat, decenii la rînd. Aproape octogenar, a ținut cronică Jurnalului literar pînă în pragul sfîrșitului. Mai savantul N. Balotă
Luciditatea cronicarului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17739_a_19064]
-
epoca modernista. Situarea lui Arghezi într-un limb în care "modernitatea nu se mai confundă cu modernismul" mi se pare iluminata, ca și o interpretare dată Întîmplărilor din irealitatea imediată de Blecher. Aducerea în discuție a lui Sadoveanu însuși cu Creangă de aur e șocantă la început, dar pînă la urmă convingătoare și, în orice caz, înnoitoare, dislocatoare. Salut asemenea inițiative și le apreciez nu numai îndrăzneala, ci și acuitatea. Mă întreb însă dacă, nu atît cazurile concrete pomenite de autor
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
povești și apoi nuvele. Eminescu este, așadar, cel ce l-a descoperit, ca scriitor, pe Slavici (căruia, la început, i-a și revăzut compozițiile, veghind la acuratețea limbii române), aducînd Junimii un mare scriitor, cum va face mai tîrziu cu Creangă. Doi dintre marii prozatori ai Junimii sînt un dar al lui Eminescu. Slavici nu și-a terminat studiile la Viena, desi Junimea îi acordase o bursă iar, în 1874, Maiorescu, ministru fiind, i-a alocat un stipendiu (care, apoi, i
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
cel puțin la unele probe, nu cred că au fost concepute de către comisia specială a M.E.N. Așa, bunăoară, îmi explic citatul din Pompiliu Constantinescu, citat care trebuia valorificat de candidați în abordarea temei "Real și fantastic în opera lui Ion Creangă", dar care nu avea decît o infimă legătură cu respectiva tema. Din această cauză, nevoia de a modifica baremul de notare la cîteva ore după ce profesorii începuseră corectarea. La fel s-a întîmplat (modificarea ulterioară a baremelor) și la unele
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
puterile Președintelui nu sunt nici atât de mici cât pretind vremelnicii ocupanți ai înaltei funcții, nici atât de mari precât se profilează în activitatea de zi cu zi. Cu alte cuvinte, semi-prezidentialismul românesc e când un armăsar travestit, ca-n povestea lui Creangă, într-un cal răpciugos, când un măgar ce se închipuie privighetoare. Partea tristă a lucrurilor e alta. N-ar fi nici o problemă dacă am ști limpede ce vrea românul. Poate dorim un președinte tare (că doar suntem în patria lui
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
Rareș, Mihai Viteazu, Avram Iancu, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu. Cantemir și Kogălniceanu pot figură și în alte categorii - literatura, știința - dar seria personalităților istorice rămîne oricum cea mai solidă. În rest, literatura e prezenta prin Ovidius, Ady Endre, Ion Creangă, Mihai Eminescu și - cu autori de o importanță mai mult culturală decît strict literară - prin Dinicu Golescu și Nicolae Iorga. Domeniul celorlalte arte e slab reprezentat - de fapt, doar prin Brâncusi (pe ruta București - Turnu Severin). Motivația denumirilor apare cu
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
pe ruta București - Turnu Severin). Motivația denumirilor apare cu destulă claritate, punctul final al traseului fiind de obicei zona sau chiar locul de naștere sau cel al activității dominante a personalității respective. Ștefan cel Mare leagă București de Suceava, Ion Creangă merge în părțile Bicazului, Mihai Eminescu între Buzău și Suceava. Selecția numelor de trenuri, ca și de pildă cea a personalităților al căror portret e reprodus pe bancnote, este desigur semnificativă pentru mitologia istorică și politica a unei culturi oficiale
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
mai mulți absolvenți de la această clasă. Spectacolele au fost: I love you, Amerika! un spectacol coupé după La limita de Paul Stamat și Autostrada fără ieșire de Clay McLeod Chapman, în care s-a distins Cristiana Rădută; Harap-Alb după Ion Creangă și Pianina fără clape după Micii burghezi de Gorki. O clasă mai dinamică puțin, cu preocupări și deșchideri și dincolo de meserie: televiziuni, radiouri etc. Cei doi absolvenți - Puiu Șerban și Claudiu Goga - de la regie, clasa Valeriu Moisescu, au prezentat Weekend
Lungul drum al artistului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17786_a_19111]
-
Cristian Teodorescu Nu mi-a venit să cred cînd, la Iași, cîțiva profesori au încercat să forțeze ușile prefecturii. Pesemne că duhul lui Creangă bîntuie prin oraș în zile tulburate ca acelea, mi-am zis, iar dacă nu duhul, atunci măcar tiparul lui, de dascăl nestăpînit, vîrît cu pasiune în politică și care, la vremea lui, s-a pus cu autoritatea, riscîndu-si pielea, apoi
Demisia de la usile prefecturii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17808_a_19133]
-
zis, iar dacă nu duhul, atunci măcar tiparul lui, de dascăl nestăpînit, vîrît cu pasiune în politică și care, la vremea lui, s-a pus cu autoritatea, riscîndu-si pielea, apoi slujba, în numele unor idei care l-au înfierbîntat în tinerețe. Creangă însă, daca socotim mai bine, nu s-a lăsat ademenit de uși, ci de treburi mai înalte decît intrarea prefecturii din Iași. Ochea ideile timpului și, cu toate că nu suferea popimea, era un om cu frica lui Dumnezeu. Lucru important, Creangă
Demisia de la usile prefecturii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17808_a_19133]