4,763 matches
-
organizează Excursia urzicilor. Grupul va pleca din Arad cu trenul de la ora 7. 45 (va coborî la Radna) și va reveni în municipiul de pe Mureș cu trenul de la ora 18. 59. Drumeții vor parcurge traseul: Radna - Mănăstirea Maria-Radna - Dealul Mănăstirii - creasta laterală stângă - ruinele Cetății Cladova (popas mai lung) - Valea Jerbelova - Dealul Hotarului - Ghioroc (14 km). Conducătorii grupului vor fi Adriana Sabău (tel. 0257-246 328) și Cristian Marian (tel. 0257-228 702). Cheltuielile de transport se vor cifra la 50 000 de
Agenda2005-19-05-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283674_a_285003]
-
Grupul va pleca din municipiul de pe Mureș cu trenul de la ora 7,45 (întâlnirea - la gară la ora 7,15), întoarcerea fiind programată cu trenul de la ora 18,59. Se va coborî la Radna, parcurgându-se traseul: Radna - Groapa Moșului - creasta Radnei - valea Soimoș - malul Mureșului (în caz de timp favorabil, aici se poate face o baie reconfortantă) - gara Radna (în lungime de aproximativ 14 km). Pentru relații suplimentare și înscrieri, cei interesați îl vor contacta pe conducătorul grupului, dl ing.
Agenda2005-23-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283789_a_285118]
-
Raza gândurilor mele, Alungând coșmar în ceață. Speranța-i înălțătoare, Primăvara când sosește. Enigmă să crească-n floare, Rodul toamnei îi hrănește Arc de timp și har de soare. Nori și ceață risipește Timpul vieții trecătoare, Ecou să-nalțe pe creste, Iubirea înfloritoare. IUBIRE ÎN DOUĂ CUVINTE Cu primăvara în suflet s-a trezit Și dorul tău, pe aripa iubirii. Cu-a lui renaștere aș vrea să-ți trimit, Petale udate-n roua privirii. Pe fiecare scriu două cuvinte, Să îți
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
caii. Pentru a nu se pierde în întunecimile de cerneală ale Văii Întunericului, grupul se aținea mereu în apropierea malurilor Râulului Negru, ale cărui izvoare se nășteau în măruntaiele stâncoase sub temeliile Muntelui de Foc, chiar acolo unde cele două creste ale muntelui se împroșcau reciproc cu șuvoaie de foc și pucioasă precum doi uriași dragoni ce se băteau în capete încă de la facerea lumii. Muntele nu se zărea din cauza întunericului și ceții ce acoperea totul, asemeni unei perdele impenetrabile pentru
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
turme de cerbi argintii, mufloni de dimensiuni mari și de multe culori cum nu existau în alt loc Pe înălțimi inaccesibile își aveau cuiburile printre colții stâncilor acvile bicefale phoenicși și alte specii nemaivăzute. În valea ce separa cele două creste ce seîmproșcau necontenit cu foc sub taemeliile muntelui se spune că ar exista un izvor tainic cu apă vie și oricine o bea, rămânea veșnic tânăr și un alt izvor cu apă moartă, din care orice ființă vie bea sau
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
împietrea și putea fi readusă la viață, după ce era stropită cu apa vie a celuilalt izvor. Era o încercare mult prea dificilă ca vreun muritor de rând să se încumete să ajungă la oricare din aceste două fântâni, ascunse între crestele ce se băteau în capete. Mulți încercaseră însă puțini reușiseră. În ținuturile din apropierea muntelui mai trăiau prin peșteri, mici comunități de creaturi cu corp de om și cap de leu, de câine sau de șarpe și care vorbeau o limbă
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
din 21 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului 21 Septembrie 2016 De-i vreme rea, de-i vreme bună, Mă rog luminii să n-apună, Să-mi fie pururea pe cale Din Munte, până jos în vale, Din Vale, până sus pe creste Nici noaptea fără ea nu este Și-n dorul meu fără hotar Luceafărul e în zadar Și din grădină orice floare Niciun miros, nici rod nu are, Mă rog luminii, cât mai sunt Să-mi fie trează în cuvânt, Mă
MĂ ROG LUMINII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384405_a_385734]
-
Toamna ne așterne un covor de frunze, Zmeul tinereții zboară spre zenit Și - are mulți boboci agățați de pânze. În ghiozdan duc lumea de cuvânt și soare, Prin nămeții lumii am să-mi fac cărare, Munți voi duce-n spate, crestele semețe, Aripi o să-mi crească, vise îndrăznețe! Și din cer lumină, cu un busuioc Îngeri și arhangheli cu toți la un loc, Picură aghiazmă și mirul sfințit: Binecuvinteaza, Viață... am venit! septembrie 2014 Camelia Cristea Referință Bibliografică: Bobocii / Camelia Cristea
BOBOCII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384444_a_385773]
-
Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Cei doi îndrăgostiți erau lipsiți de griji și nu bănuiau ce complot se urzea împotriva lor. În nopțile senine, prințesa vampirică își purta iubitul pe crestele munților, prin castelele voievozilor de peste lanțul muntos, dar și dincolo de Dunăre. Se furișau în cetăți și se amuzau de spaima pe care o trăgeau străjerii de pe metereze. Într-una dintre aceste nopți admirară cerul înstelat și luna înconjurată de un
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
o mitologie proprie dar nu și rapsozi ca Homer care să o fi popularizat. Ea cultivă vitejia haiducilor care jefuind îmbogățiții vremii împart necăjiților averile dobândite. Totodată cântă eroismul țăranului, îndeosebi a păstorului care singur singurel își paște mioarele pe creste muntoase, împotriva unor hrăpăreți răuvoitor care râvnesc turma. O mitologie pastorală plină de farmec și duioșie. In contrast mitologia gotică are două aspecte. Cântarea nibelungilor cultivă eroi ca acei descriși de Homer care-și apără nu numai Dulcineele de ocazie
UN OM ÎNTRE OAMENI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384496_a_385825]
-
credință Chiar în ziua Învierii, Când Lumina-i umple casa Și-n ferestră-i râd toți merii! După ploaie și furtună Vine ea și vremea bună, Cu cerneala bucuriei Vă scriu cerul poeziei. Muguri de cuvânt în soare, Căprioare sus pe creste, Fă din zi o sărbătoare Și te rog ne dă de veste! 30 aprilie 2015 Camelia Cristea Referință Bibliografică: Răsplata / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1581, Anul V, 30 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia
RĂSPLATA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384541_a_385870]
-
km, învinge chiar și cele mai semețe și mai sălbatice prăpăstii de pe întreg globul pământesc. Priveliștea era, într-adevăr, uimitoare și emoționantă. În direcția soarelui, sute de masive muntoase gigantice, cu zăpezi veșnice de la mijloc în sus, până-n vârf, cu creste și povârnișuri inaccesibile, cu păduri și ape bogate la poalele lor, sălbatice, pe sute de kilometri. Fiecare munte mai înalt își ținea un nor în sclavie deasupra capului. Mărimea norului depindea de mărimea și faima muntelui. Acești nori nu vor
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > RONDEL PENTRU SINGURĂTATE Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1913 din 27 martie 2016 Toate Articolele Autorului Cauți în norii plânși pe creste, Când dorul îți inundă pleoape, O rază, să-ți aducă veste, Singurătatea să ți-o-ngroape, Iar când răsar alb roze peste Chipul ivit din dalbe ape, Cauți în norii plânși pe creste Ca dorul să-ți inunde pleoape. Vocale
RONDEL PENTRU SINGURĂTATE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384660_a_385989]
-
Articolele Autorului Cauți în norii plânși pe creste, Când dorul îți inundă pleoape, O rază, să-ți aducă veste, Singurătatea să ți-o-ngroape, Iar când răsar alb roze peste Chipul ivit din dalbe ape, Cauți în norii plânși pe creste Ca dorul să-ți inunde pleoape. Vocale oarbe-ți scriu poveste, Când haina vieții nu te-ncape, Sunt litere ce-aduc aproape Mii doruri dinspre lumi celeste... Uitate-n norii plânși pe creste! Referință Bibliografică: Rondel pentru singurătate / Olguța Trifan
RONDEL PENTRU SINGURĂTATE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384660_a_385989]
-
dalbe ape, Cauți în norii plânși pe creste Ca dorul să-ți inunde pleoape. Vocale oarbe-ți scriu poveste, Când haina vieții nu te-ncape, Sunt litere ce-aduc aproape Mii doruri dinspre lumi celeste... Uitate-n norii plânși pe creste! Referință Bibliografică: Rondel pentru singurătate / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1913, Anul VI, 27 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Olguța Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
RONDEL PENTRU SINGURĂTATE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384660_a_385989]
-
fericire și satisfacția unei împliniri pentru care nu ai decât motivația nașterii pe acest tărâm de vis, considerat exotic de turiștii străini. Ce poate fi mai frumos decât să te lași contopit de înălțimi și de apropierea norilor ce împodobesc crestele îndrăznețe ale Carpaților, ca niște blănuri sofisticate pe umerii doamnelor din anii antebelici? Culoare, savoare, liniște și aer, mult aer! Respiri solfegiul naturii cu plămânii intoxicați de gazul de eșapament, sau de azotații ce migrează de la gropile de gunoi la
MUNTELE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382340_a_383669]
-
pacea munților sau în pacea fremătătoare a oceanului sau a mării. Singur, el și barca și apusul și răsăritul lunii și al soarelui, algele care-i sărută picioarele noduroase sau ierburile virgine ale pășunilor. Seară și munte și iarbă și crestele munților neatinse de pasul omului comod, poate doar de cei ai oamenilor mereu în mișcare sufletește privindu-i, gândindu-i și apoi fizic. Cât infinit cuprinde bucuria lor în fiecare clipă în care lasă deoparte truda zilei și-și aștern
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]
-
alt miros, de alt soi. 75. Reperaj: premeditatul gând ascuns, este egalul explicitului arătat, și are vânătul ochi împuns de un timp excrocat. 76. Reperaj: declarații. informații, note, scrisori, facturi, dosare... de ce oare? Ridicări în catușe, la înalte cote pe creste, sub nivel de mare. 77. Reperaj: castel cu regim de penitenciar, unde supravegherea se manifestă dintru' început ca un personaj monstruos, avar, în care generozitatea e rară, precum fildeșii de mamut. 78. Reperajul vizibilului-invizibil care se eschivează: "Lumină, domnilor, cât
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
lumilor să urc, ca în stare să nu mai am chin iar noaptea de aici, să n-o mai încurc. 97. Reperaj: aripile-stâncilor te inspiră-ntr-una, adevăruri multe să observi în cale, către orizonturi răsare acum luna, când te urci pe creste, parcă mergi la vale. 98. Reperaj: aripile-stâncilor curcubeic cântă în grădini cu îngeri și harfe de aur, ele-și acordează glasul întru' sfântă taină, crescută-n iubirea florilor de laur. 99. Reperaj: aripile-stâncilor se adună-n horă transformând aerul în
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
fina boare de Obsession - parfum pentru VIP-uri msculine - pe care și-o activă prin mișcarea corpului. Alungă repejor imaginare fire de praf de pe antebrațe, își trecu apoi degetele răsfirate larg prin părul tuns și gelat en vogue - tâmple râse, creasta de cocoș - cum îl persifla bunică-sa. Doar după aceste preparative, ieși în hol poftind persoana, unica solicitantă de servicii la Secția lor. O chestionă cumva fragilizat de apariția diafană a femeii, deși el agrea ultratinerele cu aer sportiv. Și
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
exact în momentul când pleca trenul și dacă nu ar fi acceptat invitația prietenilor săi, excursia ar fi avut cu siguranță un final tragic. Roland a urmat-o permanent pe Cornelia, pe traseul montan, culegându-i flori. Atunci când pe înaltele creste înzăpezite, ale munților Bucegi, ea a alunecat în prăpastie, bărbatul a venit și el în urma ei. De fapt, a căzut și el. Reacțiile lui Roland au determinat-o pe Cornelia să lupte, să încerce să scape cu viață. Și a
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
a plecat curând, Ea nu mai leagănă sub stele Un gângurit de prunc flămând; Acolo-n Cer, de bună seamă Se tot gândește-acum la fiu- „Mai naște-mă odată, Mamă” Și martor nașterii să-mi fiu... Cum fulguia tăcut pe creste, Așa mi-ai spus, în zi de joi, Pe lume-i totul o poveste, Povești sunt toate după noi! Mi-ai dat să beau din clopot rugă, La căpătâi mi-ai pus o carte, Și n-am fost niciodată slugă
MI-E DOR DE-UN LEAGĂN DE NUIELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382633_a_383962]
-
Școlii de Muzică „Cristea Zalu” din cadrul Asociației Culturale „Bucuriile Muzicii”, București. George Militaru a prezentat cartea „Libertatea gândului de a scrie, publicistică, interviuri, note literare, almanahuri, reviste 1990-2015”, pe care autorul însuși, d-l Ion Machidon, o numește: „carte-Bibliotecă, o creastă de munte cu ferestre deschise spre viitor pe care o va descoperi cândva vreun cititor.” Scriitorul George Militaru a apreciat nu numai calitatea cărții despre care spune că respiră eterna tinerețe a spiritului, cât și calitățile autorului care toată viața
TRIBUNA SCRIITORILOR FĂRĂ PREJUDECĂŢI, EDIŢIA A III-A, MAI 2015, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382652_a_383981]
-
DEGEABA TOAMNĂ... de Nicolaie Tony DINCĂ Degeaba toamnă îmi vii Tiptil ca o felină Și torni rugină în vii Și brumă în grădină; Degeaba-mi tulburi zarea Cu-amurguri de poveste Și faci cu spume marea Iar munții suri pe creste; Degeaba scuturi frunza, Ca să-nvelești pământul, Degeaba-ți țugui buza Și-o pui să sufle vântul; Degeaba plângi cu rouă Când îți petreci cocorii Și sufletul îți plouă Când scoți din hăuri norii; Degeaba, dintr-odată, Te-așezi în noi
DEGEABA TOAMNĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383862_a_385191]
-
senină. Vânătorul n-a putut S-o împuște, nici n-a vrut, Dar i-a dus ca o dovadă Inimă de porc în spadă. Un godac a împușcat Un mistreț bun de vânat. Iară fata prin pădure Trecu văi și creste sure Și spre seară se opri Lângă-o casă poposi. A bătut sfios la ușă N-a răspuns nicio mătușă A intrat atunci în casă Și s-a așezat la masă Erau șapte scăunele Și pe masă păhărele Farfurii și
POVESTEA FETEI NAIVE(FRAGMENT) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383916_a_385245]