17,394 matches
-
în întreg lagărul socialist și nu numai și multe alte avantaje și facilități. În tot acest timp, floarea intelectualității românești era închisă în temnițele comuniste și supusă la un regim de exterminare și spălare a creierelor. Dacă în pușcării spălarea creierelor era în sarcina călăilor de partid și de stat, în viața civilă (observați că evit să scriu liberă) această misiune au îndeplinit-o, între alții, poeții de partid și de stat". Firește, seriile de celebratori ai "mărețelor realizări" s-au
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
El face, în deplină libertate, o critică a poeziei, pentru că aceasta este în esență poezia lui, o critică a poeziei: " Acum pictez un tablou mare:/ vreau să-mi fac un autoportret./ Aici o să desenez inima - o gămălie de chibrit,/ aici, creierul - un aparat sacru și concret.// Undeva vor fi neapărat nasul și gura,/ n-are nici un sens să omit ochii - două semne de întrebare,/ aici în colț o să-mi pictez gândurile - / o claie informă de rufe murdare.// Pieptul - o oglindă cu
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
înfățișare blajină, de simbol al solitudinii ce se resemnează cu cochetărie: "Celebritatea mea e o broască țestoasă voi o vedeți venind legănîndu-se-ncet și frică vă e că o bombă despre a cărei naștere nu știți mai nimic va exploda în creierul vostru foarte electronic pus la punct după ultimele rețete ale doamnei Melancolia et comp." (Viață publică șIIȚ). Liniștea însăși e resimțită ca o primejdie virtuală ce se autoironizează: "și liniștea vă va fi aruncată desigur în aer dar de fapt la
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
probă a impactului asumat cu lumea: "ești atît de liber că poți să te strecori pe sub peisaj/ ești atît de liber încît o întreagă lume/ poate fi în pericol. poți să le întorci tuturor pieile/ pe dos să le vezi creierele inervate de pofte" (Cititorul). Introvertirea aparentă a poetului nu e decît un cod al posturii sale autentice de extrovertit ambițios. 1. Nicolae Sava: Proză, domnilor, proză! Ed. Axa, Botoșani, 1997, 142 pag., preț nemenționat. 2. Adrian Alui Gheorghe: Supraviețuitorul și
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
amiază. Cum deschise ușa cum simți în nări mirosul prăjelii din bucătăria părintelui. Înghițind în sec, se îndreptă spre poarta ce dă spre stradă. Ajuns în mulțime, își afundă adânc mâinile în buzunare, pornind fără o țintă precisă. Îl ustura creierul da-atâtea formule căutate și studiate-ndelung pe băncile facultății de medicină de la Berlin. Acolo găsise el sprijin și îndrumare pentru primii pași în chimie. Și-acum.. Același popor, pe care-l stimase și-l prețuise pentru oamenii săi, același
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
rezervoare conceptuale și metodologice (între acestea filozofia, lingvistica și psihologia). Împreună cu soția sa Hanna, Damasio a fondat în statul american Iowa un institut unic în lume pentru investigarea unor maladii neurologice pe baza studierii atît a leziunilor produse la nivelul creierului, cît și a unor tipare mentale și comportamentale manifestate de pacienți. Damasio este de asemenea unul dintre primii oameni de știință care au elucidat misterul bolii lui Alzheimer. Ca neurolog, reputația lui este excepțională. Ca filozof, el stă alături de nume
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
oferă Damasio sînt, dacă nu neapărat convingătoare, cel puțin încurajatoare. Originalitatea teoriei lui Damasio constă în faptul că ea nu e axată, cum adeseori e cazul la studii din această categorie, pe o înțelegere strict neurologică a conștiinței, deși anatomia creierului este fără îndoială domeniul de inspirație, dacă putem spune astfel, al autorului. Convingerea lui Damasio este că formarea conștiinței nu poate fi înțeleasă decît în directă legătură cu identitatea de sine. Limbajul și memoria nu reprezintă, în viziunea autorului, componente
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
conștiinței, întrucît ele se subsumează identității. La nivelul cel mai profund al conștiinței noastre, afirmă neurologul filozof, experiența noastră nu se structurează în cuvinte, ci mai curînd ca un film mut, înlănțuire de imagini ce reprezintă echivalentul evenimentele înregistrate în creier. În mintea fiecăruia dintre noi se desfășoară în permanență o activitate narativă non-verbală, sau mai precis pre-verbală, prin intermediul căreia procesăm informațiile ce ne parvin din lumea înconjurătoare. Creierul nostru este, dacă metafora nu e prea naivă, o cutie poștală în
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
un film mut, înlănțuire de imagini ce reprezintă echivalentul evenimentele înregistrate în creier. În mintea fiecăruia dintre noi se desfășoară în permanență o activitate narativă non-verbală, sau mai precis pre-verbală, prin intermediul căreia procesăm informațiile ce ne parvin din lumea înconjurătoare. Creierul nostru este, dacă metafora nu e prea naivă, o cutie poștală în care se adună mesajele pe care le primim de la ceilalți, alături de propriile noastre răspunsuri. Iar conștiința, un paravan pentru nenumăratele întrebări la care lumea în care trăim, ceilalți
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
care să fie conștientă. Fără a aluneca într-un antifenomenologism suspect, Damasio își explică poziția într-un chip relativ simplu și convingător: conștiința reprezintă disponibilitatea individului de a percepe și reacționa la ceva, și nu percepția ori reacția în sine. Creierul este centrul acestei activități narative frenetice aflate la temelia conștiinței, pentru că în el se concentrează imagini și scenarii neurologice privitoare la structura și funcționarea organismului, a fiecărei părți fiziologice și anatomice a corpului nostru. Povestirile pe care ni le spunem
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
cărții știe multe despre oameni, despre misterele și ciudățeniile minții lor. Pacienții săi devin veritabile personaje literare. Între aceștia, o oarecare Emily (numele nu e cel real, firește), așteaptă să devină cu adevărat eroină de roman: datorită unei malformații la creier, femeia nu poate percepe nici un sentiment negativ. Nici frică, nici furie, nici tristețe. Ea nu poate generaliza experiențele neplăcute și astfel nu poate trăi niciodată dezamăgirea. Cum va fi arătînd lumea pentru o astfel de optimistă literalmente maladivă? Antonio Damasio
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
de Serviciu al Națiunii Valahe a rămas în viață, c-a avut tărie să traverseze noaptea câlțoasă, gordiană, dintre 16 și 17, c-a avut putere să se smulgă din căngile Găii de Chișinău, ce mănâncă de-o vreme doar creiere, doar suflete de genii ale neamului nostru parcă mereurit-însomnorat, cum zice și imnul României, în fiecare dimineață, pe posturi de radio-tv...! Dă, Doamne, s-aud c-au adormit găile semănătoare de moarte, lăsând Poetul în viață, acasă, întru luminarea noastră
Dacã Poetul e-o mânãtarcã de vid printre constelaţii. In: Editura Destine Literare by Ion Pachia Tatomirescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_238]
-
al exilului; ferestrele casei de la Brăila, gutuile înșirate pe șifonier, o imagine a mamei care bea apă dintr-un pahar, toate acestea nu fac decît să dea greutate, substanță, siluetă precisă fantasmagoriilor spațiului oniric, în a doua secțiune a cărții (Creierul care nu uită nimic), de altfel cea mai reușită. Micile povești-din-vis sînt impecabile; logica aberantă a visului, mecanica selecțiilor aparent nemotivate sînt fără cusur: "încui ușile una după alta. îmi strecor mîinile subțiri sub pielea de lemn a obiectelor. le
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
a putut acomoda economiei de piață și suge în continuare la ugerul bugetului. Aici se află o primă cauză a improbabilității ca România să fie admisă în rândul țărilor civilizate. Prin vot democratic, o populație disperată și dezorientată, rasă pe creier de Ceaușescu exact cât să-i ofere lui Iliescu șansa unei materii cenușii virgine, tocmai potrivită pentru a-și planta propriile aberații ideologice, menține la putere putregaiul secretat de-o jumătate de secol de idiotizare forțată. Firește că de aici
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
rămășag, de pe acum, că, în stil tradițional românesc, se vor găsi doi-trei acari ai lui Păun, iar marii rechini își vor vedea frumos de termopanele, țiglele albastre, piscinele jacuzzi și peluzele anglo-țigănești pe care-și vor odihni truditele oase și creierele incapabile să făurească planuri pentru diminuarea infracționalității, de imbatabile la combinațiile cu proxeneții, traficanții de valută, distribuitorii de droguri și hoții de mașini. Dacă luăm lucrurile mai de departe, observăm că polițiștii nu fac decât să-i imite pe politicienii
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
corespondențe, adică teatralitatea lor. Ironia se amplifică atunci cînd e pusă în cauză "moartea literaturii", sloganul fundamental al avangardei, afirmat și totodată infirmat prin coborîrea lui în codul caricaturii: "noi sîntem scriitori pentru urechi, sîntem artiști ai pupilei, noi înfiorăm creierul, noi nu scriem nimic. noi căzusem într-o zare unde viziunile ne încleștaseră gura. atunci a năvălit mam' mare: maică, săriți că moare literatura" (ibidem). Subtextul acestui discurs încă suculent, capabil de asocierile remarcabile ale ilogismului revelator, este ludicul: "aveam
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
Ala - este stridentă în rostire, nu marchează confuzia sau excesele pe care le are nu un bețiv, ci, mai degrabă, un drogoman. Ala comite o eroare capitală, mințind. Realizează prea tîrziu, cînd vălul greu al drogului i se spulberă din creier. Nici Radu Gabriel în Edek n-are anvergura diabolică pe care Mrozek o acordă personajului. Stă prea mult la pîndă făcînd pe prostul și timpul nu-i mai ajunge să-și dezvolte dimensiunea monstruoasă a lui Edek. Aș fi vrut
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
îmi permit să o retranscriu din cauza unor neglijențe de redactare: "Computerul a devenit cam decadent fiindcă nebuniile fără limite pe care ți le permite te fac să-ți pierzi abilitatea de a-ți folosi mîinile"! Prin extensie - aș adăuga eu - creierul.
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
a votat-o și atît de necesară pașnicelor Sărbători. Capul răutăților a decedat acum doi ani. Trăim ultimele zbateri ale trupului părăsit de sufletul relelor, coșmarurile se apropie de sfîrșit pentru că s-a dus dintre noi, pe drumul fără întoarcere, "creierul" tuturor acțiunilor. O fi murit de moarte bună, l-o fi ucis vigilența organelor sau l-o fi străpuns, din invidie, vreun pumnal criminal? Să fi fost sinucidere din amor? Cine știe? Oricum, la cimitirul Reînvierea, pe una dintre alei
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15662_a_16987]
-
de câte flatări a adus boborului! E simplu: economia României merge prost fiindcă țara e condusă prost! De către cine? între alții, de însăși d-na Andronescu. S-a scris până la sațietate că o țară care-și îngroapă cu bună știință creierele e o țară ce nu merită să existe. Și care nu va mai exista - să fim siguri de asta. Trasformată cu cinism în douăzeci și două de milioane de anexe ale burții, această populație disperată își va lua lumea în
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
împleticiți la limbă și gândire, ei nu vor avea, nici de data aceasta, de jucat absolut nici un rol. Deocamdată, la marile conflicte internaționale participă doar văzduhul nostru strămoșesc. Tocmai de aceea, ar trebui să ne gândim la etapa următoare, când creierele vor conta din nou. însă pentru asta e nevoie de cu totul alți oameni în fruntea țării și în fruntea sensibilului minister al învățământului. Cu precupețe gureșe, capabile să deprindă maximum lecția cinismului de partid, vom rămâne veșnic la coada
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
totul alți oameni în fruntea țării și în fruntea sensibilului minister al învățământului. Cu precupețe gureșe, capabile să deprindă maximum lecția cinismului de partid, vom rămâne veșnic la coada cozii. O coadă fixată direct pe hăul unde cândva se afla creierul.
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
să te uiți și prin Regulamentul de funcționare a serviciilor cu publicul, scris într-un stil (formă) belicos și chiar amenințător, de cazarmă și de pușcărie, într-un lexic milităresc și pe un fond care amintește de scena cu spălarea creierilor dintr-o piesă de Matei Vișniec. Aici competiția continuă. în Regulament... e o atmosferă de Kafka. Sau Camus. Chiar ar fi indicat ca Străinul să se citească anume în Biblioteca Națională din București. Te simți ca-n lagărele de concentrare
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]
-
ocazie, David Cronenberg - președintele juriului ce a acordat filmului Rosetta trofeul suprem: Palme d'Or, și Premiul de interpretare feminină debutantei Emilie Duquenne - arăta că aceste dispute l-au făcut să descopere "cât de multă lume a fost spălată pe creier de Hollywood". Într-adevăr, adepții unui cinematograf al acțiunii și al narațiunii bine articulate, al dialogului abundent și al răsturnărilor spectaculoase de situații - ca să nu mai vorbim de interpreți faimoși -, au toate motivele ca filmul să nu le placă. Un
Made in Europa by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16149_a_17474]
-
refuzi să afli și să discerni din dorința deșartă că o să dormi liniștit. Tocmai în coșmaruri apar vinovățiile noastre ascunse de lumina zilei și de ochii lucizi". Ne aflăm între zeița uitării, Lethe, și zeița adevărului, Authecatos, adică între "spălarea creierului" și veracitatea în gîndire și faptă, obligați a o accepta doar pe una dintre ele. Metanoia, transformarea lăuntrică, e un proces lung și dificil care cere consecvență, efort, dăruire. Max Weber specifica o "etică a convingerilor", în lumina căreia contează
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]