1,151 matches
-
florale este „scurgerea” Timpului, care își pune amprenta atât asupra omului, cât și a Naturii. Timpul sugerează „Anotimpurile”. Uite, vezi? îmi atrage atenția asupra aranjamentului floral de pe măsuța din fața noastră... „putem spune că acest aranjament mai poate sugera și Timpul. Crenguța ce pare uscată, ar putea simboliza Trecutul, crenguța cu flori reprezintă Prezentul, iar cea îmbobocită - Viitorul”. Ikebana este și o formă de meditație, îmi spune Emiko. Înainte de a face aranjamentul floral, meditezi la ceea ce vrei să exprime el, simbolistic. Trebuie
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
atât asupra omului, cât și a Naturii. Timpul sugerează „Anotimpurile”. Uite, vezi? îmi atrage atenția asupra aranjamentului floral de pe măsuța din fața noastră... „putem spune că acest aranjament mai poate sugera și Timpul. Crenguța ce pare uscată, ar putea simboliza Trecutul, crenguța cu flori reprezintă Prezentul, iar cea îmbobocită - Viitorul”. Ikebana este și o formă de meditație, îmi spune Emiko. Înainte de a face aranjamentul floral, meditezi la ceea ce vrei să exprime el, simbolistic. Trebuie să sugereze sentimente adânci, exprimate prin culoare, stadiu
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
iar cea îmbobocită - Viitorul”. Ikebana este și o formă de meditație, îmi spune Emiko. Înainte de a face aranjamentul floral, meditezi la ceea ce vrei să exprime el, simbolistic. Trebuie să sugereze sentimente adânci, exprimate prin culoare, stadiu de înflorire al florii, crenguța uscată, cât și prin forma vasului în care se aranjează florile. De fapt, se urmărește ceea ce ai spus la început Armonia. Deși pare destul de simplă, Ikebana respectă mult mai multe reguli decât ți-am spus eu, azi, precum: delicatețea, asimetria
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
face și Ikebana; aduce natura în casele noastre, creând o atmosferă de meditație și de contemplare... O frunză îngălbenită dă naștere unei întregi filosofii despre viața și moarte. Ikebana îmbină, într-un echilibru perfect, părțile complementare, floarea vie cu o crenguță uscată ceea ce sugerează transformarea, metamorfoza omului, implicit a Universului. În cultura japoneză se consideră a fi mai interesant un copac îndoit, răsucit, scorburos, decât unul crescut drept, asimetria sugerând imperfecțiunea omului și a naturii, omul nefiind rupt sau scos din cadrul
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
serbează pe data 13-16 august (calendar solar) și simbolizează momentul în care spiritele strămoșilor se reîntorc în mijlocul familiilor. După ce în locuințe s-a făcut curățenie generală, se purifică spațiul cu tămâie, iar lângă altarele familiilor se aprind lampioane împodobite cu crenguțe de pin, se aduc ofrande-legume și fructe și se înalță cântece... Cu această ocazie, japonezii fac excursii în locurile natale, pentru a vizita mormintele strămoșilor lor. În timpul acestui festival, oamenii aprind lanterne, făcute din hârtie, care au drept scop călăuzirea
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
cîte în lună și-n stele, mai și flirtam, dar activitatea principală era fumatul. Întunericul ne ținea la adăpost de privirile babacilor. Cînd se aprindea lumina, la opt, și trebuia să mergem în casă, rupeam de fiecare dată cîte o crenguță din tufele de tuia și o mestecam, să ni se ducă mirosul. Revenirea curentului era întîmpinată de toți cu mult regret. Maică-mea îmi povestea că, atunci cînd a murit Stalin - ea era în clasele primare -, a plîns din toată
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
duble ale mele; mă gândesc că o mână indiferentă și ostilă mi-a azvârlit în vânt strigătele de dragoste și de neliniște și măruntele mele vești domestice. De trei zile, o telegramă, o carte poștală și scrisoarea de la Crăciun cu crenguța de vâsc. Tot atunci ți-am trimis și eu primul ghiocel din țara ta. Ce mișcătoare sunt gesturile astea care-și răspund, întrebările pe care ți le pun de aici și la care tu îmi răspunzi în aceeași zi, de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Ion; Pânișoară, Ion-Ovidiu, Știința învățării: de la teorie la practică, Iași, Polirom, 2005 Nicola, Ioan, Pedagogie școlară, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1980 Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală. Ghid teoretico-aplicativ, Iași, Editura Polirom, 1999 Pâslaru, Gabriela Crenguța (coord.); Turcu, Doina; Balint, Maria; Chiruță, Miorița, Didactica învățământului preșcolar, Bacău, Editura ,,Bacovia", 2003 Piaget, Jean, Le jugement et le raisonnement chez l'enfant, Neuchâtel-Paris, Éditions Delachaux&Niestlé S.A., 1924 Piaget, Jean, Le langage et la pensée chez l'enfant
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
Predarea integrată a conținuturilor școlare, în Revista Învățământul preșcolar, nr. 3/4, București, 2002, pp. 61-66 Mitu, Florica; Antonovici, Ștefania, Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar, Ediția a 2-a, revizuită, București, Humanitas Educațional, 2005 Pâslaru, Gabriela Crenguța (coord.); Turcu, Doina; Balint, Maria; Chiruță, Miorița, Didactica învățământului preșcolar, Bacău, Editura ,,Bacovia", 2003 Preda, Viorica, Copilul și grădinița, București, Compania, 1999 Rădulescu, Mihaela Șt., Pedagogia Freinet, Iași, Editura Polirom, 1999 Schulman Kolumbus, Elinor, Didactică preșcolară, Traducere și adaptare Magdalena
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
p. 75-78 Moraru, Aurelia; Mateescu, Elena, Corectarea tulburărilor de limbaj de natură fiziologică la preșcolari, în Revista Învățământul preșcolar, nr. 3/4, București, 2003, pp. 100-105 Palmer, Harold E., The principles of language-study, London, Oxford University Press, 1965 Pâslaru, Gabriela Crenguța (coord.); Turcu, Doina; Balint, Maria; Chiruță, Miorița, Didactica învățământului preșcolar, Bacău, Editura ,,Bacovia", 2003 Pintilie, Elena, Jocuri didactice pentru educarea limbajului (ghid metodic). Citit-scris. Grupa mare și grupa pregătitoare, Iași, Editura Apollonia, 1999 ***, Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
Editura Casei Corpului Didactic ,,Grigore Tabacaru", 2004 MEC, Metoda proiectelor la vârstele timpurii, București, Miniped, 2002 Mitu, Florica; Antonovici, Ștefania, Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar, Ediția a 2-a, revizuită, București, Humanitas Educațional, 2005 Pâslaru, Gabriela Crenguța (coord.); Turcu, Doina; Balint, Maria; Chiruță, Miorița, Didactica învățământului preșcolar, Bacău, Editura ,,Bacovia", 2003 Popenici, Ștefan, Pedagogia alternativă: imaginarul educațional, Prefață de Cezar Bîrzea, Iași, Polirom, 2001 Rafailă, Elena, Proiectarea activităților educative în grădiniță, în Revista Învățământul preșcolar, nr. 1
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
The principles of language-study, London, Oxford University Press, 1965 Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală. Ghid teoretico-aplicativ, Iași, Editura Polirom, 1999 Păun, Emil; Potolea, Dan, Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Iași, Polirom, 2002 Pâslaru, Gabriela Crenguța (coord.); Turcu, Doina; Balint, Maria; Chiruță, Miorița, Didactica învățământului preșcolar, Bacău, Editura ,,Bacovia", 2003 Petrescu, Conona; Roman, Loredana; Necula, Gabriela e.a., Caietul educatoarei, Pitești, Editura Diana, 2007 Piaget, Jean, Construirea realului la copil, Traducere de Dan Răutu, București, Editura Didactică
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
o ia la El în Cer. Ea dorea mult să fie alături de Fiul. Și când se ruga, crengile 124 pomilor se plecau până la pământ, parcă se rugau tainic și ele. I s-a arătat îngerul, i-a dat o crenguța de măslin, cu trei zile înainte de a trece prin moarte la lumea de dincolo, la Cer și la Fiul. Și așa a fost. Locul unde a adormit Maica Domnului S-a pregătit, a spus Apostolilor și tuturor celorlalți care erau
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Vin persoane și de alte religii. Când ajung la Ierusalim se unesc cu toții în rugăciune, în cântări de Slavă, de Osana lui Dumnezeu. Se spune că-i foarte frumos și impresionant să vezi câți creștini iau parte și toți au crenguțe de finic, flori și ramuri de măslin. Toți cântă și văzduhul salța de bucurie. O, ce momente minunate, câtă bucurie pentru toți cei de acolo și pentru cei de aici, pentru cei de sus, din Cer, si pentru cei de
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
1998; Popa, Reîntoarcerea, 67-79; Simion, Fragmente, II, 56-67; Glodeanu, Incursiuni, 116-128; Ion Vlad, În labirintul lecturii, Cluj-Napoca, 1999, 166-167; Dan C. Mihăilescu, Amestecuri de oameni și locuri, „22”, 2000, 1; Mircea Muthu, Marian Papahagi, Vintilă Horia, în Dicț. esențial, 377-384; Crenguța Gânscă, Vintilă Horia. Al zecelea cerc, Cluj-Napoca, 2001; Popa, Ist. lit., I, 1192-1198; Cornelia Ștefănescu, „Sfârșit de exit”, RL, 2002, 15; Marilena Rotaru, Întoarcerea lui Vintilă Horia, București, 2002; Alex. Ștefănescu, Vintilă Horia, RL, 2003, 43; Manolescu, Enciclopedia, 377-387; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
său întărește și mai mult imaginile învierii și triumfului”, adică exact scopul suprem al inițierii. În colindele de fecior ipostaza mirifică a arborelui lumii este prădată de dulf: „S-a născut și a crescut,/ A crescut un măr rotat/ Cu crenguțele de aur,/ Cu merele de arjint,/ Da frunza de mărgărint”. Ciclul vegetativ al pomului este accelerat, ziua împărătească echivalând cu era cosmică: „...într-o zi, văzu că pomul înmugurește, înflorește, se scutură florile și roadele se arată; apoi spre seară
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
format credința că „poartă pe cap arborele vieții”. Mai mult chiar, românii consideră că el duce un brad în frunte. Astfel ne întoarcem la imaginea matcă pentru motivul leagănului, Arborele Cosmic: „La mijloc de lac,/ Crește-un măr rotat/ La crenguța lui,/ Leagăn de mătase” (Enisala - Tulcea). Așezată în leagănul dintre coarnele cerbului, fata de măritat evocă imagi¬nea zeiței Bendis sau a unei alte divinități protectoare a vânătorii și a căsătoriei. Funcția maritală a cerbului am regăsit-o și în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
asta făceam. Le urcam în pod și le adăpost eam, cum credeam noi și mai vedeam și la copiii din vecini, cum procedează. Pentru culesul fructelor mă zbănțuiam prin toți copacii, curajos, dornic să ajung până în vârful lor. Pe fiecare crenguță unde vedeam fructul, și eu era m la el, să-l aduc în traista atârnată de gât. Aveam un cireș mare, înalt, lat-lat cât cuprindea privirea noastră, frumos nevoie mare, făcea niște cireșe mici-mici, dar amare-amare, de credeai că nu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pe o materie concretă. E un proces ce se produce pe căi ocolite. Astfel, nu proteza dentară sau ochelarii exprimau absența tatei, ci șurubelnițele și caișii. Ochii îmi umblau atât de irațional prin rămurișul acestor copaci încât, privindu-i îndelung, crenguțele lor scurte, încă golașe, începeau să semene leit cu șurubelnițele micuțe ale tatei. Ajunsesem deja la vârsta maturității, și totuși lucrurile continuau săse amestece între ele la fel de viclean ca odinioară. Berlinul nu-i un ținut al caișilor, prea e rece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
apuca. Luase cu el la război jocul de șah de-acasă. În neorânduiala vieții de pe front, frizerul pierduse șapte dintre piesele jocului său de șah. Când jucai cu el, trebuiau înlocuite cu câte ceva: cu pene de păsări, coji de pâine, crenguțe sau pietricele. Când, după câteva săptămâni de tratament, părul bunicului a început să crească la loc mai bogat și mai negru decât fusese vreodată, el s-a gândit cum să-i mulțumească frizerului. Atenția i-a fost atrasă de doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de frisoane. Conform lui Robby ziceam: - A căcat ah căcat ah căcat. S-a întors spre mine, de data asta cu insolență. Îmi venea până la brâu și n-avea o formă anume - un dâmb. Acoperit cu păr și încâlcit cu crenguțe și frunze moarte și pene. N-avea nici o trăsătură. Un norișor de insecte bâzâia deasupra arătării, urmând-o pe lângă peretele spre care se aruncase. Jetul de lumină o pironea locului. Dinăuntrul clăii de păr apăru o gaură de un roșu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
fii iubit de lume Și de podoaba codrului. Prin anii 1978-89, Adrian Păunescu prezenta Cenaclul Flacăra la TV și în piețele publice, pe stadioane, acest minunat cântec, cu versurile de mai sus, îl cânta o tânără din Iași pe nume Crenguța. Nu-mi pot închipui acum, cum l-am scris de repede, cu scurtături, apoi în întregime, iar melodia am perceput-o imediat, că aveam și am ureche muzicală. Prin anii 1983-84, nu-mi amintesc exact, eram într- o excursie la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
prozatoare. Este fiica lui Teodor Stavschi, agricultor. Urmează cursuri la Academia de Arte Frumoase din Iași (1939-1940) și la Universitatea din Cernăuți (1946-1947) și va absolvi Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1960). Debutează în 1935, la revista școlară „Crenguța” din Bălți, colaborând apoi la „Poetul”, revista lui Iorgu Tudor. După al doilea război mondial publică la Chișinău câteva culegeri de poeme și poezii: Casa cântecelor (1952), Vin cocoarele (1961), Pasărea măiastră (1969), Ancore (1977), Înțelepciunea zăpezilor (1982) ș.a., precum și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289892_a_291221]
-
Cimpoi, Critice, I, Craiova, 2001, 97-102; Cristea-Enache, Concert, 44-46; Romulus Diaconescu, Condiția umană în dramaturgia postbelică, Craiova, 2001, 127-210; Manolescu, Lista, I, 162-172, II, 341-344, III, 262-265; Popa, Ist. lit., II, 486-496; George Chirilă, Între ironic și imaginar, București, 2002; Crenguța Gânscă, Opera lui Marin Sorescu, Pitești, 2002; Nicolae Oprea, Timpul lecturii, Cluj-Napoca, 2002, 101-104; Simion, Genurile, 197-210; Maria-Ana Tupan, Discursul postmodern, București, 2002, passim; Vasile, Poezia, 240-242; Ilie Constantin, Marin Sorescu, poet tragic, RL, 2003, 37; Firan, Profiluri, II, 253-263
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
ce este vorba. Firida are o fereastră flancată de două portrete: un cuplu din altă epocă, părinții compozitorului. Aici a stat leagănul pruncului Chopin, imediat după nașterea viitorului geniu. În mijlocul micului alcov, o vază de marmură umplută cu flori și crenguțe verzi aduse din grădina casei. Buchetul se schimbă în fiecare zi. Înduioșătoare devoțiune. După turul casei memoriale, urmează concertul în aer liber. Ne instalăm pe niște bănci lungi, de lemn, cu fața spre fereastra larg deschisă, înrămată de crengile legănate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]