2,116 matches
-
Europa a promulgat în 1992 o cartă pentru persoanele autiste ce vizează restabilirea drepturilor în direcția drepturilor omului, ținând cont de dificultățile lor în viața socială. Din ce în ce mai multe manifestări sunt organizate pentru cunoașterea autismului. Concepțiile privind autismul încep să se cristalizeze din 1993. Mai există totuși păreri diferite, unii înțelegând autismul ca ”fiind determinat de caracteristicile născute sau fixate precoce”, deci definitive, alții îl înțeleg ca “un proces a cărui dinamică se poate deschide spre evoluții diversificate”. Ei se înscriu într-
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
forme de religii și noi idoli. Ei atacă dogmele teologice în vigoare caută ca să le submineze pentru a impune altele noi, manifestând totodată tendința de a poza în martir. 5) Grupa erotomanilor și a geloșilor Aceste tendințe paranoice se pot cristaliza în jurul unor tematici sexuale sau erotice, realizând tabloul psihopatologic al unei erotomanii sau gelozii morbide. În cazul geloziei morbide, subiectul este frământat de falsa convingere că este înșelat de soția sau de logodnica sa. Din punct de vedere psihanalitic, la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Soloneț, județul Suceava, ca lunar, de la 1 iunie până în octombrie 1931 și în mai-decembrie 1932, având subtitlul „Revista de literatură și folklor”. Director: Constantin Milici; redactor: Eusebiu Cămilar. Articolul-program (La început...) îndeamnă la cunoașterea și înțelegerea poporului prin „simțimintele lui, cristalizate în poezia datinilor și a credințelor”. Colaborează Arcadie Grigorean (Profesorul Nicolae Iorga, Eminescu comemorativ), Nicolae Zamfirescu, Mihail Havriș, D. Florea-Rariște, Vladimir P. Stoian, D. A. Burlacu, Vasile Sală, V. Arion ș.a. Eusebiu Cămilar publică versuri (Grădină pustie..., Mi-i sete de
ŢARA FAGILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290066_a_291395]
-
recâștiga imortalitatea pierdută a androgynos („omul desăvârșit”). Altădată athanasia putea fi recucerită prin eroizare; eroul care pierea glorios în luptă devenea nemuritor și fericit, rămânând în memoria urmașilor; chiar și învingătorul olimpic avea parte de eroizare. În elenism s-a cristalizat credința în posibilitatea recuceririi athanasiei prin cultură. Paideia era așadar o soteriologie. Eroizarea prin educație și cultură, care conferea nemurire, echivala cu recâștigarea condiției androginice, fiind așadar o mântuire. Acest privilegiu îl avuseseră mai mulți. Totul pare să fi început
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
natură să impună, în epocă, o programă „la modă”, ce era preluată și imitată peste tot. Aceasta înseamnă că sistematizarea din secolul I d.Hr. realizată de Thrax și Varro era mai degrabă o reluare mimetică decât rezultatul unei experiențe paideutice cristalizate într-o sinteză științifică. 8. Archytas, fiul lui Mnesagoras, a trăit aproximativ în perioada 440-360 î.Hr., în Tarent, în sudul Italiei. A fost unul dintre cei mai proeminenți reprezentanți ai pitagorismului târziu. S-a evidențiat însă și ca om politic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lumii. Percepem, difuz, doar conturbatio mundi, zbuciumul zilnic al lumii în care trăim. La sfârșitul celui de-al doilea mileniu creștin, frământările civilizației euroatlantice cu privire la destin s-au amplificat exploziv. Speranțele s-au multiplicat până la paroxism, iar spaimele s-au cristalizat în paranoia. Am evocat în cartea mea Mitul lui Chiron (2001)4 metamorfozele acestei mentalități paradoxale care se nutrește, în mod egal, cu delicii apocaliptice și spaime paradiziace. Nu voi relua aici hermeneutica acestei sensibilități oximoronice. Este bine să precizăm
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
atât triumfurile, cât și incertitudinile în care s-au împotmolit științele, intrând și ea în febra realității halucinante. Pe scurt, cultura de masă a devenit și ea, oarecum, postmodernă. Însă cultura de masă postmodernă nu este folclor incipient care va cristaliza noi înțelepciuni populare pline de farmec; dimpotrivă: a asimilat aproape toate manifestările de tip kitsch, promovează snobismul cel mai greu suportabil și se „simte bine” în vulgaritatea cea mai crasă. Pe scurt, este vorba despre „rinocerizare”, în sensul ionescian al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-Qre însemna, în anumite contexte, „a pătrunde, a răspândi rapid, a se învârti” ș.a. Așa a luat ființă publicația Currere: Toward Reconceptualization. William Pinar a publicat, împreună cu Madeleine Grumet, în 1975, și un volum: Toward a Poor Curriculum. S-a cristalizat astfel ideea de „curriculum umil și solitar” (poor curriculum): viața fiecăruia ca „tur de forță”, „cursa cu obstacole a vieții” etc. Pinar și Grumet (1975) au propus o metodă de explorare existențială, fenomenologică și psihanalitică bazată pe studiul biografiilor și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca o „călătorie inițiatică de transformare personală” (a passage of personal transformation)174. Această personal transformation i se pare lui Doll jr. cheia depășirii paradigmei curriculare moderniste și trecerea la paradigma postmodernă. După el, paradigma modernistă (modernist paradigm) s-a cristalizat de-a lungul a 3-400 de ani. Este perioada în care știința a devenit elementul central al vieții individuale și sociale, al culturii și al școlii, al producției materiale și al creației spirituale. Este disciplina în jurul căreia se dezvoltă și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o retorică a emfazei (gesturi solemne, expresii grandilocvente, omagii „vibrante”, repetiții sistematice), își confecționează o „limbă de lemn” proprie. Nexus-ul ghidează opiniile și luările de poziție, se prezintă ca un aliat al propagandei, fabrică sloganuri. și, nu în ultimul rând, cristalizează gândirea socială în jurul nodului său ideologic, al „visului” abstract pe care-l protejează prin toate mijloacele. Nexus-ul nu se alimentează din diversitatea contextului (dacă aceasta există), ci se instalează în amonte, evacuând discuțiile, alternativele, îndoielile. El reglează „linia”, direcția gândirii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un nesfârșit pătrat, Milostivul ucigaș de nimbi” (versuri consacrate lui Ion Barbu). Poetul devine cu adevărat autentic atunci când lirica sa îmbracă veșmântul discursului dramatic, situându-se între luciditate, joc ironic și amărăciune. Poemul fără titlu ce închide volumul Teroarea clepsidrei cristalizează o viziune asupra vieții și a lumii: „Să-ți mai spun: viața e un lung șir de uși închise/ pe care crezi că le deschizi./ Sigur, poate fi și un lung șir de uși deschise/ pe care, însă, de obicei
POPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288919_a_290248]
-
Urmuz, Tristan Tzara, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Ștefan Roll, Sașa Pană, Geo Bogza, Gherasim Luca, Gellu Naum, Virgil Teodorescu. Scrisă cu o cunoaștere amănunțită a fenomenului, dar și cu aderență afectivă, cartea relevă, de asemenea, capacitatea criticului de a-și cristaliza observațiile în imagini memorabile. De pildă, ideea convenționalizării revoltei e contrasă într-o metaforă splendidă: „Căci, de atunci, principele, care e poetul, obosit de rotunjimea sferei ținute - însemn al puterii - în mână, îi pune colți ascuțiți, pentru ca, măcar din când
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
umbra, o amplă narațiune, pune în gamă epică speculația freudiană despre cei care eșuează din cauza succesului. Personajul, învingător în confruntarea cu capcanele socialului, își obține și supraveghează ascensiunea printr-o inflexibilă strategie și cu sacrificiul preceptelor morale elementare. Numeroasele frustrări cristalizează însă în subconștient un sentiment de vinovăție față de sine și față de ceilalți și îi trimit din interior semnele unei teribile anxietăți, sub imperiul căreia în cele din urmă își curmă viața. De la teza freudiană scriitorul își permite o singură corecție
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Petrescu, Gheorghe Perian, Mircea Cărtărescu, Mircea A. Diaconu, Maria-Ana Tupan, Adrian Dinu Rachieru ș.a.), iar comparatiști ori specialiști în literaturi străine (Dan Grigorescu, Mihaela Constantinescu) au publicat pertinente cercetări vizând fenomenul și manifestarea lui în culturile în care s-a cristalizat. Consolidat astfel în spațiul literar românesc, p. dobândește o conotație axiologică pozitivă: ceea ce este identificat drept postmodern este considerat automat bun, valoros ori, în orice caz, dezirabil, dată fiind sincronicitatea - fie ea și întârziată - cu literatura americană. În confruntarea doctrinelor
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
RENAȘTEREA MOLDOVEI, publicație apărută la Chișinău, bilunar, de la 1 aprilie 1920 până în iulie 1921, sub direcția lui Nicolae Dunăreanu și a lui Liviu Marian. Orientarea revistei se cristalizează pe parcurs, identificându-se cu idealul de propășire culturală a Basarabiei, obiectiv pe care redactorii înțeleg să îl atingă prin familiarizarea cititorilor cu literatura română contemporană și prin încurajarea scriitorilor din zonă. R.M. a animat considerabil climatul cultural basarabean și
RENASTEREA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289171_a_290500]
-
Drapelul”, iscălind adesea Tudor Plop-Ulmanu și Tudor Ulmanu. Primul volum de poezii al lui P. a cunoscut trei ediții, fiecare cu un sumar îmbogățit, și a avut o bună întâmpinare în presă, dar abia Versuri despre mine cel adevărat (1942) cristalizează substanța poetică. La o mare distanță în timp, autorul încredințează tiparului încă un volum, Desene naive (1983), exercițiul liric ajutându-l să-și configureze o poziție mult mai obiectivă față de propria poezie. În Frunză elegiacă motivul frunzei stinghere, tremurând în
PLOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288854_a_290183]
-
sub forma unor epistole, o întinsă corespondență, gândită probabil și spre a fi citită de urmași, sunt moduri de intensificare a existenței, câteodată poate mai importante decât întâmplările care le-au generat. În plăcerea rafinată a comunicării discrete, colocviale, se cristalizează o neistovită - și dramatică - sete de armonie și bun gust. Nu în ficțiunea literară poate fi întâlnit O. cel adevărat, imaginația lui nu poate zămisli sub astfel de stele, ci în paginile izvodite cu o desăvârșită libertate a spiritului, în
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
și ideologice, cel mai adesea divergente. Nu va fi, în consecință, vorba despre funcționalism sau structuralism, de exemplu, ci de diferitele structuri explicative pe care sociologia, în tentativa sa de a se constitui într-o disciplină științifică, încearcă să le cristalizeze; schema cauzală, funcțională, structurală etc. Ceea ce încearcă această lucrare este deci să facă o incursiune în infrastructura sociologiei în calitatea ei de cunoaștere științifică. Deși diferitele teorii sociologice accentuează o schemă explicativă sau alta, în fapt, nu le exclude pe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
includerea sa în lucrare din cauza insuficienței materialului de care am dispus. Impresia pe care am avut-o, citind literatura dedicată acestui aspect, a fost aceea că modelul teoretic-abstract al evoluției și schimbării sociale este încă departe de a se fi cristalizat. În al doilea rând, predicția, prognoza socială. Pe de o parte, predicția este complementară explicației. O teorie este simultan explicativă și predictivă. Din acest punct de vedere, includerea predicției, prognozei sociale ca un caz special ar fi lipsită de sens
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și preferințele după cumpărare. Preferințele anterioare cumpărării se dovedesc mai vagi, mai puțin cristalizate decât preferințele exprimate după actul cumpărării, care sunt mai structurate și mai stabile. Totodată, preferințele anterioare cumpărării prezic mai slab alegerea propriu-zisă decât prezice alegerea preferințele cristalizate posterior acesteia. Preferința apare, în acest caz, mai mult ca o justificare a cumpărării, un efect decât o cauză (Secord și Backman, 1964). • Independența teoretică. Atunci când nu putem face presupoziții rezonabile nici asupra succesiunii și nici asupra procesului de producere
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acelora care nu pot produce decât efecte neînsemnate. Nedistingerea cu claritate între o teorie abstractă și o teorie contextuală duce adesea la poziții eronate. Multe teorii explicative se constituie ca teorii predominant contextuale, sugerând însă că sunt teorii universale, abstracte. Cristalizându-se în interiorul unui context social particular, ele iau ca dați o serie de parametri structurali fundamentali (distribuția proprietății, tipul de stratificare socială, nivelul de dezvoltare economică, tipul de organizare socială) și concentrează atenția doar asupra unor factori care variază în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
explicativă: modelul unui sistem autonom care se autoorganizează, funcționând după propria sa logică. Schemele sociale sunt însă doar tendențial autonome, autonomia lor fiind, în fapt, relativă. În primul rând, sistemele sociale trec prin faze diferite de constituire: încep să se cristalizeze și să se organizeze ca sisteme, funcționează ca sisteme deja constituite sau se află într-o fază de disoluție. Sistemul mondial actual, argumentează Mircea Malița, nu este încă un sistem în sensul propriu al cuvântului, cidoar aspiră să fie. El
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
intensitatea și importanța lor, cerințele funcționale au conținuturi variabile în funcție de condițiile particulare. În condițiile unui mediu stabil, un sistem social are nevoie de un anumit tip de cunoștințe- cunoștințe de stabilitate -, care îi asigură funcționarea normală în cadrul formelor de organizare cristalizate; un mediu instabil, dinamic dezvoltă cerința unui alt tip de cunoaștere - cunoștințe de transformare -, care permite explorarea unor noi forme de organizare, a unor noi strategii de acțiune (Etzioni, 1969). O persoană, ocupând poziții sociale diferite, va avea cerințe funcționale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociologiei pentru acest aspect, nu există încă aici opțiuni conceptuale suficient de cristalizate. Definirea acestor concepte propusă aici trebuie luată, în consecință, mai mult ca o opțiune personală care s-ar putea să nu coincidă cu cea care se va cristaliza prin evoluția preocupărilor. Eficacitateatc " Eficacitatea" Eficacitatea unui element sau sistem poate fi definită drept gradul în care acesta îndeplinește o funcție, satisface o cerință funcțională specificată. Eficacitatea poate fi pozitivă în măsura în care satisface, într-un anumit grad, respectiva cerință funcțională; nulă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
adevărată mai mult în cazuri excepționale. Sistemele sociale complexe sunt caracterizate prin existența unei pluralități de structuri concurente, aflate în grade diferite de cristalizare. De cele mai multe ori, există o structură dominantă. Există însă și structuri concurente care tind să se cristalizeze și să limiteze sau chiar să înlocuiască structura dominantă. Această proprietate decurge din însăși sursa structurii sistemelor sociale. Structura unui sistem social trebuie înțeleasă nu numai static, ca mod deorganizare, dar și dinamic, ca strategie de organizare promovată în cadrul sistemului
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]