1,192 matches
-
economice poate testa teoriile sale dacă se iau în considerare rafinamentele instrumentaliste, sau interpretările parțiale ale teoriilor științifice. Același lucru îl susține și M. Friedman, în binecunoscuta sa Metodologie a științei eco-nomice pozitive (1953), care a constituit un răspuns la criticismul specific al școlii neoclasice și a dominat reflexia metodologică asupra științei economice vreme de mai multe decenii. Friedman susține că scopurile teoriei econo-mice sunt predictive și nu explicative. Teoriile de mai largă cuprindere sunt considerate mai utile. El consideră că
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
că, într-un document important, Gewirtz și Stingle (1968) și-au pus problema valorii teoriilor modelării care includ procese simbolice ca o bază a evenimentelor simbolice deduse din comportamentul pe care aceștia încearcă să îl explice. Aprecia însă că „acest criticism se poate aplica doar teoriilor ce atribuie comportamentul agenților ipotetici interni care au doar o relație simplă cu evenimentele anterioare și comportamentului pe care ei l-ar explica. Aprecia însă că trebuie evidențiat faptul că, în experimentele menționate anterior, evenimentele
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Mass: Cambridge University Press. Ferguson, Yale H. and Richard W. Mansbach (1988) The Elusive Quest: Theory and International Politics, Columbia. S.C.: University of South Carolina Press. Feyerabend, Paul (1970) 'Consolations for the specialist', in Imre Lakatos and Alan Musgrave (eds) Criticism and the Growth of Knowledge, Cambridge: Cambridge University Press, pp. 197-230. Fontaine, André (1965) Histoire de la Guerre Froide. Tome I: De la Révolution d'octobre a la guerre de Corée, 1917-1950, Paris: Fayard. Foster-Carter, Aidan (1978) 'The modes of production controversy
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
in Ekkehart Krippendorff (ed.), Internationale Beziehungen, Köln: Kiepenheuer and Witsch, 1972, pp. 189-213. Kuhn, Thomas (1970a) The Structure of Scientific Revolutions, 2nd edn, Chicago: University of Chicago Press. -(1970b) 'Reflections on my critics', in Imre Lakatos and Alan Musgrave (eds) Criticism and the Growth of Knowledge, Cambridge: Cambridge University Press, pp. 231-78. Laclau, Ernesto (1979) Politics and Ideology in Marxist Theory: Capitalism, Fascism, Populism, London: Verso Ed. La Feber, Walter (1993) America, Russia and the Cold War, 1945-1992, 7th edn, New York
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Mastanduno, Michael, David A. Lake and G. John Ikenberry (1989) 'Toward a Realist Theory of State Action', International Studies Quarterly 33, 4 (December), pp. 457-74. Mastermann, Margaret (1970) 'The Nature of a Paradigm', in Imre Lakatos and Alan Musgrave (eds) Criticism and the Growth of Knowledge, Cambridge: Cambridge University Press, pp. 59-89. McKinlay, R.D. and Richard Little (1986) Global Problems and World Order, Maddison, WI: University of Wisconsin Press. Mearsheimer, John (1990) 'Back to the Future: Instability in Europe after the
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Public Affairs 23, 3 (Summer), pp. 195-224. Polanyi, Karl (1957) The Great Transformation: the political and economical origins of our time, Beacon Hill: Beacon Press. Popper, Karl (1970) 'Normal science and its dangers', in Imre Lakatos and Alan Musgrave (eds) Criticism and the Growth of Knowledge, Cambridge: Cambridge University Press, pp. 51-8. Ragin, Charles C. (1987) The comparative method: moving beyond qualitative and quantitative strategies, Berkeley: University of California Press. Reynolds, Charles (1973) Theory and Explanation in International Politics, London: Martin
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
așa cum, amintește Culler, în opoziție cu structuralismul "științific", deconstrucția a fost etichetată de către Geoffrey Hartman "derridadaism"), sau de a introduce automat sub umbrela conceptuală a poststructuralismului orice scriere de dată mai recentă. Concluzionând, Culler consideră că "o discuție atentă asupra criticismului care se canalizează pe diferențele dintre structuralism și poststructuralism ar ajunge la concluzia că în general structuraliștii se aseamănă mai mult cu poststructuraliștii decât mulți poststructuraliști unul cu celălalt"55. De altfel, este recunoscută dificultatea de a înscrie o serie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sociale, politice sau mediatice. Mai mult decât atât, Baudrillard nu a scris nici pe departe didactic, urmând un fir roșu al argumentelor coerent întrețesute dimpotrivă, argumentele sale au fost considerate de cele mai multe ori ludice și au fost constant ținta unui "criticism vitriolic" (Richard Lane). Cărțile sale, alături de numeroasele articole pe care le-a publicat periodic au dezvoltat o serie de idei care au dat naștere multor controverse legate, de exemplu, de afirmații de tipul: "războiul din Golf nu a avut loc
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Rodica Baconsky, Editura Echinocțiu, Cluj, 1998. CONNOR, Steven, Cultura postmodernă. O introducere în teoriile contemporane, trad. de Mihaela Oniga, Editura Meridiane, București, 1999. CONSTANTINESCU, Mihaela, Forme în mișcare. Postmodernismul, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999. CULLER, Jonathan, On Deconstruction. Theory and Criticism after Structuralism, Routledge & Kegan Paul, London, Melbourne and Henley, 1983. DEBORD, Guy, Societatea spectacolului. Comentarii la societatea spectacolului, trad. și note de Ciprian Mihali și Radu Stoenescu, Editura Est, București, 2001. DELEUZE, Gilles, Diferență și repetiție, trad. de Toader Saulea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
for Literary Study, The University of Chicago Press, Chicago and London, 1990, pp. 39-49. JOHNSON, Barbara, The Critical Difference: Essays in the Contemporary Rhetoric and Reading, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1980. JOSUÉ, Harari (ed.), Textual Strategies. Perspectives in Post-Structuralist Criticism, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1979. JOULE, R. V., BEAUVOIS, J. L., Tratat de manipulare, trad. de Nicolae-Florentin Petrișor, Antet, București, 1997. KELLNER, Douglas, "Postmodernism as Social Theory: Some Challenges and Problems", în Theory, Culture & Society, Sage, London, Newbury Park
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Teodora Ghiviriză, Liliana Scărlătescu, Editura Institutul European, Iași, 2001. KELLNER, Douglas, Jean Baudrillard. From Marxism to Postmodernism and Beyond, Stanford University Press, Stanford, 1989. KING, Anthony, "A critique of Baudrillard's hyperreality: towards a sociology of postmodernism", în Philosophy & Social Criticism, Sage Publications, London, Thousand Oaks, CA and New Delhi, vol. 24, nr. 6, 1998, pp. 47-66. KROKER, Arthur, "Baudrillard's Marx", în Theory, Culture & Society, Sage, London, Thousand Oaks and New Delhi, vol. 2, nr. 3, 1985, pp. 69-83. KUHN
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
important elements in the "reconstruction" of such an ever growing phenomenon, sometimes characterised by contradictions or a lack of coherence, were mainly concentrated on the framework provided by philosophy and rhetoric, although references to connected fields such as sociology, literary criticism or arts were also necessary. The multiple theoretical delimitations among different strands of thought, positions and concepts were also compulsory in order to be able to elaborate as clear a vocabulary and a critical instrument as possible. In this complex
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Pascu, Andrei Apostol, Cristian Lupu, Editura All, București, 2003, p. 466. 49 A se vedea Søren Gosvig Olesen, "Filosofia franceză mai recentă", în Filosofia secolului XX, vol. I, p. 486. 50 Cf. Josué Harari (ed.), Textual Strategies. Perspectives in Post-Structuralist Criticism, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1979, p. 28. 51 A se vedea Peter Barry, Beginning Theory: An Introduction to Literary and Cultural Theory, Manchester University Press, Manchester, 1995, pp. 63-65. 52 A se vedea David Buchbinder, Contemporary Literary Theory and
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
52 A se vedea David Buchbinder, Contemporary Literary Theory and the Reading of the Poetry, MacMillan, Basingstore, 1991, cap. 3, "Structuralism", pp. 36-55. 53 Cf. Peter Barry, op. cit., pp. 72-73. 54 A se vedea Jonathan Culler, On Deconstruction. Theory and Criticism after Structuralism, Routledge & Kegan Paul, London, Melbourne and Henley, 1983, pp. 22-30. 55 Ibidem, p. 30. 56 A se vedea Roland Barthes, "La mort de l'auteur", în Oeuvres complètes, tome II, 1966-1973, Seuil, Paris, 1994, eseu care indică drept
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Pentru problematica deconstrucției, a se consulta, de exemplu, Christopher Norris, Deconstruction: Theory and Practice, Methuen, London and New York, 1982, Christopher Norris, Against Relativism. Philosophy of Science, Deconstruction and Critical Theory, Blackwell Publishers, Oxford, 1997, Jonathan Culler, On Deconstruction. Theory and Criticism after Structuralism, Routledge & Kegan Paul, London, Melbourne and Henley, 1983, Barbara Johnson, The Critical Difference: Essays in the Contemporary Rhetoric and Reading, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1980. 65 Menționăm că tezele poststructuraliste au cunoscut o largă utilizare, fiind preluate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Juliet Flower MacCannell, "Social class in postmodernity: simulacrum or return to the real?", în Chris Rojek, Bryan S. Turner, Forget Baudrillard?, pp. 124-145. 482 Anthony King, "A critique of Baudrillard's hyperreality: towards a sociology of postmodernism", în Philosophy & Social Criticism, Sage Publications, London, Thousand Oaks, CA and New Delhi, vol. 24, nr. 6, 1998, p. 54. 483 Ibidem, pp. 54-55. 484 Barry Smart, "Europe/America: Baudrillard's fatal comparison", în Chris Rojek, Bryan S. Turner, Forget Baudrillard?, pp. 52-53. 485
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de Mircea Florian, Editura IRI, București, 1997. Bakhtin, Mikhail, The word in the world, Routledge, Londra, 2007. Baudrillard, Jean, Simulare și simulacra, traducere de Sebastian Big, Editura Idea Design&Print, Cluj-Napoca, 2008. Beardsley, Monroe, Aesthetics: problem in the philosophy of criticism, ediția a doua, Hackett Publishing Company, Indianapolis, 1981. Beardsley, Monroe, The Aesthetic Point of View, Cornell University Press, Ithaca, 1982. Benjamin, Walter, "L'Oeuvre d'Art à l'Époque de sa Reproduction Mécanisée", în Écrits Français, Editura Gallimard, Paris, 1991
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Jean-Paul, The imaginary, traducere și introducere filosofică de Jonathan Webber, Routledge, Londra, 2004. Todorov, Tzvetan, The Fantastic: A structural Approach to a Literary Genre, Cornell University Press, New York, 1975. Weitz, Morris "Aestheticus-What?, and Wherefore?", în Journal of Aesthetics and Art Criticism, 2007: 65, pp. 147-162 Wilson, Harris, The Womb of Space, Westport, Conn, Greenwood, 1984. B. Literatură secundară Aristotel, Posterior analytics. Topica, Harvard University Press, Massachuetts, 1960. Arnheim, Rudolf Mikhël, Arta și percepția vizuală, traducere de Anda și Nicolae Mareș, Editura
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
of Ideology, University of California Press Berkeley, Los Angeles, 1984. Todorov, Tzvetan, Littérature et signification, Larousse, Paris, 1967. Volkelt, Johannes, Estetica tragicului, traducere de Emeric Deutsch, prefață de Al. Boboc, Editura Univers, București, 1978. Weinberg, B., A History of Literary Criticism in the Italian Renaissance, vol. 2, Chicago University Press, Chicago, 1961. Wellek, René. Four Critics: Croce, Valery, Lukács, Ingarden, University of Washington Press, Seattle, 1981. Wellek, René și Warren, Austin, Theory of Literature, Harcourt, Brace, New York, 1949. Wilson, Harris, The
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Sons, Ldt, Publication, 2009. Filosofia greacă până la Platon (două volume în patru părți), redactori coordonatori Adelina Piatkowski și Ion Banu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979-1984. Stolnitz, Jerome, "The Artistic Values in Aesthetic Experience", în Journal of Aesthetics and Art Criticism, 32, 1973, pp. 5-15. The Routledge Companion to Aestethics, editori Berys Gaut și Dominic McIver Lopes, Routledge, Londra, 2001. The Cambridge Companion to Lacan, editor Jean-Michel Rabaté, Cambridge University Press, Cambridge, 2003. Stone, Jon R. (ed.), The Essential Max Müller
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Hadronic Journal Suppl. 11, 3, (1996), pp. 209-224. Verstegen, Ian, "Arnheim and Ingarden on the Ontology of the Arts", în Gestalt Theory, 2010, vol, 32, nr. 4, pp. 307-322. Weitz, Morris, "Aestheticus-What?, and Wherefore?", în Journal of Aesthetics and Art Criticism, 2007, 65, pp. 147-162. În aceeași serie, au mai apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
obiectul estetic fără să înlăture calitatea sa fizică. Pluralismul ontologic propus de Beardsley interpretează opera de artă fie ca un obiect fizic singular, fie ca un obiect fizic multiplu (în cadrul performării artelor). Monroe Beardsley, Aesthetics: problem in the philosophy of criticism, editia a doua, Hackett Publishing Company, Indianapolis, 1981, pp. 40-55. 4 În "Critica facultății de judecare, Prima Introducere VII, Kant spune: "în cazul fiecărui concept empiric întră în joc trei acțiuni ale facultății spontane de cunoaștere: 1. Perceperea (apprehensio) diversului
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ideii de artă care este definită tocmai prin liberatatea sa, pe când o extindere a ideii de artă ar fi mult mai privilegiată chiar dacă ar încorpora noi dimensiuni ale artei. Morris Weitz, "Aestheticus-What?, and Wherefore?", în Journal of Aesthetics and Art Criticism, 2007: 65, pp. 147-162. 13 Potrivit lui Goethe ceea ce percepem prin intermediul simțurilor (văzul) devine caracteristic unei naturi date. În cazul de față, ceea ce percepem prin intermediul contemplației unui obiect de artă sunt caracteristicile unei naturi speciale - ale artei. J. W. von Goethe
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
likeness-making art' (eikastike techne) and the 'fantastic art' (phantastike techne)" (t.m.). Guido Giglioni, "The matter of the Imagination. The Renaissance debate over icastic and fantastic imitation", în Camenae, nr. 8, 2010. 11 Cf. B. Weinberg, A History of Literary Criticism in the Italian Renaissance, vol. 2, Chicago University Press, Chicago, 1961, pp. 636-646. 12 "Imagination is thus the new form which feeling takes when transformed by the activity of consciousness" (t.m.). R. G. Collingwood, op. cit., p. 215. 13 "The
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
out of a manifold of ideal meanings (Bedeutungen) which, taken together, constitute a whole, sui generis". Roman Ingarden, The literary work of art, op. cit., p. 11. 14 Opera literară a fost supusă, în decursul secolului trecut, mai multor teorii (noul criticism, deconstructivismul, structuralismul) ducând la înțelesuri diferite. Pierre Audiat și Jacques Derrida identifică literatura cu actul scriitoricesc în timp ce conținutul său fie oferă o descripție a vieții autorului, fie oferă o realitate ce depășește realitatea umană. Maurice Blanchot identifică opera literară ca
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]