2,476 matches
-
comerciale și culturale deja existente. În plus, cum ele sunt acelea care controlează instrumentele de zonificare, angajarea forței de muncă, distribuirea locuințelor, nivelul salariilor și amplasamentele urbane, pot adapta mediul la cerințele orașului. Urbaniștii susținuți de stat sunt asemenea unor croitori care au nu numai libertatea să inventeze ce haine doresc, ci și pe aceea de a-și ciopârți clientul până când veșmintele croite i se potrivesc. Jacobs spune că urbaniștii care resping „taxidermia” trebuie să inventeze totuși un fel de planificare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
își face loc competiția în specializare. Sunt fabricate bunuri, se produce recolta, sunt menținute legea și ordinea, comerțul este dirijat, iar serviciile financiare sunt asigurate de oameni cu o și mai îngust) specializare. În termeni strict economici, cizmarul depinde de croitor pentru a-și face pantalonii, iar croitorul de cizmar pentru a-și face pantofii, fiecare fiind prost îmbr)cât în lipsă serviciilor celuilalt. În termeni strict politici, Kansas depinde de Washington în ceea ce privește protecția și reglementarea juridic), iar cel din urm
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
fabricate bunuri, se produce recolta, sunt menținute legea și ordinea, comerțul este dirijat, iar serviciile financiare sunt asigurate de oameni cu o și mai îngust) specializare. În termeni strict economici, cizmarul depinde de croitor pentru a-și face pantalonii, iar croitorul de cizmar pentru a-și face pantofii, fiecare fiind prost îmbr)cât în lipsă serviciilor celuilalt. În termeni strict politici, Kansas depinde de Washington în ceea ce privește protecția și reglementarea juridic), iar cel din urm) depinde de Kansas pentru a-și procura
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
poarte viitorul nepot. În diverse momente pe parcursul realizării procedurii, doctorița mi-a explicat că a ales această procedură particulară În locul unei alta, alternative, pentru a păstra fertilitatea Tanyei. Cei doi doctori au cusut și au cusut, amintindu-mi de un croitor și o croitoreasă. Recunoștința mea era imensă. Eu Însămi sînt o croitoreasă. Ațele mele de cusut sînt relaxarea și meditația și iată-mă uitîndu-mă cum pîntecele fiicei mele era cusut cu atîta măiestrie și răbdare ca ți cum s-ar
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
, Nicolae (17.V.1945, Gorganu, j. Argeș), critic și istoric literar, editor. Este fiul Filoteei (n. Ogradă) și al lui Virgil Mecu, croitor. Frecventează școala elementară din localitatea natală (1952-1959) și Școala Pedagogică de Învățători din Câmpulung (1959-1965). Învățător stagiar (1965- 1966) la școli din comunele Cobia de Sus și Vișina, în județul Dâmbovița, devine în 1967 student la Facultatea de Limba și
MECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
prind de urechi/ ca pe un elev ascuns de teama pedepsei/ sau ca pe o pradă// dar cruzimea și riscul nu mă rușinează/ ci mă umplu cu un fel de dibăcie din dragoste/ nu e de mirare: i-aș fi croitorul/ care și legat la ochi îi coase veșmintele” (Poezia). Dintre cei doi termeni contrastivi ai poemului, mai relevant este primul, cel al definiției negative, refulată într-un regim neașteptat de discursiv. Pentru R., poezia implică contururile unei retorici fragile, în
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
LUCA, Ion (7.XII.1894, Roman - 30.I.1972, București), dramaturg. Este fiul Emiliei și al lui Emanoil Luca, croitor militar. Frecventează școala primară în orașul natal și la Bacău, după care se orientează spre teologie și urmează Seminarul „Veniamin Costache” din Iași, absolvind, cu diplomă de învățător, în 1915. Între 1915 și 1919 va fi student la Facultatea de
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
LUCA, Gherasim (pseudonim al lui Salman Locker; 23.VII.1913, București - 9.II.1994, Paris), poet, prozator și eseist. Este fiul lui Berl Locker, croitor. După absolvirea Liceului „Matei Basarab” din București, se pare că s-a înscris la Institutul Politehnic. Debutează la șaptesprezece ani în revista „Alge” (1930), al cărei colaborator este alături de Aurel Baranga (director), Jules Perahim, Sesto Pals ș.a. Scrie în continuare
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
după „infailibilul său auz muzical” („Astfel bătăile lor decalate-ntre ele/cu diferențe de clipe, de minute sau ore,/se completau,/se intercalau,/se suprapuneau inegale,/mai scurte,/mai lungi,/mai repezi,/mai rare,/pe tonuri diverse,/cristaline sau grave...”); croitorul posedă un degetar miraculos care coase singur; pălărierul cu o ureche retezată de o schijă se țicnește; savantul entomolog aplică pedagogia propriilor săi copii ignoranți, obligându-i cu sadism să savureze insectele pe care nu le (re)cunosc; un mitoman
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
lui Thomas Mann prin destinul protagonistului, un tânăr profesor de filosofie, Șerban Ghika, trimis într-un preventoriu pentru tratarea unei boli nenumite. Autoanaliza personajului este întreruptă de mai multe pasaje narative ce se intersectează, în centrul lor aflându-se un croitor, un avocat, un actor și un grup de tineri. Titlul cărții sugerează confruntarea cu lipsa de idealuri, cu meschinăria locuitorilor din Valea Lungă, unde Șerban Ghika își avea catedra. Totodată, Așezarea spune ceva și despre condiția de înfrânt a personajului. Perspectiva
STAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289854_a_291183]
-
în butoaie), „șepcile francești” căciulile (din cocârlat ori din camelot), mănușile (în care se specializaseră negustorii din Sighișoara) și gulerele brodate ori confecționate din horbotă. Stofele, care soseau în viguri, erau prelucrate. Iar hainele - cele mai multe - erau cusute în țară. Breslele croitorilor (niște „meșteri ai aparențelor” - ar zice un învățat francez) se numărau, în Moldova și în țara Românească, printre cele mai vechi și mai avute. Croitorii moldoveni vindeau haine (vestes venales) făcute la comandă, respectând modelele care circulau într-o zonă întinsă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
horbotă. Stofele, care soseau în viguri, erau prelucrate. Iar hainele - cele mai multe - erau cusute în țară. Breslele croitorilor (niște „meșteri ai aparențelor” - ar zice un învățat francez) se numărau, în Moldova și în țara Românească, printre cele mai vechi și mai avute. Croitorii moldoveni vindeau haine (vestes venales) făcute la comandă, respectând modelele care circulau într-o zonă întinsă, în Transilvania și în Polonia 299. în 1489, sașii din Bistrița se plângeau regelui Ungariei de concurența pe care le-o făceau meșterii ce-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se plângeau regelui Ungariei de concurența pe care le-o făceau meșterii ce-și aduceau marfa din Moldova. Făceau același lucru, stârnind invidie, și prin 1569, dovedind continuitate și răspunzând astfel interesului arătat pe piața transilvană. Prin 1610, staroste al croitorilor ieșeni, profesioniști pricepuți și bogați, era un anume Dumitrache, iar breasla avea în capitala Moldovei o uliță a ei. între acești meșteșugari (din ce în ce mai specializați: „Nasturii de mătasă cari încheie unde nu se pune nasturele de metal scump cu pietre, se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mătasă cari încheie unde nu se pune nasturele de metal scump cu pietre, se zic ceaprat, de unde acel care pregătește astfel de lucruri de galanterie e cunoscut de acum înainte supt numele de ceaprăzar”) trebuie să se fi aflat și croitori ai Curții, probabil cei mai calificați (agenți ai „triumfului aparențelor”), și, indiscutabil, croitorese, cusătorese și lenjerese, răspunzătoare de straiele Doamnelor și domnițelor. La fel vor fi stat lucrurile și cu blănarii (mânuind, ca și croitorii, un lexicon cu multe turcisme
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să se fi aflat și croitori ai Curții, probabil cei mai calificați (agenți ai „triumfului aparențelor”), și, indiscutabil, croitorese, cusătorese și lenjerese, răspunzătoare de straiele Doamnelor și domnițelor. La fel vor fi stat lucrurile și cu blănarii (mânuind, ca și croitorii, un lexicon cu multe turcisme - Nicolae Iorga - și prelucrând blănuri scumpe pentru Vodă, pentru Doamnă și pentru boieri 300) între ale căror îndatoriri trebuie să fi intrat și căptușirea hainelor Doamnelor, și cu cojocarii, și ei atestați în veacul al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de fiecare zi” au putut fi identificate (deși destul de aproximativ 336) tocmai pentru că ignoram, într-o măsură oarecare sau (mai rar) complet, canonul costumului domnesc de Curte, stabilit de secole, pe care și-l transmiteau, din generație în generație, și croitorii (acceptând modelele fixate, adaptând croielile și, mai ales, selectând aceleași materiale și conservând o stereotipie cu rezultate previzibile și recognoscibile), și zugravii, obsedați de veșmântul de aparat, reproducând cu exactitate un costum parcă unic, aceleași chipuri hieratice, neatenți la fizionomiile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
TUDOR, Corneliu Vadim (28.XI.1949, București), poet și publicist. Este fiul Eugeniei (n. Vlădăreanu) și al lui Ilie Tudor, croitor. Învață la București, unde va urma Liceul „Sf. Sava” (1963-1967) și Facultatea de Filosofie, secția sociologie (1967-1971). Este redactor la „România liberă” (1971-1974) și la Agerpress (1975-1989). La recomandarea lui Eugen Barbu, va beneficia de o bursă Herder la Viena
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
Familia Polaniecki, pref. trad., București, 1987, Pe câmp de glorie, pref. trad., București, 1992, Prin pustiu și junglă, pref. trad., București, 1992, Quo vadis, pref. trad., București, 1993; Slawomir Mrożek, Teatru, pref. trad., București, 1986, Dragoste în Crimeea, București, 1998, Croitorul și alte piese, pref. trad., Iași, 2002; Zygmunt Krasinski, Regele Wladyslaw Herman, București, 1994; Stefan Z.eromski, Fascinația păcatului, pref. trad., București, 1998; Czeslaw Milosz, Valea Issei, pref. Marius Lazurca, postfața trad., București, 2000 (în colaborare cu Olga Zaicik); Wieslaw
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
NR. 11 1. Citește textul: Măi nevastă, zice Haplea, Pantalonii ăștia-i vezi? Hai, te-apucă și degrabă Cu o palmă să-i scurtezi! Însă aude și băiatul, Doar îl știți pe Hăplișor: Pe furiș ia pantalonii, Merge drept la croitor! Croitorul, se-nțelege I-a scurtat, i-a potrivit, Hăplișor își zice: ”Tata O să fie mulțumit”. Așteptând să-i dea răsplată În cuier i-a atârnat, Când îi vede, Haplea-și zice: Frosinica i-a uitat. Se-apucă să-i
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
11 1. Citește textul: Măi nevastă, zice Haplea, Pantalonii ăștia-i vezi? Hai, te-apucă și degrabă Cu o palmă să-i scurtezi! Însă aude și băiatul, Doar îl știți pe Hăplișor: Pe furiș ia pantalonii, Merge drept la croitor! Croitorul, se-nțelege I-a scurtat, i-a potrivit, Hăplișor își zice: ”Tata O să fie mulțumit”. Așteptând să-i dea răsplată În cuier i-a atârnat, Când îi vede, Haplea-și zice: Frosinica i-a uitat. Se-apucă să-i facă
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
scurtat, i-a potrivit, Hăplișor își zice: ”Tata O să fie mulțumit”. Așteptând să-i dea răsplată În cuier i-a atârnat, Când îi vede, Haplea-și zice: Frosinica i-a uitat. Se-apucă să-i facă singur Și-auziți-l: “Să poftească Croitorul cel mai meșter Mai frumos să-i potriveasă!” Mai târziu nevasta-și zice: Pantalonii i-am uitat: Și sculându-se grăbită Înc-o dată i-a scurtat. Îmbrăcându-i, Haplea vede De genunchi că i-au trecut Frosinico, strigă dânsul, Vin
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
vezi cât am crescut! (Nicolae Batzaria Haplea) 2. Care sunt personajele poeziei “Haplea”? 3. a) Câte stofe are poezia? b) Câte versuri are fiecare strofă? c) Ce fel de rimă au versurile? 4. Găsește adjective pentru substantivele date: pantaloni, nevastă, croitor, băiat. 5. Memorează poezia Haplea. 6. Redă, pe scurt, conținutul poeziei. TESTUL NR. 12 1. Se dă textul: “Patria e aducerea-aminte de zilele copilăriei, coliba părintească cu copacul cel mare din pragul ușii.” (Alecu Russo) 2. a) Înlocuiește expresia “aducere-aminte
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
a bunurilor de consum în ceea ce privește informațiile pe care le furnizau. „Difuzarea” de imagini despre cultura de masă din Vest avea loc prin împrumutul sau vânzarea de reviste din Germania. Acestea puteau fi cataloage de produse, reviste de modă (după care croitorii din Sântana își făceau unele haine) sau reviste pentru femei. De exemplu, lucrătoarelor la coaforul din Sântana li se cerea să „lucreze” după fotografiile sau modelele incluse. Uneori, obiectele preluau această funcție în locul reprezentărilor: - Nemții aveau aparate din Occident? - Da
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
, Claudia (30.I.1950, Corbii Mari, j. Dâmbovița), poetă. Este fiica Despinei (n. Marin) și a lui Marin Ilie, croitor. Urmează școala generală în localitatea natală (1957-1965), prima clasă de liceu la Titu-Gară (1965-1966), absolvind la București (1969), ulterior face o școală postliceală sanitară la Fundeni (1972-1974) și alta de ghizi a Oficiului Național de Turism (1972-1973). A lucrat ca
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
la criptare. 7.1.7. Interfonul casei și cel de supraveghere pentru copii (baby monitors)tc "7.1.7. Interfonul casei și cel de supraveghere pentru copii (baby monitors)" În urmă cu vreo câțiva ani, mă aflam în casa unui croitor și am asistat la un dialog al acestuia cu fiul său aflat într-o altă parte a casei, prin intermediul unui mic aparat aflat într-o priză a camerei. M-am minunat cât de simplu puteau dialoga de oriunde se aflau
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]