954 matches
-
cu greu din chirii pentru cărăușie se duceau pe plățile avocaților. Copiii mai mari s-au împăcat pe la negustorii evrei din târg, Mihăiță a lucrat o vreme la brutăria lui Haim, Emilia s-a angajat la un mic atelier de croitorie de unde primea bani puțini iar Gheorghiță lucra la brutăria lui Iosub covrigarul, sau altfel de munci ce cereau oarecare pricepere și îndemânare iar bruma de bani ce o primeau, mergea tot în buzunarele avocaților. Noroc că se ridicaseră Maricica și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nevoile au crescut și a fost necesară o nouă orientare a forțelor familiei: Emilia s-a mutat la Galați la mătușă-sa Zoița (care dacă devenise orășeancă nu mai era „mătușa”, ci „tanti”) pentru a se perfecționa în meseria de croitorie iar Mihăiță s-a mutat la Constanța fiind admis ca voluntar în Marina Militară. Costache, ca țăran cu gospodărie mijlocie, a încercat să se apropie și de politică; a simpatizat pe liberali ale căror păreri politice îi erau oarecum apropiate
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ai și tu de unde să primești vești, spuse Costache în timp ce desfăcea plicul și începu să citească. Veștile primite îl puseră pe gânduri. De câteva luni Emilia se mutase la Galați, la mătușa-sa Zoița Păun, ca să învețe mai bine meșteșugul croitoriei și cu gândul secret că poate își va găsi acolo un pretendent mai cioplit decât cei din Pungești, care mai mult se gândeau că prin însurătoare se vor chivernisi, că vor primi pământ și ceva avere de la părinții fetei. Zoița
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ca să le cumpăr pământ.” Din acel an Săndel, care împlinise vârsta de nouă ani, își amintește ziua când a mers pentru prima oară la secerat grâu. „Părinții mei împreună cu frații și surorile mele care erau acasă, afară de Emilia care lucra croitorie , am mers la locul numit Trauș, unde aveam noi ogorul de grâu. țin minte ce frumos arăta lanul, cum am frecat în mâini un spic alegând boabele, care au chipul Maicii Domnului, cum spune mama, apoi am ajuns toți la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pregătească masa de seară când deodată, se auzi o bubuitură puternică și un fum negru umplu ograda, de nu se mai vedea nimic, nici afară nici în casă. − Ce-o fi fost asta oare? întrebă ea în direcția unde lucrau croitorie cele două fete, care nu se vedeau de fum; − Ce știm noi, mamă, că nu se vede nimic de fum, spuse Emilia; Maricica, care era deprinsă să se descurce mai ușor în întuneric, se repezi la ușă, o deschise și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
-ți spun și matale de ce întreb de Emilia. în Pungești a venit de curând un nou croitor, îl cheamă Gică Gruia. E de loc de prin părțile mele, suntem din sate vecine, el este din Valea Oanei dar a învățat croitoria când era copilandru, la București unde avea el niște rude. A lucrat acolo până l-au luat militar. Cunosc foarte bine familia lui, sunt oameni cinstiți și buni gospodari. El a căzut prizonier în timpul războiului și când a fost liberat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lucrat acolo până l-au luat militar. Cunosc foarte bine familia lui, sunt oameni cinstiți și buni gospodari. El a căzut prizonier în timpul războiului și când a fost liberat, a venit la Pungești și și-a deschis un atelier de croitorie în casele unui evreu din târg, casă pe care chiar a cumpărat-o. A auzit despre Emilia că este croitoreasă și, cunoscându-mă pe mine, m-a trimis să-i spun că ar vrea să se întâlnească cu ea, să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vedere organizatoric, armata era sârmă, extraordinar de bine organizată. S. B.: Pe tehnica de atunci. M. M.: Pe tehnica de atunci, da. Că eu m-am dus în Piață și cinci zile am vorbit cu Comandantul Diviziei prin telefonul unei croitorii. Dar, să revenim! Practic, ce s-a întâmplat pe 17, pe 18, nu mai știu exact, pentru că era acea nebunie... Vă dați seama, un regiment întreg să se pregătească de ieșire, 64 de tancuri, vreo 200 de camioane pe care
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
ce legături avem!" "Nu prea merge, că suntem bruiați". "Dă-mi legătura cu Divizia!" Nu avem legătură". "Băăăi!!" Mă uit înapoi, eram așa: cum vă uitați către Palat, Ateneu-i în dreapta și în spate, cum privești spre Ambasador, era o croitorie de lux, pe strada Franklin numărul 5. Crolux îi spunea (vezi foto 3). Mă duc la Crolux acolo, sparg lacătul, intru și găsesc un telefon și sun la Divizie: "Tovarășul colonel, am ajuns!" "Ce-i acolo?" "Cineva trage". "Măi, nu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
erau dolari. M. M.: Da. Și ceilalți cred că erau mărci, că eu nu văzusem valută. Pe ăia cine i-a luat, cum, când? Pentru mine, perioada aceea până la Crăciun a fost ca într-un somn, că dormeam acolo la croitorie pe o masă: mai puneam capul, mă chemau aștia în Piață, du-te în Piață. Într-una din zile, a venit CI-stul și spune: "L-au arestat pe Toma!" După cum v-am spus, era ginerele lui Marin Ceaușescu. L-am
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
zilele astea nici nu prea am mâncat. Pe 23 sau 24 decembrie au venit țiganii din blocul în care stăteam și mi-au adus de mâncare și portocale și nu mai știu ce. Mai țin minte că peste drum de croitorie lucra un ziarist, parcă la România liberă... S. B.: România liberă era ziarul Frontului Democrației și Unității Socialiste. Era un pic mai relaxat decât Scânteia, dar tot pe linie. M. M.: Era un ziarist Manole. M-a invitat odată la
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
după mine. Ce am mâncat, cum, când, ce am făcut... poate să mă supună oricine la orice teste sau să mă preseze. Nu mi s-a întipărit în cap decât acea mulțime care vocifera, zgomote, gloanțe, fum. S. B.: La croitoria Crolux au venit lucrători în zilele acelea? M. M.: Au venit. A mai venit lume pe acolo. S. B.: Și ce v-au spus? M. M.: N-au spus nimic, ce să spună? Am spus: Dom'le, asta e! Nu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
zilele acelea? M. M.: Au venit. A mai venit lume pe acolo. S. B.: Și ce v-au spus? M. M.: N-au spus nimic, ce să spună? Am spus: Dom'le, asta e! Nu vă deteriorăm nimic". Era o croitorie cu două mese, două scaune. Pe mesele alea am dormit. Când nu eram prin zonă, pe la tancuri, sau printre oameni, pe mesele alea acolo am stat. N-aveai cum, n-aveai unde. Țin minte că pe 25 dimineața eu nici
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
de unde vin. S. B.: Și ținând cont și de mijloacele tehnice de atunci, că nu erau telefoane mobile prin care să comunici. M. M.: Dacă v-am spus că eu am vorbit cu Comandantul meu de Divizie de pe telefonul din croitoria de lux! S. B.: Generalul Gușă a declarat că pe la orele 18.30 a început să se tragă de pe Palatul Regal. Erați în Piață atunci. M. M.: Da, nu v-am spus? Că am ajuns acolo și ăștia au început
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
în elicoptere?" "Da!" "Le-ați găsit?" "Acum plecăm!" "Le-ați văzut?" "Nu!" " Vedeți că e un elicopter negru. De acum, trageți în tot ce e negru, că cele kaki sunt ale Armatei!" M. M.: Și pe mine, când eram la croitorie, m-a sunat Vasile și mi-a zis: Am doborât un elicopter cu cei de la Divizion". "Măi, ai văzut tu resturile și elicea?" "Nu". "Du-te, mă, și vezi!" Știu că tot atunci mai era unul la poartă, Muceniuc, care
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
ce prietenos! Dispozitivul de apărare a mai fost utilizat și în seara următoare, dar eu n-am mai mers în locașul de tragere. Au venit alții la rând. În seara următoare, eu am fost pe Divizion. Ne-am urcat pe la croitorie, în capătul Divizionului, pe scara de incendiu dinspre biută. Era o scară de incediu, de aia exterioară, din metal, prinsă în zid. M. M.: Da, da, știu. S. B.: Și ne-am urcat acolo. Eu am fost purtător de pușcă
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
o fază de atunci. Era Paulescu, militarul aproape analfabet de care vă povesteam. În seara în care s-a răpăit, Paulescu al meu (că era în grupa mea, îmi era în subordine la plutonul de cercetare) era în planton la croitorie, în capătul Divizionului, exact spre biută. Și trage și el de-acolo. Vă dați seama că el era în spatele nostru. Vine Panait care, auzind rafalele, a ieșit și a oprit toată nebunia aia de acolo, și-l întreabă și pe
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
fără vizibilitate, și în Microgarnizoana Pantelimon s-a făcut Revoluția. Piața Palatului cu indicarea poziției tancurilor Foto 1: Tancurile Regimentului 01060 în fața clădirii CC al PCR Foto 2: Tancurile Regimentului 01060 în fața clădirii CC al PCR Foto 3: În fața fostei croitorii Crolux Foto 4: Hotel "Ambasador". S-a tras de la balcoanele de la etajele superioare Foto 5: Dispunerea tancurilor în Piața Palatului Foto 6: Tancurile în fața Bibliotecii Foto 7: Tancurile în fața Bibliotecii Foto 8: Starada Benjamin Franklin văzută dinspre Piața Palatului. În
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
atragă mână de lucru feminină, să sprijine creșterea natalității și, în unele locuri deficitare, să apeleze la forță de muncă din "Statele frățești" (Vietnam, Cuba, România). Femeile care munceau, aveau la locul de muncă gratuit ateliere de coafură, cosmetică și croitorie, intrare liberă la sălile de fitness și piscine, concedii suplimentare, bilete la spectacole etc. Alocațiile pentru copii erau apreciabile, iar condițiile create pentru creșterea acestora optime: creșe în întreprinderi și în cartiere, preparate culinare de tot felul special pregătite pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
boltite. Murd)ria bazarului mi se p)rea delicioas). Sunt Încântat s) v)d m)g)ruși care ies cu spatele din dormitoare sau din dormitoare-ateliere-buc)ț)rii sau brut)rii sau Inc)peri unde se Împletesc coșuri. Pe ălei, croitorii lucreaz) la vechi mașini de cusut Singer, cu pedal). Îmi plac fleacurile destinate turiștilor, care atârn) pe șfori de țocul ușii: coliere, suveniruri, opaițe, curele, piei de oaie și fete de pern) din piele (le iei acas) și le umpli
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
decât străzile lucitoare ale orașului alăturat, mai conștiente de faptul că sunt observate. În acest Grünewald se petreceau lucruri ciudate. Vederea unui schelet de pat din fier care-și expunea anatomia arcurilor În mijlocul unei poienițe sau prezența unui manechin de croitorie negru, lungit sub un gherghin Înflorit, te făceau să te Întrebi cine oare se ostenise să care aceste obiecte și altele răspândite peste tot, Într-un loc atât de depărtat dintr-o pădure fără poteci. Odată am descoperit o oglindă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Soțul lui Netuța, ca ofițer de securitate, a fost brutal și s-a lăudat cu barbariile pe care le-a aplicat deținuților, despre care nu cunoștea nimic. După moartea lui Stalin a fost dat afară din securitate, a revenit la croitorie, dar ceva se schimbase în mentalitatea lui. A devenit alcoolic, iar când se îmbăta făcea scandal. A început să se poarte rău cu soția și cu cei doi băieți, copiii lui. Era stabilit în Brăila. Sora noastră a dat alarma
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
se îmbăta făcea scandal. A început să se poarte rău cu soția și cu cei doi băieți, copiii lui. Era stabilit în Brăila. Sora noastră a dat alarma la părinți. Situația s-a agravat pentru că a fost dat afară din croitoria colectivă. Rămas fără condiții de trai, sora a adus copiii la mămica, la Râmnicelu și a intrat în fabrica de confecții pe post de croitoreasă. Tata a alegat ca o fiară să-și apere fiica. S-a ajuns la divorț
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
care m-am împrietenit era Sașa, Sașa Dimerli. După numele de familie ar fi fost găgăuză, adică turci ortodoxiți, însă în familia ei nu se vorbea decât rusește și românește. Erau trei fete. O soră, Manea, făcuse școala profesională. Lucra croitorie. Altă soră era măritată iar soțul era la armată. In sfârșit, Sașa. Era micuță, slăbuță, aproape brunetă și frumușică, chiar frumoasă. Avea un suflet de aur și dacă nu mi-ar fi spus că a fost logodită și apoi părăsită
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
aluviunilor aduse de ploi. Periodic iarba era cosită și erau refăcute șanțurile. Prin sate, podețele necesitau lucrări de reparații și de schimbare a tuburilor. În satul reședință de comună, în centru, era o clădire cu etaj care adăpostea atelierul de croitorie, de metalurgie ușoară, de împletit coșuri. La parter era un magazin bine aprovizionat cu mărfuri alimentare și nealimentare de strictă necesitate. Blocul care se afla în apropierea primăriei fusese construit pentru specialiști, dar mai bine de jumătate era nelocuit, neavând
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]