951 matches
-
dar de a povesti cu totul remarcabil. Lucreția o avusese ca profesoară pe Smaranda Gheor ghiu, cunoscută sub numele de „Maica Smara“, a cărei statuie stră juiește și azi pe una din aleile Cișmigiului. La școală, Lucreția a Învățat și croitoria de lux. În casa părin ților, fratele său mai mare, Costică, venea de multe ori cu prie teni și colegi de școală. Inteligentă și cultă, Lucreția patrona cu eleganță și discreție disputele literar-filozofice pe care le organiza fratele său, oficiind
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
în persoana ei o mulțime de calități: era extrem de îngrijită, modestă și foarte harnică. Învăța atât de bine, încât promova din an în an, numai cu premiul I. Păcat că această fată n-a urmat studii superioare! S-a dedicat croitoriei, lucrând pentru familia ei și pentru solicitările fetelor din sat. Mai târziu am avut relații de prietenie cu familia Mariei lui Orest, a lui Chiriluță, familia Iacoviță Oltea și Ștefan, Nemțoc Magda și Vasile, Dandea Areta și Marin, Năstase Gh.
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
părinții nu s-au lăsat înduplecați. Cernovschi Gheorghe, fratele mamei, a fost singurul din familie, care a fost încântat de talentul fetei. Datorită desăvârșirii procesului de socializare a agriculturii, Laura (rămasă fără pământ) a fost dată la un atelier de croitorie, din Rădăuți, ca să învețe să facă măcar un "șfartug" (șorț de bucătărie). Făcând parte din cooperația meșteșugărească, a participat la Festivalul "Cânt și joc moldovenesc" de la Târgu Mureș, unde s-a distins în mod deosebit. Domnul profesor, Popovici Aristide, directorul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Dorohoi”39. La secțiunea „alte fabrici și întreprinderi economice” erau trecute: 2 fabrici de mezeluri, 1 fabrică de unt, 6 ateliere de rotărie, 19 ateliere de tâmplărie și mobilă, 1 fabrică apă gazoasă, 21 ateliere de fierărie, 127 ateliere de croitorie, 77 ateliere de încălțăminte, 91 magazine de comerț și băcănie, 6 brutării, 16 măcelării, 6 cafenele și ceainării, 38 întreprinderi comerț și restaurant. În anul 1931, la cererea Prefecturii județului, Primăria orașului trimite o situație privind existența „fabricilor și atelierelor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ferărie: Herșcu Grinberg, V.Mihai, Herman ungureni, Ionescu Tilică; 2 ateliere de mobilă: Herman Hascalovici, Lupu Rozenblat; 3 ateliere de tâmplărie. D.Popovici, Zoltan moscu, Șapira pechor; 3 ateliere de rotărie: I.Pleșcan, leizer Dorohonceanu, Sloim Rotaru; 6 ateliere de croitorie: Eduard Leizer, Ovidiu Ciubotaru, I.Crainic. Potrivit acestei situații economice observăm că, în Dorohoi erau doar 7 fabrici, care aparțineau evreilor. De asemenea, erau un număr de 38 de ateliere, din care doar 10 aparțineau românilor (1 atelier de strungărie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Potrivit acestei situații economice observăm că, în Dorohoi erau doar 7 fabrici, care aparțineau evreilor. De asemenea, erau un număr de 38 de ateliere, din care doar 10 aparțineau românilor (1 atelier de strungărie, proprietar, Titus Onofrei, 2 ateliere de croitorie aparținând lui Ovidiu Ciubotaru și Ion Crainic; 2 ateliere de cizmărie aparținând lui Ioan Rotaru și C-tin Grădinaru; 1 atelier de tâmplărie a lui Dumitru Popovici; 1 atelier de rotărie în proprietatea lui Ion Pleșcan; 2 ateliere de ferărie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a venit din Beiuș. Foști legionari Andrei Macoviciuc, șeful legionarilor din județul Dorohoi, Olăieru Mihai, Nenati Aurelian, șeful poliției din Dorohoi sub regim legionar, toți sunt la Cernăuți, se ocupă cu comerțul. Florica Ungureanu a venitla Dorohoi la atelierul de croitorie a d-nei Cuparencu, institutoare pensionară știută ca simpatizantă legionară. În iulie 1942, dare de seamă asupra situației interne, starea de spirit ordine și siguranță. Atitudinea față de implicarea țării în război; „evenimentele actuale externe au influențat în bine starea de spirit
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de jandarmi Dorohoi, după care să fie trimiși Regimentului 29 Infanterie Dorohoi. De asemenea, cu adresa nr.42079 din 16 decembrie 1942, Poliția Dorohoi solicită Cercului de recrutare ca, evreii croitori Ciubotaru Solomon, Ciubotaru Avram, să rămână la atelierul de croitorie a poliției, unde de altfel, lucrau din 8 aprilie 1942. Prin adresă se cere intervenția la Comandament pentru aprobarea rămânerii la această instituție la muncă obligatorie, cu motivația că sunt necesari executând toate reparațiile și lucrul la detașamentul de gardieni
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de cauză sau poate fi mincinos pentru a apăra un interes...Cred că ai dreptate, dragule. Ar mai trebui să spunem doar că, după secularizarea averilor mănăstirești din 1863, în casele făcute de călugării greci a funcționat o Scoală de croitorie și albituri a Reuniunii Femeilor Române...După 40 de ani însă, adică în 1903, întreg așezământul a fost dărâmat și în locul lui a apărut Teatrul Național Iași. - Mi se pare, mărite Spirit, că am spus ce era de spus despre
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
apuce de cusut, ca de obicei. Nu trecu multă vreme și Maria cu Costache ajunseră la casa „didiladeal” a părinților. Maria luase cu dânsa și așternuturile de pat ce le cususe Emilia pentru bunici, întrucât de ceva vreme ea deprinsese croitoria de la un evreu din Pungești. Auzindu-le glasurile, Ion Gheorghiu le deschide ușa și după ce răspunse la binețe, îi pofti să se așeze pe scaune sau pe pat, cum lea fi voia. După câteva întrebări și răspunsuri privind mersul treburilor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aici din pricina surorilor lui Costache dar am și multe împliniri. Sunt mândră de copiii ce i-am crescut, l-ai văzut pe Mihăiță. Dacă mai stai, ai s-o vezi și pe Emilia, când se întoarce de la evreul unde învață croitorie. Am vorbit cu cumnata de la Galați și poate că va merge la ea, ca să-și facă un rost mai bun, că viața la oraș este mai ușoară. Să știi că a vorbit cu un flăcău de aici, erau potriviți, frumușei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu greu din chirii pentru cărăușie se duceau pe plățile avocaților. Copiii mai mari s-au împăcat pe la negustorii evrei din târg, Mihăiță a lucrat o vreme la brutăria lui Haim, Emilia s-a angajat la un mic atelier de croitorie de unde primea bani puțini iar Gheorghiță lucra la brutăria lui Iosub covrigarul, sau altfel de munci ce cereau oarecare pricepere și îndemânare iar bruma de bani ce o primeau, mergea tot în buzunarele avocaților. Noroc că se ridicaseră Maricica și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nevoile au crescut și a fost necesară o nouă orientare a forțelor familiei: Emilia s-a mutat la Galați la mătușă-sa Zoița (care dacă devenise orășeancă nu mai era „mătușa”, ci „tanti”) pentru a se perfecționa în meseria de croitorie iar Mihăiță s-a mutat la Constanța fiind admis ca voluntar în Marina Militară. Costache, ca țăran cu gospodărie mijlocie, a încercat să se apropie și de politică; a simpatizat pe liberali ale căror păreri politice îi erau oarecum apropiate
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ai și tu de unde să primești vești, spuse Costache în timp ce desfăcea plicul și începu să citească. Veștile primite îl puseră pe gânduri. De câteva luni Emilia se mutase la Galați, la mătușa-sa Zoița Păun, ca să învețe mai bine meșteșugul croitoriei și cu gândul secret că poate își va găsi acolo un pretendent mai cioplit decât cei din Pungești, care mai mult se gândeau că prin însurătoare se vor chivernisi, că vor primi pământ și ceva avere de la părinții fetei. Zoița
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ca să le cumpăr pământ.” Din acel an Săndel, care împlinise vârsta de nouă ani, își amintește ziua când a mers pentru prima oară la secerat grâu. „Părinții mei împreună cu frații și surorile mele care erau acasă, afară de Emilia care lucra croitorie , am mers la locul numit Trauș, unde aveam noi ogorul de grâu. țin minte ce frumos arăta lanul, cum am frecat în mâini un spic alegând boabele, care au chipul Maicii Domnului, cum spune mama, apoi am ajuns toți la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pregătească masa de seară când deodată, se auzi o bubuitură puternică și un fum negru umplu ograda, de nu se mai vedea nimic, nici afară nici în casă. − Ce-o fi fost asta oare? întrebă ea în direcția unde lucrau croitorie cele două fete, care nu se vedeau de fum; − Ce știm noi, mamă, că nu se vede nimic de fum, spuse Emilia; Maricica, care era deprinsă să se descurce mai ușor în întuneric, se repezi la ușă, o deschise și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
-ți spun și matale de ce întreb de Emilia. în Pungești a venit de curând un nou croitor, îl cheamă Gică Gruia. E de loc de prin părțile mele, suntem din sate vecine, el este din Valea Oanei dar a învățat croitoria când era copilandru, la București unde avea el niște rude. A lucrat acolo până l-au luat militar. Cunosc foarte bine familia lui, sunt oameni cinstiți și buni gospodari. El a căzut prizonier în timpul războiului și când a fost liberat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lucrat acolo până l-au luat militar. Cunosc foarte bine familia lui, sunt oameni cinstiți și buni gospodari. El a căzut prizonier în timpul războiului și când a fost liberat, a venit la Pungești și și-a deschis un atelier de croitorie în casele unui evreu din târg, casă pe care chiar a cumpărat-o. A auzit despre Emilia că este croitoreasă și, cunoscându-mă pe mine, m-a trimis să-i spun că ar vrea să se întâlnească cu ea, să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fotografii cu fete dezgolite, citesc prin urmare: Pasiunile tale așteaptă atenție. Croiește-ți drumul tău și nu uita de lucrurile mici care-ți fac viața mai frumoasă! Și urmează: Mai ai de mers o stație și un pic până la Darlington croitoria de flori. Nu este indicată direcția pentru că este precizată adresa exactă, noi nu o dăm, i-am face reclamă chiar pe gratis. Iată un pic de imaginație într-un spațiu înnobilat și cu pasiune. Ce bine ar fi să întâlnim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
dascăli cu școlile lor, propuse spre desființare. În 1897 s-a deschis o școală particulară evreiască, care din 1904 este numită Institutul israelito-român „Cultură” sau Școală israelito-română și funcționa în 1948, ăn în care este deschisă festiv o școală de croitorie de fete, dotată cu un atelier. Dezvoltarea meseriilor este promovată prin școală profesională de croitorie înființată în 1 septembrie 1868 la inițiativa primarului Mihail Jomir. De la Gimnaziul Privat la Gimnaziul „Anastasie Panu” în urmă intervențiilor consilierilor comunali și a primarului
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
evreiască, care din 1904 este numită Institutul israelito-român „Cultură” sau Școală israelito-română și funcționa în 1948, ăn în care este deschisă festiv o școală de croitorie de fete, dotată cu un atelier. Dezvoltarea meseriilor este promovată prin școală profesională de croitorie înființată în 1 septembrie 1868 la inițiativa primarului Mihail Jomir. De la Gimnaziul Privat la Gimnaziul „Anastasie Panu” în urmă intervențiilor consilierilor comunali și a primarului Anastasie Triandafil (28 iunie 1889), a prefectului C. Teleman (2 iulie 1889, 2 august 1889
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
tehnica Origami; tehnici combinate aplicate pentru obținerea de produse utile Mase plastice tehnici combinate aplicate pentru obținerea de produse utile construcții din mase plastice. Fire și materiale textile cusături decorative (puncte de cusături la alegere, în funcție de tradiția zonei); *noțiuni de croitorie: așezarea și fixarea tiparului pe material; trasarea conturului după tipar (șablon); decuparea după contur (croirea după tipar); asamblarea materialelor textile croite prin însăilare. 4. Gospodărie Rețete simple salate de legume, fructe etc.; *pregătire pentru drumeție: aranjarea rucsacului, folosirea sacului de
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
obiect, cîrpă de șters colbul coridoarelor, preș. Disprețul celorlalți îmi inspiră disprețul de mine însumi. Dar și pofta de a demonstra contrariul!... * Diminețile scriu ce pot, ce-mi iese. Scriu ca să-mi amintesc, scriu ca să mă curăț. După amiezile fac „croitorie”, adică decupez pasajele asupra cărora merită să revin, arhivez ciornele ori le transcriu pe curat. *Virtutea e rezultatul educației, dar și al șansei. Sînt vremuri și medii în care, oricîte strădanii ar depunde cineva, nu se poate dezvolta. *După un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
trăgeam” de text ca să-l umplu. Exista și o cauză exterioară: planificarea sumarelor, care se făcea foarte rigid, rigiditate accentuată de secretarii de redacție. Pentru ei, orice era imutabil și tehnic imposibil. Practicau (și unii mai practică) un fel de croitorie aberantă, față de care, întrucît mă afecta direct, am fost mereu ostil. Acum, cînd trebuie să dau material doar pentru o coloană marginală subțire, de „revista revistelor”, mă simt mai degajat. Dacă totuși apar, crispările au alte explicații. *Am tresărit citind
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
atragă mână de lucru feminină, să sprijine creșterea natalității și, în unele locuri deficitare, să apeleze la forță de muncă din "Statele frățești" (Vietnam, Cuba, România). Femeile care munceau, aveau la locul de muncă gratuit ateliere de coafură, cosmetică și croitorie, intrare liberă la sălile de fitness și piscine, concedii suplimentare, bilete la spectacole etc. Alocațiile pentru copii erau apreciabile, iar condițiile create pentru creșterea acestora optime: creșe în întreprinderi și în cartiere, preparate culinare de tot felul special pregătite pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]