2,936 matches
-
1969), și o a doua fază antifascistă (Brescia și Bologna, 1974). Eu cunosc numele grupului de potentați care, cu ajutorul CIA (și, în al doilea rând, al coloneilor greci și al Mafiei), au creat mai întâi (cu un eșec lamentabil) o cruciadă anticomunistă prin care să contraatace 1968-ul și apoi, tot cu ajutorul și inspirați de CIA, și-au reconstruit o puritate antifascistă, ca să contracareze dezastrul de la referendum. Eu cunosc numele celor care, între o liturghie și alta, au dat dispoziții și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pe situația existentă în România și nu este interesat de susținerea vreunei atitudini religioase, de aceea vom face deliberat abstracție de orientarea religioasă a resurselor bibliografice. La sfârșitul primului secol al mileniului al doilea, în Apus a apărut ideea de cruciadă în acord cu dezideratul politic de a reuni toate popoarele, principiile și suveranii sub conducerea papei și de a elibera Locurile Sfinte de sub musulmani. Inițiatorul cruciadei a fost papa Inocențiu al III-lea (1198-1216), care a făcut apel ca toți
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
La sfârșitul primului secol al mileniului al doilea, în Apus a apărut ideea de cruciadă în acord cu dezideratul politic de a reuni toate popoarele, principiile și suveranii sub conducerea papei și de a elibera Locurile Sfinte de sub musulmani. Inițiatorul cruciadei a fost papa Inocențiu al III-lea (1198-1216), care a făcut apel ca toți creștinii să se alăture cruciadei pentru eliberarea Ierusalimului și recucerirea Țării Sfinte. În martie 1201, conducătorii militari ai cruciadei atacă musulmanii din Egipt, fără acodul papei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
politic de a reuni toate popoarele, principiile și suveranii sub conducerea papei și de a elibera Locurile Sfinte de sub musulmani. Inițiatorul cruciadei a fost papa Inocențiu al III-lea (1198-1216), care a făcut apel ca toți creștinii să se alăture cruciadei pentru eliberarea Ierusalimului și recucerirea Țării Sfinte. În martie 1201, conducătorii militari ai cruciadei atacă musulmanii din Egipt, fără acodul papei. La 17 iulie 1203, împăratul Alexios al III-lea al Constantinopolului este izgonit, iar Isac al II-lea Angelos
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a elibera Locurile Sfinte de sub musulmani. Inițiatorul cruciadei a fost papa Inocențiu al III-lea (1198-1216), care a făcut apel ca toți creștinii să se alăture cruciadei pentru eliberarea Ierusalimului și recucerirea Țării Sfinte. În martie 1201, conducătorii militari ai cruciadei atacă musulmanii din Egipt, fără acodul papei. La 17 iulie 1203, împăratul Alexios al III-lea al Constantinopolului este izgonit, iar Isac al II-lea Angelos este readus la putere, însă este îndepărtat după câteva luni din cauza imposibilității de a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
obstacolele - construcțiile în cronică fiind fundamental antitetice, toate niște „încercări”, numeroase, dar lovite cumva de monotonie - și avansează spre cucerirea unei glorii irevocabile. Campaniile militare (cele „transilvănene”, mai ales), cu preparative ce dau impresia că e vorba de pregătirea unei cruciade, se bucură de atenția cronicarului. La fel adversarii (inamicul etern al bunelor alcătuiri, diavolul, lipsește surprinzător), uneltitorii, conspiratorii (un oarecare Mihul, discreditat ca alogen, înșelător, diseminator de turburări, duplicitar), dușmanii istoriei - „marele împărat al turcilor”, nimeni altul decât Soliman Magnificul
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
frecventează cenaclul „Sburătorul”. Colaborează cu eseuri și cronici literare la „XY. Literatură și artă”, „Luceafărul literar”, „Păianjenul”, la „Păreri studențești”, la „Democratul Basarabiei” (Chișinău), „bobi”, „Răboj”, „Pegas”, „Viața literară”, „România literară”, „Brazda literară”, „Graiul tineretului” (Turnu Măgurele), „Adevărul”, „Timpul nostru”, „Cruciada românismului”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Sfarmă-Piatră”, „Munca” (1941) ș.a. Este redactor al revistelor „Litere” (1933-1935), „Sabarul” (Pitești, 1935-1937) și „Luceafărul” (Ismail, 1938). Semna și DIK-Găești, Ion Lăstun, Ion D. Ioan. Profesor de limba și
ILOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287528_a_288857]
-
a reușit să-l liniștească pe papă prin promisiunea supunerii față de Roma și a unei noi alianțe cu latinii. Totuși, când cuvintele sale nu au fost urmate de fapte, papa Grigore al IX-lea a proclamat cu surle și trâmbițe cruciada împotriva țarului schismatic, însărcinându-l pe Bela al IV-lea al Ungariei cu organizarea ei. Această cruciadă, punctul fierbinte al multor scrisori papale către Ungaria în anii 1238 și 1239, nu a avut totuși loc [subl. O.P.] și toate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu latinii. Totuși, când cuvintele sale nu au fost urmate de fapte, papa Grigore al IX-lea a proclamat cu surle și trâmbițe cruciada împotriva țarului schismatic, însărcinându-l pe Bela al IV-lea al Ungariei cu organizarea ei. Această cruciadă, punctul fierbinte al multor scrisori papale către Ungaria în anii 1238 și 1239, nu a avut totuși loc [subl. O.P.] și toate eforturile au rămas fără rezultat...“10. Dacă contextul general al problemei devine mai comprehensibil, rămâne de reținut
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
către Ungaria în anii 1238 și 1239, nu a avut totuși loc [subl. O.P.] și toate eforturile au rămas fără rezultat...“10. Dacă contextul general al problemei devine mai comprehensibil, rămâne de reținut că în versiunea lui Fr. Dvornik cruciada nu a avut loc. Desigur, istoricul are dreptate în sensul că nu au survenit confruntări armate memorabile. Dar, după cum o atestă Georgios Akropolites și Alberic des Troisfontaines, o armată cruciată venind dinspre Ungaria a traversat Bulgaria cândva către finalul deceniului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de Papalitate în timpul luptelor pentru investitură, al treilea grup de specialiști - de aspirațiile universaliste ale Staufenilor, al patrulea - de „modernizarea“ economică și structurală a Europei din secolele XII și XIII și, în sfârșit, ultima categorie atribuie un loc de seamă cruciadelor și universităților - momente care au făcut ca oamenii să se întâlnească, să se cunoască, să mediteze asupra valorilor comune și a diferențelor. Geneza națiunilor occidentale a fost situată în secolele XII și XIII, iar a celor est-central europene mai devreme
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și datoriile, pe care creștinii trebuiau să le ramburseze creditorilor, a procedat periodic la confiscări de averi și la expulzarea familiilor de evrei din țară. În Cehia creștinarea lor forțată și persecuțiile sângeroase s-au declanșat odată cu răspândirea spiritului de cruciadă și cu deplasarea cruciaților pe teritoriul țării în primăvara anului 1096. Nu este mai puțin adevărat că importanți clerici cehi ai vremii n-au încuviințat măsurile antievreiești. Cronicarul Cosma de Praga dezaproba atât creștinarea prin constrângere a evreilor, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
într-un tărâm devastat de luptele politice interne 10. Biserica ortodoxă a aprobat și a susținut „războiul sfânt“ declarat de I. Antonescu, justificând războiul împotriva bolșevismului ateu prin reactivarea imaginarului medieval în care domnul și Biserica creștină luptau alături în cruciada binecuvântată de Dumnezeu 11. Dacă în 1943 predicarea „războiului sfânt“ pierdea din consistență, ierarhia ortodoxă română fiind nevoită să accepte punctul de cotitură marcat de bătălia de la Stalingrad, ierarhia ortodoxă rusă și în fapt Biserica ortodoxă revenea în planul vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
este un loc comun în literatura beletristică, precum și în cugetarea politică și sociologică a secolului al XIX-lea. Burghezia este stigmatizată pentru păcatele ei, atât dinspre dreapta conservatoare, cât și dinspre stânga revoluționară. Iar romantismul a punctat decisiv în această cruciadă, aureolând revolta spiritelor sensibile împotriva societății prozaice și pragmatice până la cinism instaurată de burghezie. Burghezia produce inegalitate, în vreme ce susține discursul fariseic asupra egalității 9. • Ibidem, p. 72. • Ibidem, p. 73. • Ibidem, p. 76. • Fr. Furet, op. cit., p. 14. • Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cantitate necesară, Însă vecina putea avea aceleași simptoame cauzate de un exces de estrogen. Administrarea aceluiași tratament În ambele situații doar pentru că cercetările arată că un procent din femeile tratate Își revin cu un anume medicament este o adevărată nebunie. Cruciada lui Wilson prin care Își propunea să salveze femeile de la ceea ce el numea „tragedia” menopauzei a oferit o piață de desfacere imensă industriei farmaceutice. La urma urmei, dacă menopauza ar fi considerată o etapă normală și nu o boală, sute
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
în 1981, cartea sa de debut fusese reeditată, și câteva pagini memorialistice. Împreună cu alte texte inedite, între care un memorial - Slujba din hol - și diverse jurnale, ele au fost strânse în volumul Cărți și o altă carte (1999), urmat de Cruciada umbrelor (2001), reunind o mare parte din cronicile și articolele din „Universul literar”. Microromanul Interior, intitulat inițial Margini, Margini de oraș, Eu și orașul, Apropiatul etc., se înscrie printre primele tentative românești de renovare a genului, pe urmele unor modele
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
dar juxtapuse direct, ele nu-și dezvăluie semnificația. De un ermetism împins la extrem, cartea rămâne un experiment fără consecințe. Adevărata realizare a lui F. poate fi considerată activitatea de critic literar. Multe dintre articolele lui, adunate postum în volumul Cruciada umbrelor, conțin idei și atitudini promovate de o seamă de curente naționaliste, însă la o cercetare atentă faptul denotă doar un fel de conformism superficial. Criticul de la „Universul literar”, om cu o bogată cultură clasică și modernă, e interesat de
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
București, 1932; ed. îngr. și pref. Ștefan Borbély, Cluj-Napoca, 1981; Râsul morților de aur, București, 1940; Poezia lui Lucian Blaga și gândirea mitică, București, [1940]; Cărți și o altă carte, îngr. și pref. Aurel Sasu, București, 1999; Jurnal, Pitești, 2000; Cruciada umbrelor, îngr. și pref. Aurel Sasu, Pitești, 2001; Narațiuni, pref. Al. Husar, îngr. Carmina Popescu, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: C.B. [Camil Baltazar], Constantin Fântâneru, „România literară”, 1932, 35; Mircea Eliade, Un debut: Fântâneru, CU, 1932, 2710; Al. A. Philippide, Un
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
din ,,România agricolă” (1937), el va relua unele din trăsăturile care îl distingeau pe scriitorul american. După Răvaș către generația anului 2000, din 1930 (text pierdut), scriitorul, care se vedea ca ,,un imens strigăt din mulțime către omenesc”, lansează în ,,Cruciada românismului” (1935) o Scrisoare deschisă Omenirii, urmată de Pentru cea mai tânără generație, un pamflet îndreptat împotriva ,,culturalului” confiscat și sufocat de spiritul social și academic. Numele lui mai poate fi întâlnit în ,,Sfarmă-Piatră”, ,,Porunca vremii”, ,,Progresul”, ,,Munca literară și
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
legitim și criticabil în orice moment. Însă abordarea ideologică ce domină în acest moment în România are particularitatea și avantajul de a nu fi fost nevoită să rămână constantă în timp. În prezent, intelectualitatea, academică sau nu, este în plină „cruciadă” împotriva clientelismului politic și al simbiozei dintre politică și afaceri ca formă principală de manifestare a acestuia. Atitudinea de respingere a acestei relații a mers atât de departe, încât, foarte recent, „opinia publică” - prin intermediul unui jurnalist - a luat poziție împotriva
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
despre rolul tinerei generații, modernism, poezia viitorului, critica literară ca știință a literaturii și sistemul integralismului, contestă modernismul ca o pură imitație, recomandă o literatură a tinerilor respectând marea tradiție și își reafirmă tezele despre capodoperă. Eugen Ionescu comentează spectacolul Cruciada copiilor de Lucian Blaga, observând că „ideea tragică de o rară elevație poetică” a piesei - „unicul ei personagiu” - depășește resursele reprezentării scenice, pentru care potrivită ar fi fost tehnica teatrală antică. Alți colaboratori: Aurel Iancu, Al. Talex, D. Șandru. G.
LICARIRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287801_a_289130]
-
treizeci de articole împotriva lui Nichita Stănescu!) ale demolatorilor, ierarhia literară acreditată înainte de 1989 va rămâne în picioare. Iar dacă se va modifica, va fi doar în sensul recuperării scriitorilor interziși din diferite motive, nicidecum prin excluderea altora.” Reacționând la cruciada revizionistă a lui Gheorghe Grigurcu, Eugen Simion afirmă la un moment dat: „N-am ce-i spune și n-am ce să-i răspund. Domnul Grigurcu, încurajat zgomotos de o galerie literară dubioasă, formată din scriitori minori și resentimentari, atacă
LITERATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
1934 se stabilește la București. În februarie 1935, în ziarul „Le Monde” din Paris, Henri Barbusse plasează un articol injurios la adresa lui I., intitulat Le Haïdouk de la Sigurantza, căruia scriitorul român îi răspunde prin articolul Obiectivitatea presei independente comuniste, apărut în „Cruciada românismului”, cu puțin timp înainte de a se stinge din viață: „Una din caracteristicile comunismului este că, atunci când el nu sfârșește prin a dezgusta de moarte pe un intelectual cinstit, sfârșește prin a-l tâmpi de moarte. Cazul din urmă e
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
lui Adrian Zograffi, îngr. și pref. Alexandru Talex, București, 1983; Neranțula, îngr., tr. și pref. Alexandru Talex, București, 1984; Amintiri. Evocări. Confesiuni, tr. și pref. Alexandru Talex, București, 1985; Corespondență cu scriitori străini, îngr. și tr. Alexandru Talex, București, 1988; Cruciada mea sau a noastră, îngr. Ciprian Moga, pref. Jean Hormière, Cluj-Napoca, 1992; Pagini de corespondență, îngr. și pref. Zamfir Bălan, tr. Carmen Țurcan și Heinrich Stiehler, Galați, 1993; Publicistica de tinerețe, îngr. Ion Ursulescu, Galați, 1993; Kyra Kyralina - Chira Chiralina
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
în „Astra” (1971), iar primul volum, Vară de amiază, îi apare în 1978. Mai colaborează cu poezie, eseuri și publicistică la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „România literară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Astra”, „Literatorul” ș.a. E prezent la Radio România Cultural cu scenariile Întoarcerea din cruciadă, Libertatea de a trage cu pușca, Heraldica iubirii. În 2002 participă la realizarea volumului Portret de grup cu Laurențiu Ulici. Elogii, invocații și elegii, versurile lui S. din Vară de amiază și Amiaza lui Empedocle (1983) se înscriu frecvent într-
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]