2,036 matches
-
meu pentru Monica Lovinescu, vocea arhetipală de la „Europa Liberă”. Admirația mea pentru luptătorii anticomuniști din munți și pentru figura câtorva foști deținuți și foste deținute politice (Ion Ioanid, de pildă). Astfel de modele etice au primit cu timpul coloratura unor cruciați ai vremurilor noastre: cruciați pământești, nu urieșești, nici sfinți. Oameni din carne și oase (inclusiv cu defecte), nu idoli. Am descoperit apoi oameni cu care m-am simțit înrudită moral, fiindcă au încercat să construiască instituții și paradigme de recuperare
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
vocea arhetipală de la „Europa Liberă”. Admirația mea pentru luptătorii anticomuniști din munți și pentru figura câtorva foști deținuți și foste deținute politice (Ion Ioanid, de pildă). Astfel de modele etice au primit cu timpul coloratura unor cruciați ai vremurilor noastre: cruciați pământești, nu urieșești, nici sfinți. Oameni din carne și oase (inclusiv cu defecte), nu idoli. Am descoperit apoi oameni cu care m-am simțit înrudită moral, fiindcă au încercat să construiască instituții și paradigme de recuperare a memoriei românilor: am
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
în timp. Făcusem acest lucru, întrucât doream să le ofer imaginea limpede a unor războinici în carne și oase, nu a unor samurai simbolici. Era esențial faptul că în făptura partizanilor anticomuniști din munți se aflau amestecate nuanțe de samurai, cruciați și asceți. Aceste trei componente erau cruciale pentru coerența unui model etic. Mai exact pentru impetuozitatea și consistența unui asemenea model. Cum am spus, însă, poate că mă întorsesem prea mult în timp. Nu era necesar să ajung până în anii
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
895), cunoscut pentru disputele sale cu Roma, avea una foarte frumoasă; cu ajutorul ei a alcătuit chiar o antologie, Myrobiblion. Toate aceste biblioteci au fost dispersate și comerțul cu cartea ruinat în mai multe rînduri: în timpul disputei iconoclaștilor (730-843), în timpul jafului cruciaților asupra Constantinopolului (1204) și al stabilirii regatelor france în Imperiul Bizantin, dar și o dată cu ocuparea Constantinopolului de către turci (1453), eveniment care marchează sfîrșitul Imperiului și al cărții bizantine. 2. Cartea în Bizanț. Miniatura bizantină a exercitat o mare influență asupra
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
sub împărații macedoneni și egipteni (secolele VIII-XII); din această perioadă datează mauscrise somptuoase, cu miniaturi pe toată pagina și fonduri aurite, executate pentru împărați sau mari personalități (Predicile Sfîntului Grigore din Nazianz și Psaltirea greacă, numită de la Paris). Între jaful cruciaților asupra Constantinopolului (1204) și ocuparea orașului de către turci (1453), mozaicul și fresca strălucesc încă puternic, în timp ce miniatura, în plină decadență, nu mai produce decît opere secundare. Multe centre originale s-au dezvoltat la hotarele Imperiului Bizantin. Armenia poseda un alfabet
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
1100), Fabriano (1276) în Italia peninsulară, Troyes (1348) în Franța, Nürenberg (1390) în Germania. Anumiți autori cred că fabricarea hîrtiei a putut fi introdusă în Beaujolais și aproape de Ambert chiar din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, prin cruciații care fuseseră prizonieri în Orient. Alți doi factori de reînnoire au acționat asupra vieții intelectuale a secolului al XIII-lea: cruciadele și ordinele călugărilor cerșetori. Aspectul războinic al cruciadelor nu trebuie să ne facă să uităm contactele pe care acestea
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
în locul bastonului pastoral; dreptul de a semna cu cerneală roșie; dreptul de a purta, în timpul slujbei, mantie purpurie. În timpul războaielor sfinte, pentru apărarea Sfântului Mormânt, din nou așezarea geografică a Ciprului își dovedește valoarea strategică, care este apreciată de către toți cruciații, în dorința lor de a beneficia de proximitatea Ciprului de Siria, de locurile sfinte pentru a-și susține eforturile militare. Interesantă, este, cred, contribuția marelui istoric român, Nicolae Iorga, care, în lucrarea France de Cypre, publicată la Paris, în 1931
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
la începutul secolului al XVII-lea ajungea Episcop de Buzău și apoi Mitropolit al Ungrovlahiei." "Insula a fost secole de-a rândul un popas primitor pentru pelerinii care mergeau să viziteze locurile sfinte, a fost un punct de sprijin pentru cruciați, centru al ortodoxismului în toată perioada bizantină, iar în timpul dominației otomane recunoașterea Patriarhului Constantinopolului de către Mohamad al II-lea, ca lider spiritual, dar și politic, s-a reflectat pe deplin pe insulă, unde preoții ortodocși aveau și o recunoaștere politică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
creatorii de istorie Alexandru cel Mare, Cezar, Napoleon, atât de implicați, sub o formă sau alta, în cultură), atașantă îmi pare doar figura lui Eugeniu de Savoia, ca întruchipare fermecătoare a barocului. Fanatic nu poți fi decât lumește: iată de ce cruciații, atât de interesanți creatori de istorie, nu izbutesc să mă înflăcăreze (mai degrabă maltezii lui Schiller), oricât de aproape-l simt pe Frederic al II-lea de Hohenstaufen, în schimb călugării cistercieni trapiști (de care am auzit întâia oară dintr-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
unde figura și Codul lui Hammurabi). Cât despre Orientul din apropiere, Levantul deloc străin strămoșilor noștri imediați, gustul căruia mi l-a trezit Panait Istrati, vagabondul, l-am întrezărit sub semnul voluptăților secrete și moleșitoare, la care se dedaseră cavalerii cruciați, cei purceși din sânul ilustrelor familii apusene cu coroane în stemă și în inel, și printre care eu l-am inventat pe detracatul bântuit de puritate Balduin de Tyaormin. Eram priapic - suferință ce a durat toată adolescența mea, până la adânci
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mod egal întru crearea fenomenului românesc“. Considerând parlamentul pluripartinic un „cazan satanic“, Vasile Marin prevedea un stat nou, în care să nu aibă cuvânt (sublinierea mea) nici „dragomanii“ puterilor care ne „ocrotesc“ și ne „asistă“, nici „antreprenorii demagogiei electorale, vajnici cruciați ai naufragiului universal“ - stat în care cuvântul să fie acordat doar unei „caste“, elitei conducătoare, „minoritatea conștientă a celor puri și intransigenți“, adică legionarii al căror șef este inspirat de „grația divină“. „Intolerant ca toate marile dogme“ (Blaga va zice
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și politice, legate de împărțirea, la 395, în vremea împăratului Theodosius cel Mare, a imperiului în Imperiul Roman de Apus și de Răsărit. Formal, schisma dintre cele două Biserici se produce la 1054 și se adâncește după cucerirea Constantinopolului de către cruciați, la 1204. Cu toate acestea, nu se poate susține că Europa catolică și, mai târziu, protestantă s-ar opune Europei ortodoxe, așa cum vor să demonstreze Samuel Huntington și alți istorici preocupați numai de interese politice (Huntington, 1998, 459-462). În Europa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Flandra, cu punerea pe picioare de către italieni a unei largi rețele comerciale care se întindea după cum a spus Roberto Lopez, "din Groenlanda pînă la Pekin". În sfîrșit, expansiune politică, sub formă de cruciadă. Secolul se deschide cu luarea Constantinopolului de către cruciații celei de-a patra cruciade, în 1204: fenomen extraordinar care antrenează constituirea, pentru o perioadă de aproape șaizeci de ani, a unui Imperiu Latin de Răsărit; în timp ce alte cruciade permit atașarea la creștinătatea latină, într-un mod mult mai durabil
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sfîșie în ultimele zvîcniri ale luptei dintre Sacerdoțiu și Imperiu și în care regele Angliei este discreditat prin pierderea "imperiului angevin", regele Franței se comportă ca arbitru al creștinătății; pentru că personalitatea însăși a regelui, model al virtuților cavalerului, creștinului și cruciatului duse pînă la consecințele lor extreme, a marcat epoca sa. Din 1248 pînă în 1254, Ludovic al IX-lea conduce în Orient a șaptea cruciadă și cunoaște, în 1250, înfrîngerea și captivitatea în Egipt; el întreprinde totuși în 1270 o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care cuvântul politesse se încetățenește în limba franceză. În Evul Mediu bizantin politeia are același înțeles și e foarte verosimil ca atât termenul cât și manierele, pe care le reprezintă, să fi trecut de la Bizanț în Apus, mai ales după ce cruciații descoperiseră rafinata viață a imperiului răsăritean. E știut că în această vreme Bizanțul dă tonul manierelor în Occident. De la purtarea în societate, cuvântul civilizație se extinde apoi la întregul domeniu al activităților omenești, ce alcătuiesc obiectul istoriei. Aceasta mai ales
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aceeași mișcare populațională contemporană alături de minaretele și geamiile construite în orașele occidentale. Tentația orientului nu are aceeași argumentație și se evidențiază cu o asimetrie a motivației. Alexandru Macedon a încercat să cucerească orientul, urmare a dorinței de a stăpâni lumea, cruciații au avut motive religioase. Fluxurile de capital care se dirijează astăzi spre orient merg pe rigorile pieței libere, căutând debușee. Lumea este alta, motivele sunt altele, iar procesul de globalizare capătă o amploare nemaipomenită. Piața de capital este într-o
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
spune că ar fi pătimit Isus Christos, numeroase clădiri. Acestea au devenit loc de pelerinaj pentru creștinii din Europa, care le considerau locuri sfinte, țara sfîntă, mormîntul sfînt- pe care , în evul mediu, vor dori cu ardoare să-l ,,elibereze” cruciații. Unii poate fără să-și dea seama, foloseau niște concepte religioase pentru a-și masca lăcomia, dorința de a jefui niște proviincii bogate care aparțineau Imperiului Roman de Răsărit. Ușile erau de argint, draperiile din purpură, tapițeriile erau brodate cu
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
asemenea orbitor pentru cavalerii barbari, - cum îi socoteau bizantinii- veniți din Apusul Europei. Palate bogate se găseau în toate orașele mari prin care aveau să treacă ei. Luxul în care trăia clasa stăpînitoare din Orient sporea pofta de avere a cruciaților” .( Ilie Grămadă - ,,Cruciadele” - 1961-) în aceste condiții, se pare că în urma atacurilor lacome ale celor din apus care își mascau setea de jefuire asupra altora prin,,salvarea locurilor sfinte” - situația Imperiului Biozantin s-a înrăutățit mereu în anii următori
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
despre ,,cruciadele” care au durat cîteva secole. ,,Toți musulmanii prinși în oraș au fost uciși. Nobilii au pus mîna pe o pradă uriașă. N-au luat nici un prizonier. Pe evrei i-au închis în sinagogă și le-au dat foc. Cruciații se dovedeau în adevăr - buni creștini -. Purtarea cruciaților, atît de crudă și de barbară, - a umplut de mînie întreaga populație mahomedană a Orientului. “ Atunci, la început de mileniu, în urma barbariei și haosului creat de cruciade, s-a simțit nevoia ca
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
musulmanii prinși în oraș au fost uciși. Nobilii au pus mîna pe o pradă uriașă. N-au luat nici un prizonier. Pe evrei i-au închis în sinagogă și le-au dat foc. Cruciații se dovedeau în adevăr - buni creștini -. Purtarea cruciaților, atît de crudă și de barbară, - a umplut de mînie întreaga populație mahomedană a Orientului. “ Atunci, la început de mileniu, în urma barbariei și haosului creat de cruciade, s-a simțit nevoia ca cineva să facă puțină ordine. Ca și cale
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
condilul occipital. Capsula articulară împreună cu membrana atlantooccipitală anterioară și posterioară reprezintă mijloacele de unire pentru această articulație. C. 2. Articulația atlanto-axoidiană mediană este o articulație trohoidăîntre vertebra axis și arcul anterior al vertebrei atlas. Capsula articulară împreună cu membrana tectoria, liaamentul cruciat, liaamentul alare, liaamentul vârfului dintelui atlasului sunt posibilitățile de menținere în poziție a elementelor articulare. C.3. Articulația atlanto-axoidiană laterală este o diartroză planiformă între masele laterale ale atlasului și procesele articulare superioare ale axisului. Unirea suprafețelor osoase acoperite de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Cele 6 teme sunt: arhitectura, sculptura, pictura, Leonardo da Vinci, Michelangelo, Rafael. După realizarea colajului se poate folosi turul galeriei. Registrul simbolic: se folosește o imagine În jurul sau În interiorul căreia se amplasează anumite informații. Comunicarea sarcinii de lucru: În rândul cruciaților s-au Înscris membrii din diverse categorii sociale, care aveau diferite motivații. Asociați pentru fiecare, unul dintre cuvintele următoare: bogăție, putere, pământ, comerț, aventură, mântuire. Folosind informațiile date de schemă și de manual, realizați prezentarea reginei Elisabeta I notând În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Marcela Ţugulea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93527]
-
1989. Am notat peste 25 de titluri și ne-am bucurat că tema formează de pe acum și obiectul unui studiu sistematic și chiar o promițătoare teză de doctorat: Gulagul în conștiința românească, de Ruxandra Cesereanu. Autoarea propune și o tipologie: Cruciați, amorali și decăzuți. Riscul idealizării, al acceptării literaturizării inocente, involuntare sau programate, păcatul originar al acestor mărturii, neeliberate de complexul literar și fără nici o noțiune de autenticitate, singura care le salvează de fapt rămâne însă real. El ar trebui, pe cât
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
împărtășirii. Ediție gândită și alcătuită de Ion Vartic (Cluj, Apostrof, 1995), pp. 5-6. 16 Iordan Chimet, Pavel Chihaia, Rezistența culturii românești, Asociația Mihai Eminescu, in: Luceafărul românesc (Montreal), 6, 61-62, ianuarie-februarie 1996. 17 Ruxandra Cesereanu, Schiț ă pentru Gulagul românesc. Cruciați, amorali și decăzuți, in: România literară, XXIX, 1, 10-16 ianuarie 1996; recent și amintirile lui Alexandru Zub, Despre rezistența spirituală anticomunistă, in: Memoria, 15, 1995, pp. 8-11; de consultat întreaga colecție a revistei. 18 Virgil Ardeleanu, Adevăruri inutile?, in: România
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
social, cultural și religios, prăbușirea vechilor concepții dar totodată și o renaștere. La est: dispariția Imperiului bizantin De mai multe secole, Imperiul grecesc de la Constanti-nopol constituia un zid de apărare împotriva presiunii turcilor. În 1204, zdruncinat de jefuirea Constantinopolului de către cruciați, acest zid continuă să slăbească în urma fărîmițării Imperiului în principate autonome. Dacă sub domnia lui Mihail al VlII-lea Paleologul, Imperiul bizantin oferă toate aparențele unui stat în plină renaștere, în realitate el intră într-o epocă de decădere. Este
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]