2,383 matches
-
și Sfânt). Tabloul votiv indică fără dubii faptul că Petru și Zamfira au fost ctitorii bisericii din Teiuș. Pisania bisericii indică tot fără dubii, faptul că biserica a fost zidită și de către Mihail Raț (Rácz). Deci și el a fost ctitor, chiar foarte important, deși documentele istorice cunoscute până acum nu oferă indicii clare privind gradul de rudenie dintre acesta și Petru Racz. Faptul că atât Petru Rácz I. (apoi fiul său Adam I și urmașii acestuia) cât și Mihail Rácz
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
ar explica absența primului din tabloul votiv. În ceea ce privește cronologia bisericii, ținând cont de caracteristicile stilistice ale elementelor arhitecturale pe care biserica încă le mai păstrează, ancadramentul ușii cu pisania, rozasa cu trafor de piatră, tabloul votiv și datele istorice despre ctitori, se presupune că biserica a fost construită spre sfârșitul secolului al XVI-lea, înainte de anul 1599, când Petru Rácz I, ajuns căpitan în armata lui Mihai Viteazul, a încetat din viață la Șelimbăr (Sibiu) pe 28 Octombrie 1599. În arealul
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
bisericii posedă ca principale elemente de identificare, un ancadrament de piatră care marchează intrarea de pe latura vestică a navei, o fereastră circulară de trafor și tabloul votiv. În anul 2001 în urma unui sondaj arheologic de salvare, au fost descoperite mormintele ctitorilor. Lespedea de mormânt a lui Petru cu dimensiunile de 2,15×0,88×0,26 m, era întreagă, iar cea a Zamfirei cu dimensiunile 1,80×0,86×0,22 m, prezenta fisuri. Ulterior mormintele au fost astupate cu pământ
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
dușumeaua veche din dale de piatră s-a amenajat o alee între ușa laterală de evacuare și aleea principală de acces în cimitir. Mica și onorabila comunitate de credincioși români ai bisericii medievale din Teiuș prin Ștefan Racz (strănepot al ctitorilor Petru și Zamfira Racz) și prin episcopul Teofil (Toma) Seremi născut în Teiuș (care a început discuțiile de unire în anul 1693 și a condus primul Sinod al Unirii cu Biserica Romei), s-au situat în prima linie a marii
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
pericolul iminent ca prin degradarea naturală și lucrările neprofesioniste de renovare din interiorul bisericii, vechile izvoare istorice să fie iremediabil pierdute. Tabloul votiv, partea inferioară a pereților cu fresca navei și tavanul sunt grav afectate de igrasie și condens, mormintele ctitorilor sunt acoperite cu gresie artificială fără a fi marcate, iar lespezile funerare crăpate sunt dosite înafara bisericii fără nicio inscripție. Problema restaurării urgente a tabloului votiv, a frescei interioare, reașezarea pe locul inițial a lespezilor de mormânt ale ctitorilor, resfințirea
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
mormintele ctitorilor sunt acoperite cu gresie artificială fără a fi marcate, iar lespezile funerare crăpate sunt dosite înafara bisericii fără nicio inscripție. Problema restaurării urgente a tabloului votiv, a frescei interioare, reașezarea pe locul inițial a lespezilor de mormânt ale ctitorilor, resfințirea mormintelor acestora, marcarea acestora, precum și introducerea în circuitul turistic constituie un mod corect de revenire la normalitate. Dacă partea de conservare a arhitecturii bisericii a fost oarecum rezolvată prin intervenția din anul 2001, conservarea celorlalte elemente care compun monumentul
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
stabilească procedurile optime de determinare, conservare și punere în valoare a componentelor artistice originale, respectiv tabloul votiv și fresca cu inscripții în limba slavonă. O altă componentă importantă o constituie conservarea elementelor originale din piatră, respectiv lespezile de mormânt ale ctitorilor, traforul, ancadramentul ușii bisericii cu pisania lui Mihail Rácz și blazonul familiei Rácz de Galgó. Fără o lucrare de restaurare profesionistă există riscul pierderii pentru totdeauna a acestui excepțional monument istoric de valoare națională și chiar internațională. În decursul celor
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
Garabet (1822-1895), Walerian (1837-1899) și Aurelie - născută Manea (1855 - 1 octombrie 1900). Numele lor sunt înscrise pe o placă de marmură neagră, fixată cu rozete metalice în peretele interior al capelei. Mormântul lui Warteres Garabeth von Prunkul (1848-1901), unul dintre ctitori, care a decedat înainte de finalizarea construcției, nu se află în capela familială, ci în cimitir, printre alte morminte. Spre deosebire de celelalte biserici armenești din Suceava care se caracterizează prin lipsa oricărei caracteristici arhitectonice și ornamentalistice pur armenești și care se confundă
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
că scheletul este de bărbat, probabil al unui cavaler denumit Sir William de Moton despre care se știa că a fost înmormântat acolo, dar o analiză ulterioară a arătat ca este al unei femei—poate dintr-o familie nobilă de ctitori. Nu era neapărat localnică, întrucât sicriele de plumb se foloseau pentru transportul osemintelor la distanțe mari. Planul Universității din Leicester de a-l înmormânta pe Richard în este în acord cu normele legale britanice prin care trupurile găsite în morminte
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
din 1640 a lui Matei Basarab este real și că biserica de zid este construită de acesta. Dar însemnările lui Paul de Alep, care a vizitat mănăstirea la 20 de ani după inaugurare, spun cu totul alceva. El afirmă că ctitor al asezământului este un boier contemporan cu Matei Basarab și văr cu acesta, Preda Brâncoveanu, fost mare spătar, mare culcer, mare vornic, viitor ban. Adevărul ar putea fi undeva la mijloc. Faptul că cei doi sunt rude apropiate, ar fi
Mănăstirea Dintr-un Lemn () [Corola-website/Science/302586_a_303915]
-
văr cu acesta, Preda Brâncoveanu, fost mare spătar, mare culcer, mare vornic, viitor ban. Adevărul ar putea fi undeva la mijloc. Faptul că cei doi sunt rude apropiate, ar fi putut contribui împreună la construcția bisericii, lucru cofirmat de tabloul ctitorilor din pronausul bisericii din zid. Chiar și linia construcției este tipică epocii în care a trăit Matei Basarab. După o restaurare importantă făcută de către Ministerul Aerului și Marinei, restaurare făcută între anii 1938 - 1940, sfântul locaș devine simbolic loc de
Mănăstirea Dintr-un Lemn () [Corola-website/Science/302586_a_303915]
-
Suceava ("Sf. Ioan cel Nou") și Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul "Bisericile pictate din nordul Moldovei". Biserica veche din Arbore se află de-a lungul drumului național DN2K, care leagă orașele Milișăuți și Solca din județul Suceava. Ctitorul bisericii este boierul Luca Arbore, fiul bătrânului Arbore, pârcălabul de Neamț. El a îndeplinit o lungă perioadă (din 1486) rangul de portar al Sucevei, fiind unul dintre marii boieri ai lui Ștefan cel Mare (1457-1504), sfetnicul de seamă al lui
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
de soția sa, Iuliana, și de doi copii, pare a fi pictat după construirea bisericii. Se remarcă vestimentația somptuoasă a cneaghinei Iuliana, având pe mânecile tunicii motive populare asemănătoare celor de pe cămășile populare de astăzi. În tabloul votiv din naos ctitorul apare alături de soție și de cinci copii, acest lucru dovedind că a fost zugrăvit în ultima parte a vieții sale. Pictura exterioară a bisericii este de o rară valoare artistică. O parte a frescelor s-au deteriorat ca urmare a
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
Ioan T. Marcea, Director al Spitalului de Psihiatrie din Zülpich (Germania). Biserica "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul" din Arbore a fost destinată de la început a servi ca necropolă a familiei Arbore. În pronaosul bisericii se află mai multe morminte. Mormântul ctitorului se află în dreapta ușii de intrare, sub un baldachin de piatră sculptată, realizat în stil gotic. Acest baldachin a fost realizat după modelul baldachinului din Catedrala Wawel din Cracovia, unde se află mormântul regelui Cazimir al IV-lea al Poloniei
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
Arbore. Între scuturi este o inscripție în limba slavonă cu următorul text: ""Acest chivot și l-a făcut pan Luca Arbure, pârcălab de Suceava, fiul lui Arbure cel bătrân, pârcălab de Neamț, în anul 7011 (1503) aprilie 29"". Lângă mormântul ctitorului, la nivelul pardoselii, se află mormântul soției sale, Iuliana. Inscripția de pe piatra funerară este ștearsă, la începutul secolului al XX-lea putându-se descifra doar: ""... roaba lui Dumnezeu, Iuliana, care s-a și strămutat la locașurile de veci"". O altă
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
șterse. Hatmanul Luca Arbore și-a înzestrat biserica cu obiectele de cult necesare, dar și cu cărți religioase. O icoană pe lemn cu "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul", retușată în secolul al XIX-lea, pare a fi o donație a ctitorului. Pe lângă aceasta s-a mai păstrat un manuscris al ""Faptelor Apostolilor"" cu o însemnare în limba slavonă: "Cu bunăvoia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, s-a făcut acest Praxiu apostolesc în zilele binecredinciosului și de Hristos
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
Ardeal, existent la acest muzeu. Este realizat în anul 1875, din lemn, pictat de cunoscutul zugrav Radu Munteanu. Este semnat și datat. Rețin atenția chipurile heruvimilor, soarele și luna, precum și inscripția. Este dăltuit în lemn și conține câteva din numele ctitorilor. Cele două ușițe, cu balamale din piele, reprezintă pe partea exterioară pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, iar pe partea interioară pe Sfinții Arhangheli, unul având balanța, iar altul, ținând în brațe un suflet de ctitor, îi arată aceluia cerul
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
conține câteva din numele ctitorilor. Cele două ușițe, cu balamale din piele, reprezintă pe partea exterioară pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, iar pe partea interioară pe Sfinții Arhangheli, unul având balanța, iar altul, ținând în brațe un suflet de ctitor, îi arată aceluia cerul. Un obiect de cult deosebit este serafimul troiță pentru lumânări, cu sfeșnice dispuse jos și în părțile laterale, care este coborât cu ajutorul unei frânghii din cupola naosului deasupra ușilor împărătești. Naosul este despărțit de altar prin
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
acela de stocare a proviziilor și de a furniza o cale de evacuare a cetățenilor în caz de pericol. În anul 1571 a fost construită mănăstirea Banului, ctitorie a lui Andronic Cantacuzino. Mănăstirea este denumită a "Banului", după numele dregătoriei ctitorului, din 1618. În 1722, biserica a fost rezidită de Andreiana, soția lui Șerban Cantacuzino. În 1884, la pictarea Bisericii a participat și Gheorghe Tattarescu. Din 1575 datează cea mai veche atestare a Bazarului—al doilea din Țara Românească—piață permanentă
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
boierii Craiovești - Banoveți (Barbu, Radu, Pârvu, Danciu). El a făcut această afirmație deoarece mănăstirea a fost sub îngrijirea urmașilor Craioveștilor: Radu Șerban, Constantin Brâncoveanu și chiar Ștefan Cantacuzino. Din alte documente rezultă că înainte de doamna Bălașa, se găsesc menționați drept ctitori ai locașului boierii Bengești și Maria din Obede (Obedeanu), aceștia au fost îngropați la mănăstire. Actuala mănăstire a fost construită între anii 1654 - 1658 din porunca doamnei Bălașa, care era soția domnitorului Constantin Șerban Basarab. A fost terminată în 1701
Mănăstirea Jitianu () [Corola-website/Science/312450_a_313779]
-
și cercevelele ferestrelor nu au geamuri, astfel că icoanele dinăuntru și iconostasul sunt supuse variațiilor termice și de umiditate ambientale. Nu se slujește în biserica de lemn, ci în cea nouă. Este situată în Văleni pe strada Magnoliei, având drept ctitori mai întâi de Petru Rareș și apoi de Alexandru Lăpușneanu în 1574. Construcția este executată din bârne și scânduri groase de brad și de ștejar pe temelie de piatră, fiind de tipul bisericilor cu plan simplu în formă de navă
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
Pisania inițială a Bisericii "Sf. Dumitru" din Hârlău nu s-a păstrat, dar pisania nouă pusă în anul 1779 transmite informația că la acel moment se putea citi din pisania veche doar cifra miilor, 7. În anul 1779, numele vechiului ctitor se pierduse în negura vremurilor, el nemaifiind reținut nici măcar de tradiția locală. Cronicarul Grigore Ureche (c. 1590-1647) scrie astfel în "„Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
căreia prima biserică din acest loc datează din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Între anii 1853-1858, în apropiere de locul unde se afla bisericuța de lemn, a fost construită o biserică de zid cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”. Ctitorul bisericii este, după N.A. Bogdan, boierul poet Costache Conachi (1777-1849), care-și avea casele în apropierea acestei biserici. Totuși, într-o însemnare pe catapeteasmă, aflată în altar, se spune că biserica actuală a fost construită cu stăruința preotului Constantin Pavelescu
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
trece pe sub lanțul atârnat de ușă. Gestul de aplecare pe sub lanț, pentru a intra în medresă, era un gest simbolic reprezentând respectul societății crimeene față de o instituție de învățământ și față de actul educațional în sine.Meñli I Giray a fost ctitorul unei mari moschei după modelul Hagia Sofia, moschee căzută în ruină la mijlocul secolului al XIX-lea. Hanii au construit și un palat vast,Hansarayi adică Palatul Hanilor în Bahcesaray, care s-a păstrat până astăzi. Sahib I Giray a fost
Tătarii crimeeni () [Corola-website/Science/302957_a_304286]
-
suburbană a orașului Târgu Cărbunești din județul Gorj. Aceasta este una dintre cele mai valoroase biserici de lemn din Oltenia. Se distinge mai întâi prin șerpii uriași încolăciți în jurul intrărilor, apoi prin picturi exterioare și interioare, prin pisanii cu numele ctitorilor, inscripții, și prin multe sculpturi decorative. Poartă hramul „Nașterea Maicii Domnului” și datează din anul 1746-1747. Biserica are valoare de patrimoniu cultural și istoric fiind înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Istoria de peste două veacuri și jumătate
Biserica de lemn din Floreșteni () [Corola-website/Science/317661_a_318990]