1,005 matches
-
statului în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Scurta domnie a lui Ștefan Cantacuzino, curmată în anul 1716 de otomani, a fost ultima domnie pământeană înaintea instaurării domniilor fanariote în principatele române. De-a lungul istoriei multiseculare a familiei, membrii ei au ctitorit zeci de lăcașuri de cult, printre ele Mănăstirea Sinaia, Mănăstirea Colțea și Mănăstirea Cotroceni. Primul posibil membru al familiei este atestat istoric în opera "Alexiada" a Anei Comnena în contextul unei vizite cu scop militar în defileurile Munților Balcani în
Familia Cantacuzino () [Corola-website/Science/299617_a_300946]
-
lui Alexandru Aldea. Neagoe a avut patru fii și o fiică: Toți acești boieri au avut mare influență pe langă domnii țării de la sfârșitul sec. XV - începutul sec. XVI, intrând însă în conflict cu Mihnea cel Rău. Tot ei au ctitorit mănăstirea Bistrița. Dintre urmașii acestora, se remarcă Neagoe Basarab, fiul lui Pârvu (după unele teorii, fiu al lui Basarab Țepeluș), Preda mare ban, alt fiu al lui Pârvu, ca și marele ban Hamza, fiul lui Hamza din Obislav cu fiica
Familia dinastică a Craioveștilor () [Corola-website/Science/299713_a_301042]
-
astăzi dar moare în bătălia pierdută de la Tomnatic. Sub acoperirea unui război între pretendenții unui ducat (Chanadinus era un fost general de-al lui Ahtum) regele Ștefan a ocupat Banatul. Mai tarziu, Chanadinus, după ce l-a înfrânt pe Ahtum, a ctitorit o biserică de riț grecesc închinata Sfanțului Gheorghe la Oroslanos (astăzi Maidan în Șerbia) și a așezat aici noi călugări. Mai tarziu, numele Morisena va fi înlocuit cu Cenad. În anul 1054, cănd biserică s-a despărțit între ortodocși și
Ahtum () [Corola-website/Science/299770_a_301099]
-
Dragomirna", apărut în volumul V din “Studii și comunicări de ocrotire a naturii”, autor regretatul dr.ing. Petru Brega. Fauna este tipică pentru zona împădurită colinară. Suprafața rezervației este de cca. 134,80 ha. În satul Dragomirna, se află Mănăstirea Dragomirna, ctitorită de Anastasie Crimca în 1609. Este cea mai înaltă mănăstire din Bucovina, cu o înălțime maximă de 42 de metri. De asemenea, la o distanță de circa 3 kilometri prin pădure, se află Schitul Sfinții Apostoli Petru și Pavel din
Comuna Mitocu Dragomirnei, Suceava () [Corola-website/Science/299780_a_301109]
-
la Constantinopol și s-au căsătorit în 1558, la Peră. era de origine italiană și provenea dintr-o familie catolică. Atunci cand soțul său a fost înscăunat Domn, a fost nevoită, că Doamna a Țarii Românești, să treacă la ortodoxism. A ctitorit Mănăstirea Slătioarele din Ocnele Mari. În 1573 a înființat, împreună cu domnitorul, prima tiparnița din București, la Mănăstirea Plumbuita. Când fiul ei, Mihnea al II-lea, inca minor, a fost înscăunat Domn în Țară Românească de către sultanul Murat al III-lea
Ecaterina Salvaresso () [Corola-website/Science/299777_a_301106]
-
murit la Londra, iar conform dorinței sale, trupul neînsuflețit a fost dus la Turda, spre a fi înmormântat în orașul natal. Ion Rațiu a fost îngropat în cimitirul central din Turda, preotul ortodox al bisericii "Adormirea Maicii Domnului" (Biserica Rățeștilor, ctitorită de familia Rațiu) nedând permisiunea înhumării sale lângă strămoși, în curtea bisericii, din cauza diferendelor dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma, Ion Rațiu fiind credincios unit. Slujba de prohodire nu a putut fi însă oficiată în biserica
Ion Rațiu () [Corola-website/Science/299073_a_300402]
-
de familia Rațiu) nedând permisiunea înhumării sale lângă strămoși, în curtea bisericii, din cauza diferendelor dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma, Ion Rațiu fiind credincios unit. Slujba de prohodire nu a putut fi însă oficiată în biserica ctitorită de familia sa, Biserica Rățeștilor din Turda, din cauza împotrivirii preotului parohiei ortodoxe care ocupă lăcașul din 1948, care a împiedicat accesul clericilor greco-catolici în biserică pentru săvârșirea slujbei de înmormântare conform dorinței defunctului. Astfel slujba prohodului a avut loc în
Ion Rațiu () [Corola-website/Science/299073_a_300402]
-
funcție deținută și a intrat în viața monastică. Afinitatea pentru traiul monahal s-ar putea datora familiei sale, mama sa trăind ca o sfântă, iar surorile tatălui său erau călugărițe. Astfel Grigore și-a împărțit întreaga avere săracilor și a ctitorit șapte mănăstiri, dintre care șase în Sicilia. Și-a transformat casa părintească de pe "Colina Caelius" în mănăstire închinată Sf. Apostol Andrei, în care a adăpostit călugării benedictini, alungați din mănăstirea Monte Cassino de longobarzii care încercau să cucerească peninsula italică
Papa Grigore I cel Mare () [Corola-website/Science/299061_a_300390]
-
al II-lea a extins teritorial Moldova mult spre sud. Lui i se atribuie construirea Cetății Sucevei, unde va stabili scaunul domnesc al Moldovei. Cetatea și Mănăstirea Neamțului, biserica Mitropoliei din Suceava și a sprijinit construirea mănăstirii dominicanilor de la Siret, ctitorită de mama sa. Petru al II-lea a avut doi fii, Roman Petrilovici și Ivașcu.
Petru al II-lea () [Corola-website/Science/299096_a_300425]
-
la Constantinopol și se turcește, luând numele de Mehmet, și devine pașă de Silistra în 1551. Fiind exilat la Bursa, moare, probabil otrăvit, la Alep, Siria, în 1562. Chipul lui a fost zugrăvit în tabloul votiv al bisericii Mănăstirii Probota, ctitorită în 1530 de tatăl său. După trecerea sa la islam, fața lui Iliaș din tabloul votiv de la Probota a fost înnegrită.
Iliaș Rareș () [Corola-website/Science/299152_a_300481]
-
momentul asedierii Budei, în 1542. A doua domnie a lui Petru Rareș a fost mai liniștită decât prima, fără evenimente militare semnificative, voievodul fiind nevoit să respecte puterea otomană, aflată în acea perioadă la apogeul său. În acest timp a ctitorit mănăstirile Probota (unde se află și în prezent mormântul său) și Rașca, a refăcut mănăstirile Moldovița și Bistrița și a făcut importante donații mănăstirilor de la Muntele Athos. Voievodul, cu totul schimbat după încercările prin care trecuse în perioada 1538-1540, și
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
în 1919 profesor de științe naturale la liceul românesc ("Liceul de Băieți") din Blaj, iar după aceea profesor de botanică la Universitatea din Cluj (1919-1947). La Cluj a desfășurat, timp de aproape trei decenii, o activitate prodigioasă, întemeind publicații științifice, ctitorind (în 1923) și conducând Institutul Botanic, a fondat în anul 1920 Grădina Botanică din Cluj (care îi poartă numele începând din anul 1991) și Muzeul Botanic. Tot la inițiativa sa a fost înființat Parcul Național Retezat, primul parc național românesc
Alexandru Borza () [Corola-website/Science/299818_a_301147]
-
domnești. Potrivit tradiției, singurele biserici atribuite cu siguranță lui Basarab sunt cea domnească din Curtea de Argeș și cea de pe locul bătăliei „de la Posada”. Pe lângă acestea, istoricii consideră că și biserica mănăstirii Negru Vodă și cea veche din Râmnicu Vâlcea au fost ctitorite tot de el, deoarece este pomenit, împreună cu doamna Margareta, în fruntea vechilor lor pomelnice. Biserica Domnească a fost începută sub Basarab, însă a fost terminată abia sub Radu I. Dovada acestui lucru este faptul că în 1352, la moartea lui
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
se ridică peste un tunel de intrare format din două încăperi boltite. Pe bolta interioară se păstrează anul construcției 1502. Ușa din lemn de stejar este întărită cu benzi din fier forjat. Biserica de rit greco-catolic, având hramul “Sf. Nicolae”, ctitorită în anul 1828
Agârbiciu, Sibiu () [Corola-website/Science/299826_a_301155]
-
preț in pereții casei unuia dintre fii săi, unde steagul a stat peste o sută de ani. S-a stins din cauze naturale, la 55 de ani, departe de tumultul haiduciei. În biserica Adormirea Maicii Domnului aflată în orașul Caracal, ctitorită de familia Jianu, se află înmormântat vestitul haiduc. Haiduc sau boier mărunt, Iancu Jianu rămâne o figură legendară și romantică într-o perioadă foarte tulbure din Țara Românească. Notă S-au păstrat câteva fragmente din înscrisurile lui Iancu Jianu în
Iancu Jianu () [Corola-website/Science/299952_a_301281]
-
Unul din punctele sale slabe a fost fiscalitatea excesivă. Miron Costin spune că acest lucru era determinat de fastul și luxul prea mare afișat la curte. Radu Mîhnea a fost înmormântat la Mănăstirea Radu Vodă din București, pe care a ctitorit-o în 1615.
Radu Mihnea () [Corola-website/Science/299295_a_300624]
-
lui Ștefan Petriceicu, iar polonezii și cazacii invadează țara. Duca este prins la întoarcere la 25 decembrie 1683 și dus în Polonia unde moare în închisoare în 1685. A fost căsătorit cu Anastasia, fiica Dafinei, soția lui Eustatie Dabija. A ctitorit biserica Cetățuia, în a cărei plan se regăsește structura și elevația monumentului Trei Ierarhi din Iași.
Gheorghe Duca () [Corola-website/Science/299433_a_300762]
-
îndreptat pașii spre Schitul Zosim de pe valea pârâului Secu, unde a învățat carte, și-a dezvoltat talentul de vorbitor și scriitor și a deprins limbile slavonă, latină și greacă. Pe locul schitului, vornicul Nestor Ureche și soția sa Mitrofana au ctitorit, în 1602, Mănăstirea Secu în care a început să funcționeze și o școală. Tânărul Vasile Moțoc a intrat în obștea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de "Varlaam". Fiind bun povățuitor, ajunge pe treptele ecleziastice cele mai înalte
Varlaam Moțoc () [Corola-website/Science/298829_a_300158]
-
de „VIA ROMIPEDVM A LVGDVNO AD PODIVM” (Calea pelerinilor de la Lyon la Puy) care ar fi trecut prin actuala zonă urbană. Câteva obiecte romane au fost decoperite cu ocazia unor săpături realizate în 1883 și 1895. "Parohia Saint-Étienne-de-Furan" a fost ctitorită de "Seniorul Saint-Priest-en-Jarez". Castelul acestuia este menționat prima oară în 1167. În 1410, comuna Saint-Étienne cumpără un teren pe malul drept al râului Furan, unde în zilele noastre este amplasată "Piața Poporului (Place du people)". Între 1445 și 1441, orașul
Saint-Étienne () [Corola-website/Science/297746_a_299075]
-
este o mănăstire ortodoxă de călugări situată în municipiul Rădăuți (județul Suceava), pe strada Bogdan Vodă nr. 4-6. Biserica mănăstirii a fost ctitorită de către voievodul Bogdan I (1359-1365), întemeietorul statului feudal moldovean, și a avut rolul de necropolă domnească. Ansamblul Mănăstirii Bogdana a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-A-05603 și fiind alcătuit
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-A-05603 și fiind alcătuit din următoarele 3 obiective: Biserica "Sf. Nicolae" (Bogdana) este considerată a fi cea mai veche construcție bisericească de zid din Moldova , fiind ctitorită de voievodul Bogdan I, întemeietorul statului feudal moldovean. datează din perioada de constituire a statului feudal moldovean. Inițial, locul unde a fost construită biserica era în mijlocul unor codri seculari. Biserica "Sf. Nicolae" a fost zidită de voievodul Bogdan I (1359-1365
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
23 aprilie 1872, București - d. 1 aprilie 1952, București) a fost un istoric de artă român, membru corespondent (1938) al Academiei Române. Provine dintr-o veche familie de mici boieri, mai precis este un descendent al vornicului Constantin Samurcaș, care a ctitorit Mănăstirea Samurcășești, prin mama sa Elena, care s-a căsătorit cu Toma Tzigara, de origine albaneză. Urmează studiile liceale la București. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichități, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii
Alexandru Tzigara-Samurcaș () [Corola-website/Science/307100_a_308429]
-
de adopție, Iași. S-a îndatorat atât de mult, încât a pierdut toată averea. El a donat în anul 1868 proprietatea sa din dealul Tătărași pentru înființarea primului cimitir municipal din Iași - „Eternitatea”, deschis pe 1 septembrie 1876. El a ctitorit și Biserica „Sf.Gheorghe” din Cimitirul „Eternitatea”, sfințită în anul 1875. Scarlat Pastia a îndeplinit funcția de primar al Iașului în perioada 11 ianuarie 1877 - 3 ianuarie 1879. În această perioadă, el a renunțat la salariul care i se cuvenea
Scarlat Pastia () [Corola-website/Science/307345_a_308674]
-
anii 1990-1991 și viitor episcop). Printre odoarele bisericii sunt de menționat o părticică din moaștele Sfântului Nicolae, o părticică din moaștele Sfântului Serafim de Sarov și o părticică din lemnul Sfintei Cruci, donată de Biserica Ortodoxă Greacă. Biserica a fost ctitorită în anul 1542 de către Petru Rareș și extinsă în perioada 1611-1617 de către vornicul Costea Băcioc. Este de remarcat decorația picturală a bisericii, datorită fidelității cu care pictorul din 1827 a reușit să reînnoiască pe alocuri modelele originare. S-au păstrat
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
de chilii pentru maici, o bucătărie și o trapeză, în ziua de 15 august 2008. În prezent mănăstirea are un efectiv de 59 de vițuitoare și 2 ieromonahi slujitori. Biserica din piatră a mănăstirii a fost construită între 1901-1916, fiind ctitorită de episcopul Partenie Clinceni. În 1909, lucrările au fost reluate din inițiativa P.S. Nifon Niculescu. Au fost ridicate zidurile și acoperișul, inclusiv biserica de la subsol, în baza planului întocmit de arhitectul Toma Dobrescu din București. Destinația inițială a bisericii de la
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]