1,003 matches
-
Wardein" (excepție notorie fiind Varașdinul: Warasdin/Waraschdin, astăzi în Croația). În diplomele regale și alte documente medievale de cancelarie, numele localității era latinizat sub formele ´Waradinum, Uaradinum, Varadinum și atestat din sec. XI când regele Ladislau I al Ungariei a ctitorit în localitate o mănăstire (regele, supranumit Sf. Ladislau, a fost înmormântat la Oradea). I-a crescut notorietatea după ce Rogerius, canonicul catolic, de origine italiană, al Oradiei, a scris "Carmen miserabile", o cronică a invaziei mongole din 1241 în Bihor. Se
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
și Valea Târsei. Patrimoniul cultural este alcătuit din Casa de Cultura Ion Manolescu, unde se află Bibiloteca orășenească și expoziția cu lucrâri de artă din colecția Nicolae Barascu, Fundatia culturala Ion Manolescu, Conacul Toma Cantacuzino situat în parcul orașului, clădire ctitorită de spătarul Toma Cantacuzino în secolul XVII cu ajutorul unor meșteri locali, 5 biserici din care 3 sunt monumente arhitecturale (Biserica Sf. Nicolae, Biserica Sf. Gheorghe și Biserica Schimbarea la față construită în anul 1892), Crucea Eroilor (de 11 m înălțime
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
la Constantinopol și se turcește, luând numele de Mehmet, și devine pașă de Silistra în 1551. Fiind exilat la Bursa, moare, probabil otrăvit, la Alep, Siria, în 1562. Chipul lui a fost zugrăvit în tabloul votiv al bisericii Mănăstirii Probota, ctitorită în 1530 de tatăl său. După trecerea sa la islam, fața lui Iliaș din tabloul votiv de la Probota a fost înnegrită.
Iliaș Rareș () [Corola-website/Science/299152_a_300481]
-
înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1490. Din satul Jadova este originară familia Goian, ai cărei reprezentanți se întâlnesc adesea ocupând dregătorii importante în Moldova. În anul 1742 a fost ctitorit aici un schit de călugări de către Andronachi Vlad, Ștefan Taboră, George Gherasim și egumenul Gheorghe. Cu ocazia recensământului realizat de generalul Spleny în 1776, pe teritoriul anexat atunci la Austria, s-a consemnat că Schitul Jadova deținea 10 fălci de
Jadova, Storojineț () [Corola-website/Science/315532_a_316861]
-
, comuna Cuca, județul Argeș, poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Prin trăsăturile ei caracteristice se înscrie în seria de biserici de lemn ctitorite pe domeniul Mănăstirii Cotmenei, la începutul secolului 19, precum bisericile de lemn din Valea Cucii, Cârcești, Drăguțești și Morărești-Piscu Calului. Se distinge prin structura de bună calitate, bine păstrată, portal, funie mediană și elemente decorative de interes la pridvor, perete
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
este o moschee din orașul Istanbul, Turcia. Ea este situată lângă Bosfor, în apropiere de renumitul Palat Dolmabahçe. reprezintă unul dintre principalele edificii construite sub domnia sultanului Abdul-Medjid (1839-1861). Ctitorită de către sultana Bezmi Alem, mama sultanului, aceasta este o combinație între arhitectura otomană târzie și stilul european baroc. Moschea este operă a arhitecților Garabet Balyan și Nigoğos Balyan, renumiți și pentru alte edificii precum Palatul Dolmabahçe sau Moscheea Ortaköy. Structura
Moscheea Dolmabahçe () [Corola-website/Science/334386_a_335715]
-
o altă hală mai mică cunoscută sub numele de Hala de pește. Pe locul în care se află actuala Hală centrală din Iași de pe strada Anastasie Panu exista la începutul secolului al XIX-lea Mănăstirea Sfânta Vineri, cu o biserică ctitorită prin 1594 de marele vornic al Țării de Jos, Nistor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche. Cutremurul din 1803 produce daune importante clădirilor mănăstirii, aceasta fiind abandonată și cimitirul alăturat lăsat în paragină. Câțiva ani mai târziu, pe la 1820, vistiernicul Petrache
Hala de zid și fier () [Corola-website/Science/330401_a_331730]
-
statului în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Scurta domnie a lui Ștefan Cantacuzino, curmată în anul 1716 de otomani, a fost ultima domnie pământeană înaintea instaurării domniilor fanariote în principatele române. De-a lungul istoriei multiseculare a familiei, membrii ei au ctitorit zeci de lăcașuri de cult, printre ele Mănăstirea Sinaia, Mănăstirea Colțea și Mănăstirea Cotroceni. Primul posibil membru al familiei este atestat istoric în opera "Alexiada" a Anei Comnena în contextul unei vizite cu scop militar în defileurile Munților Balcani în
Familia Cantacuzino () [Corola-website/Science/299617_a_300946]
-
galerii cât și săli. Gura peșterii, în formă de semielipsă, se deschide pe o terasă orizontală, ce se găsește la 18 m deasupra fundului văii. Chiar la intrarea în Peșteră se află Mănăstirea Ialomiței, ridicată în secolul al XVI-lea, ctitorită de voievodul Țării Românești, Mihnea cel Rău. Mănăstirea a ars de mai multe ori până acum. Prima sală a peșterii poartă numele de Mihnea Vodă, având următoarele dimensiuni: lungimea de 115 m, lățimea de 15 m și înălțimea de 10-25
Peștera Ialomiței () [Corola-website/Science/305668_a_306997]
-
îndreptat pașii spre Schitul Zosim de pe valea pârâului Secu, unde a învățat carte, și-a dezvoltat talentul de vorbitor și scriitor și a deprins limbile slavonă, latină și greacă. Pe locul schitului, vornicul Nestor Ureche și soția sa Mitrofana au ctitorit, în 1602, Mănăstirea Secu în care a început să funcționeze și o școală. Tânărul Vasile Moțoc a intrat în obștea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de "Varlaam". Fiind bun povățuitor, ajunge pe treptele ecleziastice cele mai înalte
Varlaam Moțoc () [Corola-website/Science/298829_a_300158]
-
Biserica „Sfânta Treime” din Suceava este o biserică ortodoxă ctitorită în anul 1851 de arhimandritul Filaret Scriban în localitatea Burdujeni-Sat (astăzi cartier aflat la periferia municipiului Suceava). Edificiul religios se află situat pe Strada 22 Decembrie nr. 185, în apropiere de ieșirea din oraș spre Adâncata și Dorohoi. În anul
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
află în satul Bârnova din județul Iași. Biserica este situată la o distanță de circa 6 kilometri de Hanul Trei Sarmale din Iași, în apropiere de Primăria comunei Bârnova. Biserica cu hramul "Sfântul Ioan Botezătorul" din comuna Bârnova a fost ctitorită de către fiii omului politic Ion C. Inculeț (1884-1940), care a îndeplinit funcțiile de președinte al Sfatului Țării din Basarabia (care a decis la 27 martie 1918 Unirea Basarabiei cu România) și de vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al României Mari
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova () [Corola-website/Science/308895_a_310224]
-
și neavând copii, Ecaterina Cantacuzino s-a călugărit spre sfârșitul vieții sub numele de maica Macrina. La data de 21 aprilie 1947, ea a donat Episcopiei Romanului Castelul Miclăușeni, plus parcul de 30 hectare de pădure care-l înconjoara, biserica ctitorită de părinții săi (Gheorghe Sturdza și Maria Sturdza, fiica lui Ion Ghica) și toate dependințele, cu scopul de a fi amenajată aici o mănăstire de maici. La data de 1 mai 1953, autoritățile comuniste au desființat așezarea monastică, iar maicile
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
hramul Adormirea Maicii Domnului a fost construită în anii 1841-1847, iar biserica de iarnă cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena în anul 1855. La început, pe teritoriul mănăstirii nu era decât o biserică de lemn. Biserica mare a fost ctitorită de Arhimandritul Nicandru, pe atunci duhovnic la casa arhierească din Chișinău. Sora lui, schimonahia Irina, a devenit mai apoi stareță a mănăstirii. Datorită ei a fost construită biserica de iarnă. Mănăstirea a fost închisă de autoritățile sovietice în 1960 și
Mănăstirea Cușelăuca () [Corola-website/Science/334518_a_335847]
-
județul Ilfov, pe malul lacului Căldărușani. Ansamblul de monumente istorice, , este format din următoarele monumente: este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură bisericească din Țara Românească. Conform cu prima sa istoriografie (1870), scrisă de Casian Monahul, mănăstirea a fost ctitorită în 1638 de Matei Basarab (1632-1654). Domnitorul muntean, aflat în conflict cu Vasile Lupu al Moldovei, trecând prin aceste părți, hotărăște să zidească pe locul unui vechi schit de lemn o mănăstire din piatră. Despre existența unei sihăstrii la Căldărușani
Mănăstirea Căldărușani () [Corola-website/Science/312348_a_313677]
-
Justinian Marina. Începând cu 1992, sub stăreția arhim. Lavrentie Gâță, se ridică o nouă stăreție. În prezent, au loc ample lucrări de restaurare la clădirile aflate în afara cetății. Biserica din cimitir, cu hramul Sf. Ioan Evanghelistul, datează din 1804, fiind ctitorită de frații Toma și Constantin Crețulescu.
Mănăstirea Căldărușani () [Corola-website/Science/312348_a_313677]
-
Comisia Locală de Partid și de Stat nu a acceptat în stema propusă - pentru sugerarea trecutului istoric - niciun element din prima stemă a orașului. De asemenea, nu au fost acceptate nici elemente din stema lui Matei Basarab, ori din mănăstirea ctitorită de domnitor. În aceste condiții, deși la Comisia Centrală de Partid și de Stat au ajuns patru proiecte de stemă pentru municipiul Slobozia, aceasta nu a acceptat nicio variantă, datorită absenței elementului de sugestie istorică. În actuala compoziție heraldică se
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
București a fost locțiitor (ispravnic-caimacan) al acestuia, îndeplinind apoi în cursul domniei de mai multe ori această funcție (ispravnic al scaunului domnesc) în absența domnului. Badea Bălăceanu a murit înainte de 14 august 1687, fiind înmormântat în Mitropolia din București. A ctitorit Biserica Sf. Dimitrie din București (din lemn, refăcută ulterior din piatră), biserica din Balaci și schitul Gîlmeie.
Badea Bălăceanu () [Corola-website/Science/332487_a_333816]
-
uită să-i pomenească pe vechii ctitori ai Bisericii Hlincea, ducându-i în eroare pe cititori cu privire la data construcției. Documentul din 26 noiembrie 1662, menționat mai sus, precizează însă că mănăstirea Hlincea, situată ""aproape de târgul Iași, sub făget"", a fost ctitorită de vistiernicul Zota Tzigara. Domnitorul Gheorghe Duca (1668-1672) a pus Mănăstirea Hlincea sub ascultarea Mănăstirii Cetățuia (ctitorită de el și sfințită la 29 iunie 1672 și închinată la rândul ei Patriarhiei Ierusalimului), rămânând multă vreme ca metoc al acesteia din
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
data construcției. Documentul din 26 noiembrie 1662, menționat mai sus, precizează însă că mănăstirea Hlincea, situată ""aproape de târgul Iași, sub făget"", a fost ctitorită de vistiernicul Zota Tzigara. Domnitorul Gheorghe Duca (1668-1672) a pus Mănăstirea Hlincea sub ascultarea Mănăstirii Cetățuia (ctitorită de el și sfințită la 29 iunie 1672 și închinată la rândul ei Patriarhiei Ierusalimului), rămânând multă vreme ca metoc al acesteia din urmă (până în anul 1990). În schimbul Hlincei, el oferea mănăstirii grecești Mănăstirea Zlataust, zidită rapid în 1682. În
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
murit la Londra, iar conform dorinței sale, trupul neînsuflețit a fost dus la Turda, spre a fi înmormântat în orașul natal. Ion Rațiu a fost îngropat în cimitirul central din Turda, preotul ortodox al bisericii "Adormirea Maicii Domnului" (Biserica Rățeștilor, ctitorită de familia Rațiu) nedând permisiunea înhumării sale lângă strămoși, în curtea bisericii, din cauza diferendelor dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma, Ion Rațiu fiind credincios unit. Slujba de prohodire nu a putut fi însă oficiată în biserica
Ion Rațiu () [Corola-website/Science/299073_a_300402]
-
de familia Rațiu) nedând permisiunea înhumării sale lângă strămoși, în curtea bisericii, din cauza diferendelor dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma, Ion Rațiu fiind credincios unit. Slujba de prohodire nu a putut fi însă oficiată în biserica ctitorită de familia sa, Biserica Rățeștilor din Turda, din cauza împotrivirii preotului parohiei ortodoxe care ocupă lăcașul din 1948, care a împiedicat accesul clericilor greco-catolici în biserică pentru săvârșirea slujbei de înmormântare conform dorinței defunctului. Astfel slujba prohodului a avut loc în
Ion Rațiu () [Corola-website/Science/299073_a_300402]
-
este o mănăstire de confesiune ortodoxă, aflată în subordonarea canonică a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor. Mănăstirea a fost ctitorită de domnul Țării Românești Matei Basarab și soția sa Elina, în anul 1632, biserica de piatră a mănăstirii fiind construită între 1642-1646 de același Domn și sfințită la 3 aprilie 1646. Mănăstirea este situată în partea de sud a localității
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
și în prezent. are o importantă valoare istorică și de patrimoniu, prin pictura din pronaos și cele patru icoane împărătești și de hram, păstrate în forma lor originală din timpul lui Matei Basarab. Ea este, alături de Mănăstirea Arnota, singura mănăstire ctitorită de Matei Basarab în care s-a mai păstrat pictura murală originală din secolul al XVII-lea. Localitatea Plătărești este situată pe drumul județean DJ-301 București-Cernica-Tânganu-Fundeni-Budești-Oltenița, la 20 de kilometri de București și 45 de kilometri de Oltenița. Distanța față de
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
în ruină. Curtea rotundă și năpădită de buruieni pare un osuar de ziduri mucegăite, din mijlocul cărora se ridică spre cer, miraculos, plină de lumină si culori, biserica recent restaurată, fără nici un adaos sau ciuntire - întocmai cum a fost ea ctitorită de Matei Basarab.”" Prin decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nr. 29 din 1 august 2000, se aprobă reînființarea mănăstirii de maici Plătărești, având hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”. Prima obște a mănăstirii va fi formată din 3 maici
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]