635 matches
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,06%). Pentru 2,7% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltul a județului Argeș și era formată din satele Bălțata, Cărcești, Crivățu, Cuca, Mănesei și Udrești, cu o populație de 796 de locuitori. În comună existau două biserici vechi și o școală primară rurală. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Măcăi, formată din satele
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]
-
comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Măcăi, formată din satele Curuești, Sinești, Măcăi și Stănicei, având în total 666 de locuitori, și aici existând tot două biserici și o școală rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Cuca și comasarea ei cu comuna Măcăi, care făcea parte din plasa Dănicei a aceluiași județ, având 1775 de locuitori în satele Bălțata, Cârcești, Crivățu, Cuca, Măcăi, Sinești și în cătunele Mănești și Stănicei. În 1931, comuna a luat numele de
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]
-
existând tot două biserici și o școală rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Cuca și comasarea ei cu comuna Măcăi, care făcea parte din plasa Dănicei a aceluiași județ, având 1775 de locuitori în satele Bălțata, Cârcești, Crivățu, Cuca, Măcăi, Sinești și în cătunele Mănești și Stănicei. În 1931, comuna a luat numele de "Cuca", alipindu-i-se și satele Dealu Lăune, Dealu Scheii, Dobrești, Valea Scheiu și Valea Cucii, de la comuna Dănicei. În 1950, comuna a fost transferată
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]
-
și comasarea ei cu comuna Măcăi, care făcea parte din plasa Dănicei a aceluiași județ, având 1775 de locuitori în satele Bălțata, Cârcești, Crivățu, Cuca, Măcăi, Sinești și în cătunele Mănești și Stănicei. În 1931, comuna a luat numele de "Cuca", alipindu-i-se și satele Dealu Lăune, Dealu Scheii, Dobrești, Valea Scheiu și Valea Cucii, de la comuna Dănicei. În 1950, comuna a fost transferată raionului Gura Boului, apoi (după 1952) raionului Drăgășani, după care (după 1956) raionului Vedea din regiunea
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]
-
având 1775 de locuitori în satele Bălțata, Cârcești, Crivățu, Cuca, Măcăi, Sinești și în cătunele Mănești și Stănicei. În 1931, comuna a luat numele de "Cuca", alipindu-i-se și satele Dealu Lăune, Dealu Scheii, Dobrești, Valea Scheiu și Valea Cucii, de la comuna Dănicei. În 1950, comuna a fost transferată raionului Gura Boului, apoi (după 1952) raionului Drăgășani, după care (după 1956) raionului Vedea din regiunea Argeș; după desființarea raionului Vedea în 1964, comuna a trecut la raionul Pitești al aceleiași
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]
-
apoi (după 1952) raionului Drăgășani, după care (după 1956) raionului Vedea din regiunea Argeș; după desființarea raionului Vedea în 1964, comuna a trecut la raionul Pitești al aceleiași regiuni. În 1968, ea a revenit la județul Argeș, reînființat. În comuna Cuca se află bisericile de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1790) din Bărbălani; „Sfinții Voievozi” (1828-1832); și „Intrarea în Biserică” (1806) din Valea Cucii, toate trei monumente istorice de arhitectură de interes național.
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]
-
trecut la raionul Pitești al aceleiași regiuni. În 1968, ea a revenit la județul Argeș, reînființat. În comuna Cuca se află bisericile de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1790) din Bărbălani; „Sfinții Voievozi” (1828-1832); și „Intrarea în Biserică” (1806) din Valea Cucii, toate trei monumente istorice de arhitectură de interes național.
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]
-
împreună cu satul Terchești, dar în 1964 această comună a fost desființată și satul Gura Caliței a revenit la comuna Lacu lui Băban. În 1968, comuna a fost transferată la județul Vrancea, cu această ocazie mai multe sate nou-apărute (Frasinu, Pomii Cucilor, și Șesu cu Plopi) au fost comasate cu satul Dealu Lung. După inundațiile și alunecările de teren din 1970, reședința comunei s-a mutat la Gura Caliței, iar comuna a luat numele satului de reședință.
Comuna Gura Caliței, Vrancea () [Corola-website/Science/301876_a_303205]
-
uliul. Prin poduri se adăpostesc răpitoarele de noapte, huhurezii și cucuvelele, detestate dintr-o superstiție stupidă. Prin pădure ar mai fi existat bufnițe, dar acum mai sunt doar granguri, mierle, sturzi, ciocănitoare, sticleți, cinteze, pițigoi și pupeze, și desigur, vestiții cuci. Din păcate turturelele au dispărut prin anii 60, eliminate de guguștiuci, păsări mai mari și mai agresive. Prigoriile și gaițele sunt ceva mai rare, dacă nu cumva au și dispărut. Mamiferele sălbatice includ de la șoareci ce câmp, guzgani, popândăi, cățelul-pământului
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Preponderent specii care apar de asemenea și în România și Ucraina, și în Balcanii de Est. În păduri trăiesc : cerbi, jderi, veverițe, șoareci de pădure, pajure, vulturi pleșuvi, ciufi de pădure, huhureze, ulii, ciocănitori pestrițe, pițigoi, cinteze, codobaturi, gaițe, coțofene, cuci, dumbrăvenci, porumbei și sitari. Stepa are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, șoarecii de câmp și cățeii-pământului. Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de stepă, dihorul pătat
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
bisericile din Bidiu, Păltineasa și Șieu Sfântu din județul Bistrița Năsăud, cele din Almașu Mic, Alun, Chimindia, Baștea, Tomnatecu de Jos, Sălciva și Vălari din județul Hunedoara, Ilimbav din județul Sibiu, Grânari din județul Brașov, Mura Mare, Bobohalma, Mădărășeni, Troița, Cuci, Cuștelnic din județul Mureș, Frătești, Horezu, Pleșa, Boia, Lintea, Stroești, Cornetu și Slămnești, toate numai din județul Gorj, Budurăști, Chicirea-Leurda, Măgureni, Șirineasa, Sinești și Urși din județul Vâlcea, Vișina și Oncești din județul Dâmbovița, Chiojdeanca din județul Prahova, Călugăreni din
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
și XV coroane Domnilor români sunt mici asemănătoare cu coroanele heraldice, în secolele următoare devenind din ce în ce mai mari și mai împodobite. În perioada fanariotă Domnii sunt rar reprezentați cu coroane pe cap, ei fiind pictați sau sculptați, la ceremonia înscăunării cu cuca ienicerilor pe cap sau cu ișlic, la alte ocazii solemne. În reprezentările din secolul al XIX-lea coroana este așezată pe o pernă sau masă în apropierea imaginii domnești. Alte semne ale puterii sunt buzduganul și sabia, întâlnite la Domnii
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
și de autoritățile din Cehoslovacia ca o satiră la adresa comunismului est-european, determinând interzicerea lui timp de mai mulți ani în țara de origine a lui Forman. După ce Forman a părăsit Cehoslovacia, două dintre filmele sale, "Zbor deasupra unui cuib de cuci" și "Amadeus", i-au adus un renume deosebit, făcându-l să obțină Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor. "Zbor deasupra unui cuib de cuci" a fost al doilea film care a obținut toate cele cinci premii Oscar majore (cel
Miloš Forman () [Corola-website/Science/311523_a_312852]
-
Forman. După ce Forman a părăsit Cehoslovacia, două dintre filmele sale, "Zbor deasupra unui cuib de cuci" și "Amadeus", i-au adus un renume deosebit, făcându-l să obțină Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor. "Zbor deasupra unui cuib de cuci" a fost al doilea film care a obținut toate cele cinci premii Oscar majore (cel mai bun film, actor în rol principal, actriță în rol principal, regizor și scenariu) după " S-a întâmplat într-o noapte" (1934), eveniment ce s-
Miloš Forman () [Corola-website/Science/311523_a_312852]
-
profesor de František Daniel) la departamentul de film de la Universitatea Columbia. Unul dintre protejații a fost viitorul regizor James Mangold, căruia Forman i-a oferit sfaturi cu privire la scenaristică. Primul său film de succes a fost "Zbor deasupra unui cuib de cuci", un alt succes fiind "Amadeus" pentru care a câștigat un premiu Oscar, alături de actorul Murray Abraham (Salieri) - actor in rol principal, de Peter Shaffer (scenariu) și alte 5 categorii. "Zbor deasupra unui cuib de cuci" i-a adus lui Miloš
Miloš Forman () [Corola-website/Science/311523_a_312852]
-
Zbor deasupra unui cuib de cuci", un alt succes fiind "Amadeus" pentru care a câștigat un premiu Oscar, alături de actorul Murray Abraham (Salieri) - actor in rol principal, de Peter Shaffer (scenariu) și alte 5 categorii. "Zbor deasupra unui cuib de cuci" i-a adus lui Miloš Forman cinci Premii Oscar, șase Premii BAFTA, pelicula fiind apreciată atât pe plan național, cât și internațional. Datorită notorietății și a talentului său reușește să pătrundă pe scena de la Broadway cu lungmetrajul "Hair", în 1979
Miloš Forman () [Corola-website/Science/311523_a_312852]
-
Cuci (în maghiară: "Kutyfalva", în germană: "Kokt") este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Cuci (reședința), Dătășeni, După Deal, Orosia și Petrilaca. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cuci se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Cuci, Mureș () [Corola-website/Science/310654_a_311983]
-
Cuci (în maghiară: "Kutyfalva", în germană: "Kokt") este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Cuci (reședința), Dătășeni, După Deal, Orosia și Petrilaca. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cuci se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (74,15%). Principalele minorități
Comuna Cuci, Mureș () [Corola-website/Science/310654_a_311983]
-
Cuci (în maghiară: "Kutyfalva", în germană: "Kokt") este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Cuci (reședința), Dătășeni, După Deal, Orosia și Petrilaca. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cuci se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (74,15%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (13,28%) și romi (10,15%). Pentru 2,36% din populație
Comuna Cuci, Mureș () [Corola-website/Science/310654_a_311983]
-
aspect de relief fragmentat, prezența peșterilor. Alcătuirea petrografică a zonei deluroase se reprezintă prin calcare, micașisturi, gnaise, amfibolite, serpentine etc. Acest tip de relief este reprezentat de altitudini medii de 500-600 m, cu vârfuri spre 800 m-Vf. Baia-799 m, Vf. Cuca Înaltă 786 m, Cornetul Babelor 771 m și altele sub 600 m. În zona centrală a teritoriului comunei se situează o zonă depresionară dezvoltată de la confluența văilor Coșuștei cu Prejna, până la satul Balta, străbătută de pârâul Balta și afluenții săi
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
un actor, regizor și producător american. Este renumit pentru rolurile sale complexe. Nicholson a fost nominalizat la Premiul Oscar de 12 ori. A câștigat premiul Oscar pentru cel mai bun actor de două ori, pentru "Zbor deasupra unui cuib de cuci" și "Mai bine nu se poate". A câștigat premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru filmul "Cuvinte de alint" din 1983. Este la egalitate cu Walter Brennan și Daniel Day-Lewis în topul actorilor cu cele mai multe premii
Jack Nicholson () [Corola-website/Science/308843_a_310172]
-
1994 a devenit unul dintre cei mai tineri actori premiați cu premiului Institutului American de Film pentru întreaga activitate. Filme notabile în care a jucat sunt, în ordine cronologică: "Easy Rider", "Five Easy Pieces", "Chinatown", "Zbor deasupra unui cuib de cuci", "Strălucirea", "Roșii", "Cuvinte de alint", "Batman", "A Few Good Men", "Mai bine nu se poate", " Totul despre Schmidt", "Something's Gotta Give" și "Cârtita". Un rol memorabil l-a reușit în "Postașul sună întotdeauna de două ori", unde a jucat
Jack Nicholson () [Corola-website/Science/308843_a_310172]
-
încălțați cu opinci, la călcâi având „pintin”, iar la glezne clopoței. Mai demult, ei purtau toporiști, mai la urmă însă o lopățică de mărimea maiului. Jucătorii sunt conduși de un „vătaf” și au în ceată două personaje caraghioase, mute, numite „cuca”. Acești cuci purtau mai demult săbii de lemn, astăzi ei au însă un bici. O veche descriere a boriței, narată de Zajzoni Rab István în "Orszag Tükre" (1862), prezintă un joc mimic al cucilor: unul dintre ei murea, ceilalți reușind
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
opinci, la călcâi având „pintin”, iar la glezne clopoței. Mai demult, ei purtau toporiști, mai la urmă însă o lopățică de mărimea maiului. Jucătorii sunt conduși de un „vătaf” și au în ceată două personaje caraghioase, mute, numite „cuca”. Acești cuci purtau mai demult săbii de lemn, astăzi ei au însă un bici. O veche descriere a boriței, narată de Zajzoni Rab István în "Orszag Tükre" (1862), prezintă un joc mimic al cucilor: unul dintre ei murea, ceilalți reușind să îl
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
ceată două personaje caraghioase, mute, numite „cuca”. Acești cuci purtau mai demult săbii de lemn, astăzi ei au însă un bici. O veche descriere a boriței, narată de Zajzoni Rab István în "Orszag Tükre" (1862), prezintă un joc mimic al cucilor: unul dintre ei murea, ceilalți reușind să îl învie. Steagul cetei este înlocuit de un brad („tebe”) împodobit cu hârtii colorate, mere, nuci aurite etc. Influența românească este clară, în opinia lui Sulzer și a lui R. Vuia, în primul
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]