1,236 matches
-
Damascul în 635, Cezareea în 640 și Alexandria în 643, și astfel dominația Islamului se întinde de pe malurile Indului până în Caucaz, cuprinde Africa septentrională, Spania și Sicilia. În cadrul acestei expansiuni, califii devin protectorii școlilor pe care le găsesc în teritoriile cucerite. școala din Bagdad devine marele centru de învățământ arab în care medicii nestorieni și înțelepții evrei traduc scrierile lui Hippocrat, Galen și Dioscoride în limba arabă. Astfel civilizația greacă se îmbracă în haine orientale intrând în Persia și Mesopotamia prin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
unei utopii, paradis parcelat sau cimitir cu alei strălucitoare, e greu de spus ce trebuie mai întîi să vedem în aceste compoziții în care ni se propune să deslușim entuziasmul pictorului, refugiat în ultimii ani ai vieții la New York și cucerit, se zice, de vitalitatea metropolei și a jazz-ului... Într-un amurg vinețiu care mi-a dat înverșunări rousseau-iste, eu am visat însă aici că pădurile, păsările, lichenii și bizonii se vor reîntoarce într-o zi să recucerească orașul. Poate
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
piramidele, dar nu se poate desprinde de ele cu repulsia spaniolilor. Din când în când, se întoarce și le privește cu o emoție pe care nu și-o lămurește pe deplin. E în căutarea unei împăcări lăuntrice între "cuceritor" și "cucerit", care să vindece până la capăt ruptura săvârșită de spanioli în sufletul indian. șarpele cu pene Seara, am fost invitați la un spectacol: Quetzalcoatl, tragedie antropocosmică. De fapt, spune legenda, șarpele cu pene, Quetzalcoatl, a fost și zeu și rege la
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Germanicus; atât în trecut, cât și în vremurile recente, populares luptaseră împotriva latifondismo, a taxelor împovărătoare, a restricțiilor privitoare la voturile activ și pasiv, a imposibilității ca un om născut plebeu să fie ales consul, a spolierii brutale a teritoriilor cucerite. În rândurile lor se aflau multe nume: familia Gracchilor, Caius Marius, Publius Sextius, sângerosul Marcus Antonius cel fără de noroc și, în fine, cei trei fii ai Juliei. Aproape toți își găsiseră moartea. Nu i se putea spune micuțului că puterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de barăci și, când ajunse de-acum departe, întrebă de unde erau fetele acelea. — Ăsta-i cel mai bun motiv ca să pornești un război, răspunse cu o veselie brutală un subofițer. Erau din Gallia Belgica, din Germania Inferior, din Rhetia - ținuturi cucerite. Unele erau sclave, altele ieșeau din satele lor și se învârteau în jurul soldaților care tăiau lemne. — Iepe sălbatice care trebuie îmblânzite, îi explică subofițerul. Îl privi, întrebându-se cât de departe putea merge în discuția lui cu fiul lui Germanicus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
feroce a războiului în imagini, realizată cu un spirit pre-televiziv. Mai întâi apăreau, încărcate în care și lectici, prăzile de război, comorile, latura exclusiv utilitară a războiului. Veneau apoi, purtate sus, desupra capetelor mulțimii, mari tablouri pictate ce ilustrau cetățile cucerite, bătăliile, asediile, actele de eroism individuale, dușmanii perfizi: imaginea războiului viril și eroic. După aceea veneau, puși fără milă în lanțuri, uneori, în derâdere, cu lanțuri de aur și veșminte bogate, suveranii și generalii înfrânți, cu soțiile, copiii și întreaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
a sinucis, dar toți murmurau că a fost ucis. A doua victimă a fost Sempronius Gracchus. După un secol, familia lui încă îi mai speria pe optimates. Într-adevăr, familia Gracchilor, foarte iubită de popor, încercase să împartă imensele pământuri cucerite, ager publicus, în mici proprietăți de cultivatori și fusese masacrată în acea faimoasă și sângeroasă revoltă. — Augustus l-a trimis în exil pe o insulă stâncoasă din Marea Africii. După șaptesprezece ani, a fost ucis acolo. Printr-un efort de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și convențiilor republicane, senatorii, magistrații, adunările își mențineau vechea rutină; pentru el fusese inventată funcția absolutistă de princeps civitatis. Lăsase Senatului plăcerea de a-i alege pe toți proconsules ai liniștitelor provinciae din interiorul imperiului; sensibilele și neliniștitele provinciae recent cucerite, cele de la granițele unde se aflau legiuni înarmate, erau guvernate de mâna lui de fier. Zi de zi, le presase tot mai mult, mascând dictatura în spatele unor structuri aparent maleabile. Sătui de conflicte, senatorii urmăriseră transfomarea cu o uimire din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
În cele din urmă, intră glorios în splendidul palat imperial, sediul oficial al puterii în vremea lui Augustus. Mersul prin sălile imense, strălucitoare, pe care nu le văzuse niciodată, îi dădea sentimentul posesiei, de parcă ar fi intrat într-un oraș cucerit. Totodată însă, în jurul lui domnea liniștea aceea pustie ce dura de decenii. Amintirile țâșneau din ziduri ca apa. Imediat, toate privirile se ațintiră asupra lui, iar cei care nu puteau să se apropie de el îi întrebau pe ceilalți. Funcționarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Republicii, care vorbeau o latină concisă și se îmbrăcau după vechile cerințe. Toate rasele, limbile și modele se amestecau pe stradă, fără nici un control. — Pe lângă aceasta, continuă el veninos, peste Roma se revarsă neîncetat un val de sclavi din ținuturile cucerite, germani, hiberici, traci, barbari mauritani. Și fiindcă în capitală debarcau numai bărbați tineri, aleși după înfățișarea și cultura lor, și fete frumoase, mulți dintre ei avuseseră parte de un noroc previzibil. Prin generozitatea marilor familii, prin dispozițiile testamentare ale stăpânilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
În răstimpuri, scânteierile deveneau orbitoare, fiindcă Euthymius alesese anume locul și ora, după o îndelungată analiză. În fața bazinului cu flori acvatice pe care Augustus le adusese din Aegyptus, Euthymius făcu un gest triumfător, de parcă i-ar fi arătat un oraș cucerit: — Privește, Augustus: două corăbii cu coca din lemn, care au pe punte construcții din marmură și plutesc, ușoare. Privește! Cu un deget mișcă marea timonă aflată la pupa corăbiei fără vâsle și fără vele; prora se întoarse încet spre Împărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
toată jumătatea de pagină, nimic nu este asemănător mitologiei greco-romane; autorul se limitează să semnaleze cu științifică parcimonie că savorile fundamentale sunt patru: acru, sărat, insipid, amar. Doctrina provoacă polemici, dar fiecare Aristarh trebuie să lupte cu mii de inimi cucerite. În 1891, Praetorius Își publică volumul astăzi clasic, Les Saveurs; să notăm În trecere că maestrul, făcând cu impecabilă bonomie concesii reclamei unor corespondenți anonimi, adaugă primitivului catalog o a cincea savoare, dulcele, care, din pricini pe care nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Sergent“ acolo unde Înainte scria „Polițist“. Își ridică picioarele pe masă și spuse adio Omuciderilor. Birouașul lui era vraiște - hîrțoage adunate În cinci ani de muncă. Dudley i-a spus că transferul la brigada de la Hollywood e doar temporar - proaspăt cuceritul grad de sergent al lui Bud șocase ștabii, iar Thad Green s-a opus de formă, din cauza numărului lui de box cu ferestrele: cînd Dick Stens a fost dus spre camera de gazare, a tras două croșee În sticlă. TÎrg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
și prin rituri; și acestora, divinul Învățător le-a adăugat deosebite reprezentări supranaturale, adică Jertfa și Sacramentele. Ambele modalități de instruire erau depline, nu se adresau numai unei părți a omului, ci omului luat ca un întreg, careera pătruns și cucerit. Nu erau voci care se făceau înțelese doar de către minte sau simboluri care nu puteau să acționeze decît asupra simțurilor; dar, fie pe calea minții, fie pe calea simțurilor, îi mergeau la inimă creștinului și-i dăruiau un sentiment înalt
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care, dimpotrivă, strălucește mereu, fiindcă este plină de Providența Regelui suprem care își păstrează lucrarea, acea providență care poate face totul după placul Său și care are un singur scop, gloria supremă a Prea-iubitului celui Veșnic, destinele glorioase ale regatului cucerit eroic de El însuși. Aici veni acela care era așteptat, pe care conducătorii noilor națiuni, fiicele Evangheliei, l-au auzit în inima lor în plenitudinea acelei Religii care alcătuia noile lor State și consacra noile lor coroane, și, așadar, au
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lui Israel, acea conștiință care făcea să crească inima Episcopilor, fie pentru că rămînea oprimată activitatea sa intelectuală de lamentabilele împrejurări ale vremurilor, care erau pline de măceluri, de devastări și de nenorociri. Odată încetate invaziile și așezați barbarii în ținuturile cucerite, noii învățători începură să compună și ei cărți în care se reflecta caracterul condiției lor; și, așadar, vechii Episcopi reușiră cu o autoritate mai mică, o măreție în ceea ce spuneau și o siguranță în gîndire, în vreme ce slujitorii care le erau
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cealaltă parte Japonia, care, chiar dacă nu e putere militară, economică este. Pentru a se proteja de acești doi coloși, Coreea și-a declarat neutralitatea. Urmare a acestei decizii a fost atacul chinez cu consecințele cunoscute. Alte exemple au fost - Tibetul, cucerit, de asemenea, de chinezi, Indochina, Laos, Berlin etc. Declarația de neutralitate trebuie făcută și reieșind din situația internațională. În perioada războiului rece, statele care erau neutre, adoptaseră acest statut pentru a se pune cumva la adăpost în fața pericolului unei posibile
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Șurianu de la Paris, Dana Probst de la Viena, autori cărora li s-au alăturat lucrările compozitorilor bucureșteni Laura Manolache, Silvia Macovei, Nicolae Teodoreanu. Este pe cât de uimitor pe atât de lesne de constatat faptul că o muzică ce se lasă greu cucerită, o muzică de subtilă comunicare, cum este cea a lui Aurel Stroe sau Yannis Xenakis, dobândește valori de specială propulsie atunci când este etalată cu pasiune, cu credință, cu profesionalism; ...așa cum ne-o oferă muzicienii celebrului ansamblu "Aleph" din Franța, cei
Un moment edificator by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8362_a_9687]
-
și se întoarseră încărcați de pradă în țara lor. Dar țara dintre Balcani și Dunăre le plăcu atât de mult încît la anul 969 se întoarseră iarăși în Bulgaria, hotărâți de-a se așeza aici și de-a apăra țara cucerită chiar și contra bizantinilor. Regele bulgar, Petru, murise; fiii săi nevrîsnici, Roman și Boris, căzuse în mînile marelui duce rusesc, deci cucerirea provinției părea asigurată și ei se așezară în Bulgaria. După moartea lui Nicefor au stătut împărat Bizanțului Ioan
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
empire ottoman"24. Convins, ca și contemporanii săi, de altfel, de iminentă dispariției Imperiului Otoman de pe harta politică a Europei 25, Napoleon a conceput și planul după care Franța trebuia să controleze succesiunea evenimentelor din Europa Orientala. Mai întâi trebuia cucerita insula Malta și, apoi, Egiptul, deoarece "îl voyait dans la conquête de l'Egypte le moyen de détruire véritablement l'Angleterre. Îl avait "l'esprit tout plein de l'Orient"" (s. Ven.C.)26. Ca urmare, la 1 iulie 1798
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
cu mul, vorba ta, schimb bara în altă direcție. Du-te la universitate, fă-te profesor, filozof... Soarta mea asta e, că nu știu ce-o să fie și mie îmi place așa." Deci și ea era o cetate care trebuia cucerită, am gândit, dar una mai grea, căci îmi sugera legătura ei strânsă cu moartea. Atât, alte ziduri nu avea, dar ăsta, singurul, cum să-l escaladezi? Am început să ieșim, să ne plimbăm împreună prin oraș. Nineta era bine îmbrăcată
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
restabilit în noile condiții create de seism, furnicarul uman și-ar reîncepe aventurile lui pe cont propriu. Germania nu se putea împăca cu înfrîngerea din primul război mondial și cu locul ei în lume. Dar gazările, uciderea prizonierilor, înrobirea țărilor cucerite? Și cu toate acestea, războiul nu m-a traumatizat. Ființa umană seamănă în acest sens cu nisipul. Trebuie luat din grămadă un fir, pus pe o suprafață plană și lovit cu un ciocan: atunci se poate sfărâma. Furtunile îl pot
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
brațe pe Matilda, și nici în anii care veniră. Ea mă întrebă doar, atunci, dacă am încetat s-o dau uitării, așa cum spusesem în pădure, și dacă furia mea s-a topit. "Bineînțeles, i-am răspuns jubilând în teritoriul meu cucerit și în care mă întorceam stăpân, bineînțeles, te iubesc și nu te-am dat o clipă uitării..." Astfel am cunoscut-o pe Matilda, cu care mă căsătorii abia peste doi ani, căci Petrică se opuse cu o abilitate aș zice
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Troog. Apoi, când nava Dzan se apropie de capsula sa, dispăru și ea instantaneu acolo de unde venise. La depărtare de două milioane de ani-lumină în altă galaxie. Astfel distanța dintre o sută de mii de milioane de bilioane de stele fusese cucerită; metoda, în viitor, putea fi folosită după dorință. - Nu prea știu ce să spun, zise Regina Mamă Strala, Chestiunea aceasta cu corpurile Gosseyn este prea ciudată pentru mine. Stăteau în camera extraordinar de elegantă din Palatul de pe Planeta Dzan Zero
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
puterea de a-i transforma pe înaintași într-un fel de compoziți, și, deci, parțial, în ființe imaginare.” Cel mai puternic test al canonicității îl reprezintă tradiția văzută în sensul conflictului între generații, nu ca moștenire. Tradiția trebuie depășită, nu cucerită. Înscrierea în tradiție se face cu „forța estetică”, însuși autorul este cel care canonizează, e o autocanonizare. Rolul primordial îl are agresivitatea programului său poetic care a subsumat tradiția, originalitatea este esențială și nu există incompatibilitate între originalitate și influență
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]