2,064 matches
-
7, 15 sq.; 24, 2; 2, 24), și nici fiindcă răstoarnă credința unora, căci aceasta este menirea lor: să se ispitească prin ele și să fie pusă la încercare credința (I Cor. 11, 9). În deșert, așadar, și fără să cugete îndeajuns se minunează unii că ereziile au atât de mare putere. Dacă n-ar avea putere ele n-ar exista”. (Tertulian, Despre prescripția contra ereticilor, I, 1-2, în PSB, vol. 3, p. 138) „Dar ereziile nu fiindcă trebuiau să existe
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
date pe față, se îmbracă (erezia - n.n.) în chip prefăcut în cuvinte de-ale Scripturilor, ca și tatăl ei, diavolul, și se silește să intre iarăși în raiul Bisericii, ca, dându-și înfățișarea de creștină, să înșele pe vreunii ca să cugete contrar lui Hristos, prin aparența de adevăr a unor raționamente mincinoase. Căci nu e în ea nici o judecată dreaptă. Și de fapt au și amăgit pe unii, făcându-i nu numai să-și plece urechea la cuvântul lor stricăcios, ci
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Dumnezeu animalele de jertfă care au copita despicată și rumegă (Lev. 11, 3-4; Deut. 14, 6); aceste animale simbolizează pe drepții care, prin credință, merg la Tatăl și la Fiul - acest lucru îl arată stabilitatea animalelor cu copita despicată - care cugetă ziua și noaptea (Ps. 1, 2) la cuvintele lui Dumnezeu (Rom. 3, 2; Num. 24, 16), care socotesc și resocotesc în vasul sufletului lor învățăturile; această socotire și resocotire este un împreună-exercițiu gnostic, simbolizat de lege prin rumegatul animalelor curate
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ei pot spune că și Caiafa este creștin și că și Iuda vânzătorul poate fi numărat între apostoli și că cei ce l-au cerut pe Varava în locul Mântuitorului n-au făcut nimic rău; că și Imeneu și Alexandru au cugetat drept și, că Apostolul a spus neadevăruri despre ei (I Tim. 1, 20). Dar nici un creștin n-ar răbda să audă aceasta și nimeni n-ar socoti sănătos la minte pe unul care îndrăznește să spună aceasta”. (Sf. Atanasie cel
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de dreapta credință. Siliți-vă mai degrabă să vă uniți mai întâi cu Hristos și apoi cu sfinții, ca după moarte să vă primească și ei în corturile veșnice, ca pe niște prieteni și cunoscuți 86. Gândiți-vă la aceasta, cugetați la aceasta!” (Sf. Atanasie cel Mare, Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie, XC, în PSB, vol. 16, p. 243) „Oare nu se cuvine să se asemene scrierile ereticilor lipsiți de evlavie și speculația înșelătoare a dogmelor elinilor cu mărăcinii din munți
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în 1937, autor evocat în „Dies festi”III de scriitorul Mircea Șerbănescu: „În «Suflet nou» dintre anii 1934-1939, criticul Aurel Con-trea determina romanul”, scrie Mircea Șerbănescu, „ca o carte «despicătoare de drumuri», întrucât menirea ei este să te îndemne să cugeți îndelectându-te și dacă asta i-a reușit, și-a îndeplinit cea mai sfântă dintre îndatoriri”, își încheie autorul demersul pri-vindu-l pe Ilie Ienea. Este, am adăuga, aidoma unui îndemn pe care comloșenii și l-au însușit cu inima și sufletul
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
interesant de remarcat că, Întruparea Fiului, rânduită din veșnicie, ar fi avut loc independent de căderea lui Adam. Astfel, Taina Întrupării e privită în scrierile patristice și mai ales la Sfântul Maxim Mărturisitorul ca una care dinainte de veacuri a fost cugetată și rânduită, anume a fost rânduită unirea hotarului (definitului) și a nehotărniciei (indefinitului), a măsurii și a lipsei de măsură, a marginii și a nemărginirii, a Creatorului și a creaturii, a stabilității și a mișcării, această taină arătându-se în
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
subliniază prăpastia care separă natura divină de umanitate. Și totuși, omul devine înrudit cu Dumnezeu și este primit ca fiu al Domnului universului. „Cel ce este astfel și așa măreț, cel care nu poate fi nici văzut, nici auzit, nici cugetat de rațiune Și-l face casnic pe omul care e socotit de nimic între cele ce sunt. Omul este înfiat de Dumnezeul tuturor. Cum putem mulțumi îndeajuns pentru un astfel de dar? Prin ce cuvânt, prin ce cugetare, prin ce
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
netipărite până acum (a avut, totuși, și Cehov micul său Gulag erotic). în scrisorile acestea, Cehov se afirmă ca un cunoscător și amator de sex, se laudă cu aventurile lui în Japonia și Ceylon, comunică detalii sau pur și simplu cugetă la cât de greu e să faci dragoste pe o canapea - în pat e mult mai comod. Când am citit aceste minunate cugetări despre pat și canapea, scrise lejer, ironic, cu un anume gust pentru cinism, m-am gândit de ce
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
înțelege prea bine cu ea". Dar nu numai pe sfinți îi contesta tînărul Cioran (avea, în 1937, 28 de ani). În același cîmp de observație negativă a intrat chiar și ideea de dumnezeire și divinitate. Nu crede nimeni în Dumnezeu, cugeta autorul nostru, decît pentru a evita monologul chinuitor al singurătății. Ne-am putea adresa altcuiva? El pare bucuros de orice dialog și nu se supără că l-am ales pretext teatral al mîhnirilor solitare... Marele noroc al lui Isus este
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
mine la stația aceasta ne-așteaptă o dulce prăpastie" (Autobuzul). Aceeași redundanță întoarsă pe dos ca o mănușă amestecă actul scriptic, prietenia, noaptea, cerul, odaia, ceaiul de mentă, cîinii vagabonzi: "Să nu-ți lepezi niciodată hîrtia de scris și prietenii cugetam într-o noapte scandalos de cuminte la masă era și mașina de scris dar cerul incolor și comun nu trecea prin camera mea de tortură adia un vîntișor metafizic la care noi nu aveam acces Niță trecea triumfător printre furcile
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
numai o găină... S-au obișnuit, le place. Griul a devenit simbolul lor, al mediocrității pe care o transmit, fie genetic, fie prin învățătură sau cultură, generațiilor următoare... asta e... Ce chestii spunea moșul! Mi-am mai aprins niște țigări, cugetând la vorbele lui. Să fie oare posibil? De unde era să știu? Doar eram născut aici, trăit aici... - Și tu de unde le știi pe toate astea? l-am întrebat. - Eh... pe vremuri, pe când cântam pe la nunți și petreceri, am fost chemat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
era, În sine, o aventură demnă de invidiat, deși, de bună seamă, doar celor bogați le dădea mîna să călătorească. Masele fără lețcaie stăteau acasă. Ce s-a Întîmplat? CÎnd s-a petrecut schimbarea? Asta e o chestie extrem de simplă, cugetă Wakefield. Două războaie mondiale au reproiectat trenurile, avioanele și navele pentru a permite transportul eficient al soldaților, armelor și prizonierilor. Eficiența a devenit cuvîntul cheie În design și creșterea profitului - scopul atotcuprinzător al vremurilor de pace. Wakefield are sentimentul neplăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
-lea, Marcel Duchamp a șocat lumea artelor cu o ploscă de urinat și a pretins că bicicletele și mașinile de cusut sînt artă pentru că sînt simple, dar nu le poți face acasă. CÎt adevăr! Publicul este interesat de penisul Președintelui, cugetă Wakefield, pentru că e simplu și pentru că există doar un singur Președinte. Cu toate acestea, există cîte un penis În fiecare casă (mă rog, În aproape fiecare casă, exceptîndu-le pe cele normale), dar penisul domestic este sub rosa, nu o vedetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
al cărui penis este o declarație puternică și lesne de Înțeles pentru toți. Problema cu spasmele astea artisticoide În Typical este că prea sînt „sofisticate“, prea Întortocheate, prea cumsecade. Acești oameni poate nici nu cred cu adevărat În existența Diavolului, cugetă Wakefield. Ei cred că e doar un costum de Halloween pentru copii. CÎnd procesiunea revine din turul odăilor Întunecoase, modelul În lenjerie, care nu se alăturase celorlalți, fumează o țigaretă pe scenă, stînd la taclale cu chitaristul, care privește fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Maggie se pricepe la happeninguri și este foarte dezamăgită de Wakefield. A studiat arta În colegiu! Tipul tocmai participase la cea mai fabuloasă căsătorie văzută vreodată În Typical și nu poate să vadă dincolo de artă, În miezul lucrurilor. Prietenii ei cugetaseră Îndelung cum să scoată În evidență cea mai fundamentală formă de uniune pe viață astfel Încît să dezvăluie ipocrizia orașului, dar În același timp să și confirme valorile umane esențiale. Wakefield este plătit să ofere opiniile sale de expert În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Farkas, dar chiar și Einstein a avut un sentiment de responsabilitate civică, l-a avertizat pe Truman de pericolele bombei. Și i-a tras-o lui Marilyn Monroe. Tu pe cine ai futut? Tipul ăsta, Paulee, e un nemernic sadea, cugetă Wakefield. Chestia e că George Soros face mai multe pentru vechea lui țară decît toate guvernele occidentale la un loc. Și nu ajută doar Ungaria natală, ci tot fostul bloc comunist, inclusiv Rusia. În timpul ocupației naziste, el și familia lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
simplu și să revină după douăzeci de ani ca și cum nimic nu s-ar fi Întîmplat. Mariana i-a anticipat hotărîrea; la Întoarcerea din Alaska a găsit casa goală. Mariana și copilul dispăruseră. Singur În casă, pentru prima oară, Wakefield a cugetat la faptul că ea rămăsese un mister pentru el prin toți acești ani ai căsătoriei lor. Poate că fusese ea Însăși un loc secret pe care el nu-l explorase suficient, un labirint a cărui arhitectură nu o Înțelesese niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
apoi scrii despre asta În National Cartographic. Al treilea punct Îl pune la podea pe Wakefield. Ce? Vrea să reconstituie celula de bază a familiei? Este o ofertă extraordinară, care are ceva de vis În ea. Dacă Diavolul ascultă acum, cugetă Wakefield, cred că se teme de soarta Pactului. Ce poate fi mai autentic decît să-ți recîștigi viața pe care ai avut-o cîndva? Este ca și cum i s-ar oferi o reîntoarcere la inocență, Înainte de a pierde de tot legătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
turn a Împrumutat mare parte din el Însuși clădirilor din jur. Toate noile clădiri citează oarecum din a noastră. Într-adevăr, chiar asta fac. Fiecare poartă o cupolă sau un ornament În onoarea ei. Dacă și clădirile pot avea suflete, cugetă Wakefield, atunci oamenii cu atît mai mult. Coborînd din turn, Își croiesc drum către un local - bar și burgeri - popular printre reporteri, unde Jackie comandă o bere și un cheeseburger, iar Wakefield și Susan - cîte un bourbon. Wakefield vede că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de gălbenele, verbină și sacra datură, „trompeta Îngerilor“. Un miros de slavie și creozot plutește peste toate. Șoimi și vulturi se rotesc pe cer. Împușcătruile se aud la intervale regulate, dar nimeni nu trage În el. Nu mi-e dată, cugetă Wakefield aproape cu tristețe, onoarea de a muri În sînul naturii celei vechi. Vechea mea natură, gîndește Pan, este amenințată de propriile-mi arme. De cînd am devenit atît de al dracului de universal? Și de ce dracu’ doarme Dumnezeu? O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
din anumite motive, are mai multă Încredere În Diavolul lui. Nu trebuie să-mi dai răspunsul acum, domnule Wakefield, spune Redbone, citindu-l ca pe un ziar, dar te rog să te gîndești. Uite ceva ce te va ajuta să cugeți. Redbone scoate o monedă de aur. Uite, ia-o. Este grecească, secolul al V-lea Înainte de Hristos, epoca de aur a lui Pericle. E un bonus. Onorariul tău ți-a fost deja depus În cont. Ia mîna lui Wakefield, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
această lume ciudată și solidă. Și nici nu e obișnuit să meargă alături de cineva care, din cînd În cînd, Îl ia de braț și se sprijină de el și Își pune capul pe umărul lui. Parte din problema cu filmele, cugetă el, este că filmul poate spune povestea Întreagă a unei vieți În doar două ore, În timp ce viața are nevoie de ani și ani la rînd și deși poți vorbi despre viața ta - așa cum face Wakefield cu Margot, În doze mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
rachete de tenis, aplecați peste fetrul verde al meselor de billiard sau ridicînd un pahar emană o aură care-l Învăluie pe Wakefield, așa cum face și aroma de whiskey și trabucuri cubaneze care plutește În Încăpere. Acesta este cuibul dușmanului, cugetă Wakefield. SÎnt aici ca să-l vînez, poate chiar Îl prind cu ceva ilegal care ar putea pune capăt restaurării. Se decide să continue vînătoarea În baia de aburi. Cu un prosop Înfășurat În jurul capului și un altul În jurul fundului, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
face Orice asemănare cu realitatea este pur si simplu întậmplatoare(L.S.) 2 lucrurilor! Da, cu certitudine, în mine existau două ființe: una trăia în adevăratul sens al cuvậntului ori de cậte ori simțea satul pulsậnd prin toate arterele lui, cealaltă cugeta mereu, judecậnd orășenii cu viața lor insipidă după rigorile si legile veșniciei care, cu siguranță, s-a născut la sat. Satul era pentru mine o a doua viață, viața cea veșnică, și niciodată nu-i putusem trece pragul fără un
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]