2,007 matches
-
singură-ți arăți! Și în câte mii de case lin pătruns-ai prin ferești, Câte frunți pline de gânduri, gânditoare le privești! Vezi pe-un rege ce-mpânzește globu-n planuri pe un veac, Când la ziua cea de mâine abia cuget-un sărac... Deși trepte osebite le-au ieșit din urna sorții, Deopotrivă-i stăpânește raza ta și geniul morții; La același șir de patimi deopotrivă fiind robi, Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi! Unul caută-n oglindă de-
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal () [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
Mântuitorul ne învață că prima virtute pe care trebuie să ne-o însușim pentru a intra în împărăția cerurilor, adică pentru a dobândi fericirea, este „sărăcia cu duhul”. Dar ce înseamnă „sărăcia cu duhul”? Săraci cu duhul sunt creștinii care, cugetând necontenit la desăvârșirea dumnezeiasca, își dau seama cât de departe sunt ei de ea; cei ce își dezlipesc de bună voie inima de bunurile pământești, își golesc mintea de cunoștințele cele deșarte și își eliberează sufletul de iubirea celor vremelnice
Dan Ionescu: Imposibilul extaz. Cronică, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339478_a_340807]
-
face” , ne spune Gh. Bogdan Duică, traducătorul povestirii. În pantheonul vedic există o zeitate numită Savitar/Savitr, adică “Incitatorul”, ipostază a soarelui la răsărit, când el trezește la viață întreagă fire. Acestei zeitătț îi este dedicată o rugăciune cotidiană : Să cugetam la strălucirea Scumpă a zeului Savitar, Care să ne învioreze cugetele. De vreme ce îi este închinata zeului Savitar, aceasta strofa se numește savitri (“cea a lui Savitar). În poveste, strofa savitri, cea rostita “de o sută de mii de ori”, se
Mirela Teodorescu: SAVITRI – Povestire din Mahabharata. Recenzie () [Corola-blog/BlogPost/339526_a_340855]
-
pare să fie cine știe ce grozăvie, nu? Într-adevăr, nu e o grozăvie. (...) Dar acolo în celula care rezona ca un instrument muzical la cel mai ușor sunet, cum stam eu cu capul sprijinit în palme și cu coatele pe genunchi, cugetând la beleaua în care intrasem, scărpinatul conului Jorj, când era râcâit de unghiile groase, lungi și tari ca niște plectre rânduite unul lângă altul, avea ciudata însușire de a răsuna nu ca un violoncel, nu ca un contrabas, ci ca
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) () [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
Liviu Jianu: Exerciții de proză cugetată de Ștefan Vlăduțescu “Există fapte și oameni care în particular n-au nimic care să atragă ca inspirație epică. Totuși, un spirit ce lecturează cotidianul cu o privire scrutătoare, sub aparența de platitudine și în cuprinsul banalității, găsește semnificații desfătătoare
Liviu Jianu: Exerciţii de proză cugetată, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339600_a_340929]
-
02 august 2012 Toate Articolele Autorului Secolul XXI a venit doar pentru unii. Multe persoane, încă, gândesc sau „trăiesc”în anii 1100 perioada când inchiziția a început să-și întărească puterea. Altele, care nu au limite sau unele limitate. Să cugetam. Cine erau cei din Inchiziție? Dacă o femeie era evoluata, deschisă la minte și culmea avea și curajul să-și exprime puncte de vedere bine definite, era considerată o vrăjitoare destrăbălata și arsă pe rug. În prezent, din păcate, încă
TABU...? de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 580 din 02 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340813_a_342142]
-
s-a temut să se apropie de Dumnezeu și care a crezut că prin Dumnezeu nu poți avea o viață împlinită și fericită. Deci, nu vă fie teamă să vă apropiați de Dumnezeu. În cartea Proverbe, în Biblie, scrie: „Cine cugetă la Cuvântul Domnului găsește fericirea și cine se încrede în Domnul este fericit.[...] Fiule, dă-mi inima ta și să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele”. Reporter: Vali, ești un om fericit? Valentin: Da, și pot să le spun
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341324_a_342653]
-
prin vântul care fură geometrii râzând mi-e dor a fi și a nu fi cuvânt un pumn de ierburi toamnă strânsă-n gând cu rodul necules rostiri de vânt mi-e plin gol câmpul înfloriri pornesc în cale-mi cugetând mi-e dor de tine câmp de gânduri albe cutezând să-mi fie-n bucurie velință vie bucurând privirea Domnului prin rug de frunze miruind viața fapta gândul dezvelind de patimi grele ființa liberând mi-e plin de Tine Doamne
PLIN de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342036_a_343365]
-
Este interesant de observat cum au fost parcurse etapele care converg către conceptul de Poezie, desprinderea de estetica tradițională, care promova „un fond de idei și o formă de imagini”. A fi Poet este însă „a simți”, nu doar „a cugeta”: „Și-am văzut ieșind din gura Fiarei pe Nimrod,/ dinții lui scrâșneau cu disperare,/ Profetul Mincinos rânjea-mbrăcat în neagra-i ciohă mare.../ Războiul e aproape, răsăritul mă minte,/ fericit șambelan priveghez la Cuvinte...” Întâlnim, în universul creației, și tristețea metafizică
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
cu o țigare. Stați! Nu aprindeți încă o țigare căci veți rămâne cu focul în aer când veți citi ce urmează: - Zilnic să vă programați o plimbare prin cimitir. Nu ca să vă speriați de moarte. Doamne ferește! E liniște, vă regăsiți, cugetați la nemurire, la eternitate, mai citiți o cruce ... vai, ce tineri erau!...Mii de ochi închiși vă privesc în acel moment. Mai aveți curajul să aprindeți o țigare? Dacă da, atunci numărați crucile și vă convingeți că nu merită să
CUM SĂ AVEM CURAJUL SĂ NE GÂNDIM PENTRU de LICĂ BARBU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342126_a_343455]
-
spus aproape tot esențialul, că nimic nu ne poate surprinde, totuși, majoritatea oamenilor trăiesc ca și cum n-ar ști nimic despre ea. Nu vă temeți de moarte! Așa cum arată Sf. Vasile cel Mare, cea mai înaltă înțelepciune a creștinului este să cugete de-a pururea la ceasul morții. „Să murim și să înviem în fiecare zi!”, este și îndemnul-testament pentru ucenicii marelui duhovnic, Arsenie Papacioc. Moartea, de fapt, este cea care ne învață cum să ne trăim viața. Să trăim clipa de
IN MEMORIAM IPS BARTOLOMEU – NU VĂ TEMEŢI DE MOARTE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342122_a_343451]
-
te-am lăsat până la 91 de ani ... Hai! Zburați suflete! ‘Nea Cocoș se risipi în văzduh în câteva picaje și luping-uri numai de el știute. Ultimul lui zbor către un punct micuț ce făcu fâsss! la impact. Mișu mai cugetă o clipă sensul vieții către nemărginita veșnicie. - Asta e! Uneori stai și-o viață pentru o aprobare ca să scapi de femei ... ... 82, 83, 84 ... Poate făceam suta ... Uraaaa!!!...Am zburat! Doar Doru mai rămase scâncind un ultim oftat ca pentru
ULTIMUL CUVÂNT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/342141_a_343470]
-
de-al nostru: prea multă liniște-i ca fierea, poate naște chiar un monstru. Râde ciobul de oală spartă, nu se uită în traisa lui, întoarcerea-i înțelegere în artă sau abandonarea în timpul nimănui. Vai de vițelul ca vaca împunge, Cugete-n inverse ciuturi întunecă fântâna unde noaptea luna cu lumină o unge peste care perechile-și dau mâna. Adevărul ca undelemnul iese deasupra apei, Un gând se-aprinde de la alt gând, Neatentă rădăcina cade sub tăișul sapei, Ne naștem de-
TIMPUL CA UN PROVERB de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341770_a_343099]
-
de Sfinții Mucenici Ciprian și Iustina, dezlegători de farmece și blesteme. Din păcate, în familia mea multe persoane au fost atrase de cel rău în lucrarea să, fie prin practicarea de farmece și altele asemenea, fie rostind blesteme fără a cugeta defel la urmările faptelor lor. Astfel, de mulți ani mă rog cu lacrimi sfinților Ciprian și Iustina să dezlege toate aceste lucrări și să ne ferească, pe mama și pe mine, de urmările acestor fapte necugetate. Pot spune ca, de-
RUGACIUNE CATRE SFINTII CIPRIAN SI IUSTINA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/341795_a_343124]
-
trăia în comuniune cu Dumnezeu. Cu siguranță, după îndreptarea noastră prin Iisus Hristos tot comuniunea a rămas ca singura experiență valabilă cu tot ceea ce poate avea ea mai intim pentru om. "Părinții, zice Sfântul Grigorie Palama, ne-au învățat să cugetăm despre Dumnezeu trecând mai întâi prin experiența comuniunii", întrucât numai această formă de trăire dă voie omului să-și deschidă cugetarea spre cel iubit. Acest aspect subliniază faptul că Dumnezeu nu se comportă ca o ființă abstractă, ci ca o
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
aici, deci în transcendență: “E-aievea acea ființă, visele-ți nu te mint, / Dar nu-i aci în lume...”). Călugărul lui Eminescu își asumă o teribilă responsabilitate - aceea de a-l pierde pe Dumnezeu, tocmai prin vehemența-patimă a cugetării: “El cugete la toate, ci nu - la Dumnezeu”. Adică, nu la formalismul divin. În schimb, își asumă efortul de a se auto-recupera spiritual-divin prin re-cunoașterea lui Dumnezeu nu în formalitatea-gândire, ci în esența sa arhetipală: Eros. Ceea ce, însă, îl apropie fundamental, pe
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
tv), iar unii ziariști sau scriitori care nu sunt sub păcatul de a uita ce e uimitor în arta muzicii, cedând la ce e ispititor în comerțul ei, o caută pe maestră, o admiră, scriind despre ea. E firesc să cugetăm despre marii artiști, e firesc să îi rechemăm între noi și să îi iubim, ca să reprimim neîncetat frumusețea lor, pentru înfrumusețarea noastră. Împreună cu revederea și reuzirea interpretei Lucky Marinescu ne revedem și reauzim propria inimă, dobândind astfel iubirea ca o
LUCKY MARINESCU. DRAGĂ CA DRAGOSTEA DE CÂNTEC, FRUMOASĂ PRECUM CÂNTECUL DE DRAGOSTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342288_a_343617]
-
îl prezinte pe Măria Sa Ștefan. Să dea Domnul să avem cât mai mulți demnitari demni, căci avem nevoie de astfel de demnitari necorupți, cinstiți, onești, care să aibă o anumită verticalitate, să aibă o anumită ținută, o anumită conduită. Să cugete: chiar dacă toți din tagma mea nu merg bine, eu să nu merg după ei! Trebuie să știm să punem punct la ceea ce este rău, să ne înnoim în primul rând pe noi înșine, noi să fim demni și astfel să
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
Dacă eu rostesc rugăciunea lui Iisus, să o fac în chip smerit, să pun accentul pe păcătoșenia mea când cer "miluiește-mă pe mine, păcătosul", și când am zis lucrul acesta să cred că eu sunt cel mai păcătos. Frumos cugeta Părintele Sofian Boghiu când era torturat în temniță de potrivnicii lui, de potrivnicii adevărului: "Aceștia se comportă astfel din cauza păcatelor mele. Eu, cu păcatele mele, îi influențez negativ pe ei și ei se comportă așa din cauza păcatelor mele". Aceasta este
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
și înțelepciunii. Mântuirea și salvarea noastră este prin har și credință. El a adus și El a făurit mântuirea omului, din starea de păcat a omului păcătos. Fără bani o primim, numai prin credință, prin viața schimbată oferită celui care cugetă zi și noapte la legea Domnului! Să vedem care a fost scopul vieții lui Simeon, din Luca 2. 25-32: „Și iată că în Ierusalim era un om numit Simeon. Omul acesta ducea o viață sfântă și era cu frica lui
SIMEON – OMUL CU SCOPUL VIEŢII ÎMPLINIT de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342528_a_343857]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > DEFININD IUBIREA Autor: Remus Strugar Publicat în: Ediția nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Definind iubirea Despre iubire, suflet, Măi lasă-mă să cuget, Nu-i teatru nici nu-i film, E doar ceva sublim. Mai mult ca o trăire, O flacărä-n simțire, E chiar o puritate, De gânduri și de fapte. E veche de când lumea, Și-a înflorit în timp, La fel precum
DEFININD IUBIREA de REMUS STRUGAR în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342698_a_344027]
-
până la moarte și n-au cedat nimic din ale Legii. De multe ori războiul se cunoaște a fi lăudabil, iar lupta se arată mai bună decât o pace vătamătoare de suflet. Căci este mai bine a rezista celor ce nu cugetă bine decât a le urî în chip rău într-un gând cu ei separându-ne de Dumnezeu și unindu-ne cu ei". Iar Sfântul Ioan Gură de Aur zice: "Dacă însă atunci când este nedreptățit un bărbat, nu este lucru sigur
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
grăiesc, cum Mi-a grăit Tatăl, așa grăiesc" (Ioan 12,50), iar Duhul Sfânt nu grăiește de la Sine, ci câte aude de la El acestea le grăiește (Ioan 16,13), cu cât mai mult este cucernic și sigur pentru noi a cugeta și a face acest lucru". Iar Sfântul Ioan Hrisostom arată pornind de la însăși hirotonia arhiereilor că aceștia sunt supuși dumnezeieștilor canoane și porunci zicând așa: Fiindcă arhiereul Legii vechi era conducător al poporului, trebuia ca acela care devenea capul tuturor
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
Spuie lumea ce o vrea , ea-i o mare de dorințe. De la stele-și ia vesmântul și te duce în ispita, Să îi cazi ușor la poale, să-i săruți mâna vrăjita; Și să te întrebi în șoapte, ca și cum ai cugeta De unde atâta viața, ce fel de femeie-i ea?! Referință Bibliografica: Ce fel de femeie... / Elenă Spiridon : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 740, Anul III, 09 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elenă Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CE FEL DE FEMEIE... de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341712_a_343041]
-
Belhleemul lui Iuda, nu mai aparține Statului Israel. Oare dacă s-ar întoarce, fie și într-un scurt pelerinaj, Regele David, cel care păstorea aici turmele tatălui său, Isai Bethleemitul, oare... cum ar trece el pe la pichet, oare ce ar cugeta, ce ar cuvânta ? Putem întreba și „Ce ar cânta?” A doua surpriză pentru noi a fost că n-am putut recunoaște câmpia în care păstorii își ingrijeau turmele când S-a întrupat Mântuitorul; și nici holdele harnicilor agricultori despre care
BETLEEMUL IUDEII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341673_a_343002]