3,235 matches
-
trece peste râul clipelor târzii în terra incognita altui dor. Noaptea nu știu unde dorm păsările, se fac una cu frunzele sau le acoperă întunericul cu o mantie de culoare încinsă cum înalbăstrește apa meduzele. Noi credem să s-au dus la culcare însă ele veghează propriul somn când golul de cântec a rămas la fereastră pentru nevăzutul Domn ce crește în glastră. Am spune că nici ziua nu se mișcă și-ntr-adevăr ea nu e o vrabie e săgeata aceea care pișcă, cum
TERRA INCOGNITA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364560_a_365889]
-
este fericită. Călătoriile acestea sunt cu întristare, dar răsplătirea este cu bucurie. Călătoriile acestea sunt pline de osteneală, dar sălașul este desfătat. Călătoriile acestea simt: pocăința, postul aspru, rugăciunea, umilința, privegherea, smerita cugetare, sărăcia cea duhovnicească, defăimarea trupului, îngrijirea sufletului, culcare pe jos, nespălarea, foamea, setea, mâncarea uscată, goliciunea, milostenia, lacrimile, plânsul, suspinările, plecarea genunchilor, răbdarea ocărilor și a prigonirilor, suferirea răpirilor, osteneala cu mâinile, primejdiile, a fi defăimați și a răbda, a fi urâți și a nu urî, a pătimi
EFREM SIRUL DESPRE MÂNTUIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361326_a_362655]
-
mai știe cum se va termina până la urmă seara și la ce oră. Spera să fie așa cum și-a propus, o noapte de foc. Deocamdată nimeni nu era dispus să părăsească incinta căminului cultural. Nu se grăbeau să plece la culcare. Abia trecuse puțin peste ora unsprezece noaptea. - Cum vi s-a părut până în prezent atmosfera domnișoară? o întrebă Mircea. - Mă cheamă Săndica. Nici Alexandra și nici Sanda. Așa a vrut nașa mea să mă boteze, ca toată lumea să mă alinte
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
Iară dumicatul tare Avea grijă să-l împartă Cu-animale, păsări gâze Ce o așteptau în poartă Și cu care prin poiene ’N zi de-odihnă se-ntrecea De cu zori și până seara Când acasă se-nturna. Și, ’nainte de culcare, Rugă iarăși înălța Ca să fie lumea toată Iubitoare precum ea. Da-ntr-o zi, povestea spune, Nu știu cum s-a întâmplat Că făptura cea blajină La bolit căzu în pat Cu trup plin de fierbințeală Și chiar de puteri sleit, Că
SÂNZIANA de LEONID IACOB în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363868_a_365197]
-
încercarea infestării spațiului public cu jigniri, acuze, insulte, la adresa elitelor. Ce poate dovedi o notă a dezechilibrului uman, mai mult decât această încercare de descumpănire a națiunii, de instituire și instituționalizare a stării conflictuale, ca aceaste acțiuni destabilizatoare?! Batjocura și culcarea la pământ a valorilor patrimoniale ale României nu începe și nu încetează cu aceasta. Rând pe rând ne-am confruntat cu asaltul de răutăți ale poporului român, împotriva poporului român. Ilie Năstase și Ion Țiriac au premers, ca ținte, în fața
CONVOCARE EŞUATĂ, LA ÎNCENUŞAREA NADIEI . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363910_a_365239]
-
s-ar mai mulțumi numai să slugărească ”la căruța lui Google și a lui Facebook” pentru ca, printr-un simplu click, aceștia să ia de-a gata toată hrana culturală, ci din contră, ar prinde drag de carte. Ba chiar înainte de culcare, se visa citit de o considerabilă mulțime de oameni de bine din oraș. Mai ales de tineri. Apoi se visa felicitat și nevoit să dea autografe. Sute de autografe. Își zicea că cel târziu a adoua zi când va ieși
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
felicitat și nevoit să dea autografe. Sute de autografe. Își zicea că cel târziu a adoua zi când va ieși la plimbare pe trotuarele centrale ale orașului, va fi cu siuranță oprit și felicitat. Apoi ronțăi ceva așa, ca înainte de culcare, își muie gâtul cu ”o peliculă” de vin îndulcit și se întinse așa, îmbrăcat, pe pat, însă nu putu nici în ruptul capului, să adoarmă. Răsfoi repede, un exemplar din romanul lui cu pricina și, punându-se în situația cititorilor
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
mai bine decât o arată. Ca și el călătoresc de vreo zece ani, lună de lună, nu-mi aduc însă aminte să-l mai fi văzut sau să fi auzit despre dispariția cuiva. - Cred că am să mă duc la culcare, îmi spune fără nicio legătură cu ceea ce discutam, ca și când mi-ar fi citit gândurile, îndreptându-se în direcția cabinelor din față, de la prora, cum zic marinarii. Din spate pare mai înalt, are un mers energic, de maratonist, care exprimă hotărâre
DRUMUL APELOR, 2 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362883_a_364212]
-
de la Rădășeni care la cei 86 ani ai domniei sale recită propriile poezii din memorie uimind de fiecare dată asistența. Am arătat printre altele cum își scria poeziile pe palme cu creionul chimic, și seara le transcria într-un caiet înainte de culcare. Mai menționez că avea și patru copii pe care i-a crescut, și i-a dat pe la școli înalte devenind ingineri și tehnicieni. Referință Bibliografică: TREI ANTOLOGII CU PRIETENI partea întâi / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1729
TREI ANTOLOGII CU PRIETENI PARTEA ÎNTÂI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362919_a_364248]
-
negative din partea acestora: - Tu ne inviți la o bere și vrei acum să fugi? - Nu se pune problema cine plătește când eu v-am dat o întâlnire, dar aș dori să-l prind pe tatăl meu înainte să meargă la culcare. Am ceva urgent să vorbesc cu el. - Poți vorbi și mâine dimineață cu tatăl tău, așa că te rugăm să stai jos și să nu fugi ca un dezertor ce ești. - Nu avem aceeași oră de deșteptare. El pleacă foarte de
CAP.VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363012_a_364341]
-
nu avea curajul să-i propună. Ținea prea mult la bijuteria sa pe patru roți ca să o împrumute cuiva. Doctorul Trăistaru era în chioșc unde își savura pipa sa cu tutun oriental, în fața unui pahar cu vin alb sec, înainte de culcare. Acesta era tabietul său de seară: un pahar cu vin bun și bine răcit și o pipă în timp ce își citea ziarul sau o revistă de specialitate. - Seară bună, papa. Singur? Unde este mama? - S-a simțit obosită și a preferat
CAP.VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363012_a_364341]
-
papa. Abia ne-am cunoscut. - Știu, știu cum sunt aceste începuturi vulcanice. Pot lăsa în urma lor dezastre precum uraganele sau cutremurele. - Nu fi pesimist. Nu vreau să-ți stric atmosfera de bună dispoziție. Din nou îți mulțumesc și fug la culcare. Mâine vreau să merg la plajă, așa că te las cu pipa ta la răcoarea nopții. Noapte bună! - Noapte bună, fiule ! Referință Bibliografică: CAT DE MULT TE IUBESC.... - ROMAN - CAP.VII / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1537, Anul
CAP.VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363012_a_364341]
-
citeam și eu. Ce mândră eram și cât de mare importanță dădeam momentului! Mare ciudă mă cuprindea când, neatentă, mă mai împiedicam de un cuvânt! Aș fi vrut să nu se mai termine seara și să nu mă trimită la culcare, dar mamare îmi dădea cănuța mea cu lapte de capră și știam ce urmează. Cănuța mea, albă cu un mănunchi de flori pictate pe-o parte cu formă ușor conică, m-a însoțit toată copilăria. Și acum, mă minunez cum
URSULEŢUL DE PLUŞ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363064_a_364393]
-
O bijuterie arhitectonică! Poate fi întâlnit în multe țări din Asia de sud-est. Păcat că e noapte și nu pot vedea în amănunțime această operă de artă de mari dimensiuni. Puțin obosit de atâta umblat, nu îmi vine să mă duc la culcare... Aplicând principiul latin „Festina lente”... mai trag de timp și mă mai delectez cu câteva obiective din zonă. Mă întâmpina și alte străzi cu nume de lăcașuri de cult religios (ca deh, așa e democratic!) precum Temple Street, Mosque Street
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
dintre cei mai importanți poeți români interbelici, reprezentant al modernismului literar românesc. Dan Barbilian era fiul judecătorului Constantin Barbillian (care și-a latinizat numele inițial „Barbu”) și al Smarandei, născută Șoiculescu.]: Curs de algebră axiomatică, pregătindu-se să meargă la culcare, când liniștea din living room fu spartă de țipătul strident al soneriei din holul de la intrare. Aprinse lumina din fața casei să vadă cine poate fi la poartă. Întotdeauna o închidea cu cheia când intra în curte. - Da! Cine-i acolo
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
de viață apărut în perioada de încălzire de la începutul lui martie. - Angela? întrebă bărbatul nedumerit și plin de uimire, îndreptându-se spre poartă cu ochii mijiți a somn. Ora era destul de înaintată, iar profesorul de matematică tocmai se pregătea de culcare. Avea un obicei de a se lăsa prins de reverie în fiecare seară, astfel încât trecerea sa către lumea viselor era extrem de facilă. Deschise poarta intrigat și o găsi pe Angela roșie în obraji și cu ochii un pic tulburi. - Poate
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
pat. Zilnic găsești câte ceva de făcut. Bunica Floarea strânse totul de pe masa pe care bunicul Constantin o cără împreună cu canapelele în chiler. Se adunară cu toții în odăi, sub lumina chioară a lămpilor care mai mereu afumau sticla. Merseră cu toții la culcare. A doua zi trebuiau să o ia de la capăt. Unii cu munca prin gospodărie, sau cu aratul pământului și pregătirea ogorului pentru semănat, alți cu școala. Trebuia semănat grâul de toamnă. Și așa i se părea bătrânului că a cam
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
Radu Gyr / Își înveșnicea suferința-n vers. Cânta amiaza tristețea-n flori / Uitase să-mbobocească și mălinul, / Iar cerul desena o cruce de cocori / Ridicând la rang de virtute chinul. Amurgul jelea cu nuanțe închise / Și câmpul trimitea culorile la culcare / Pe când clipele albe cădeau ucise / De nu se-ntorceau din nou în soare. Și azi noaptea mă-nvelește cu frig, / Mă tem de visul care iată vine / În miezul întunerecului, cu speranță strig: / DOAMNE, ÎȚI MULȚUMESC, SUNT CONTEMPORAN CU TINE
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE, ARTICOL DE PREOT ILIE BUCUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362420_a_363749]
-
am deranjat destul pe împielițați. Un boier fidel unchiului tău ne va fi gazdă! Ajunseră la conac și cinară în liniște. După evenimentele petrecute în timpul zilei nimeni nu avea poftă de vorbă. Abia într-un târziu, când se pregăteau de culcare, căpitanul îi șopti principelui: - Măria Ta, mâine dimineață mă veți însoți, singur, într-un loc anume. Vă citesc pe față nedumerirea, dar aveți încredere în mine! A doua zi, principele Mihai, călăuzit de căpitanul Preda, porni la drum către sălbăticia
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
între patru ochi să ne-nțelegem din priviri sau nu pentru că mă citesc ușor pe mimica fetei când mă mint și-ntre patru ochi care clipește primul minte ori poate ne este doar frică de noi doi voi pleca la culcare fără să-mi urez noapte bună și-am să visez în detaliu întâlnirea cu mine până mă va trezi vocea unui puști dintre cei pe care i-am văzut azi ... Citește mai mult azi am preferat să privesc oamenii în loc să
CRISTI IORDACHE [Corola-blog/BlogPost/360947_a_362276]
-
preferat să-mi întâlnesc eul între patru ochisă ne-nțelegem din priviri sau nupentru că mă citesc ușor pe mimica fetei când mă mintși-ntre patru ochi care clipește primul minte oripoate ne este doar frică de noi doivoi pleca la culcare fără să-mi urez noapte bunăși-am să visez în detaliu întâlnirea cu minepână mă va trezi vocea unui puștidintre cei pe care i-am văzut azi... XII. SPRE ARGOS, de Criști Iordache , publicat în Ediția nr. 215 din 03 august
CRISTI IORDACHE [Corola-blog/BlogPost/360947_a_362276]
-
pat. Zilnic găsești câte ceva de făcut. Bunica Floarea strânse totul de pe masa pe care bunicul Constantin o cără împreună cu canapelele în chiler. Se adunară cu toții în odăi, sub lumina chioară a lămpilor care mai mereu afumau sticla. Merseră cu toții la culcare. A doua zi trebuiau să o ia de la capăt. Unii cu munca prin gospodărie, sau cu aratul pământului și pregătirea ogorului pentru semănat, alți cu școala. Trebuia semănat grâul de toamnă. Și așa i se părea bătrânului că a cam
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
Se ia o frunză de brusture (captalan, lipan) lat. Petasites officinalis, care crește din primăvară și până toamnă pe toate șanțurile, pe maluri de râuri și de pâraie, pe sub umbra umedă, de păduri. Frunza proaspăt culeasă se pune seară înainte de culcare să stea 10-15 minute în spirt medicinal (albastru), până când se impregnează bine. Se pune pe ceafa o pânză subțire, peste care se aplică frunza bine scursă, peste ea se adăuga o altă pânza și se fixează bine pe ceafă. Se
DISCOPATIA CERVICALĂ SE VINDECĂ TOTAL CU FRUNZA DE BRUSTURE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361172_a_362501]
-
Ia vezi, nea Vasile, poate ne încuscrim până la urmă. Chiar dacă a mare mai are ceva până la liceu. Ce zici? - Ce să zic? Zic că mai e timp de asta. Ioană, ia mai adu tu o sticlă, și tu treci la culcare, băiete! Hai că e târziu și eu am de vorbit cu omu’ ăsta și vremea trece. Mâine avem treabă destulă de făcut. Gabriel l‑a salutat pe milițian și a plecat. După ce a adus sticla cu țuică și a mai
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
discută în camera a bună. A închis‑o Ioana și a trecut mai departe. Gavrilă meșterea ceva cu un briceag. Așchiile tăiate mărunt din câteva ramuri groase căzuseră pe masă, nemulțumind‑o pe Ioana. - Copil rău ce ești, treci la culcare, nesimțitule! Nu trece zi fără să mă superi cu ceva. Asta‑i cocină, sau dormitor? Nu poți păstra curățenia orice ți‑aș spune eu, se descărca Ioana în timp ce aduna cu repeziciune resturile lemnoase împrăștiate prin toată încăperea. - Ce vrei, domne
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]